Ce să evitam pentru a micsora riscul de cancer

Profesor dr. Pavel Chirilă ne sfătuiește

Care sunt factori oncogeni? Care sunt cazurile de cancer care ar putea fi evitate? Ce trebuie să evităm zilnic?

Factorii oncogeni din jurul nostru sunt numeroși, iar pe unii dintre ei nu putem să-i evităm. Să încercăm însă să-i evităm măcar pe cei de care putem să ne ferim, pentru a reduce riscurile.

– Evitarea apei cu clor – Oamenii abuză de clor atât prin consumul direct de la robinet cât și prin duș, prin piele. În România se pune o cantitate mai mare de clor în apă decât este normal, iar  acest lucru favorizează apariția cancerului de rect. Recomandarea ar fi consumul de apă curată, pură, de izvor de la adâncimea de 50 metri. Acolo este apa curată.

– Evitați carnea sub formă de șuncă, salam, parizer- deoarece conțin nitrați.

Când ajung în corpul omului cum dau de Ph acid se transformă în nitrosamine. Care provoacă cancer. Acesta este mecanismul prin care nitriții și nitrați provoacă cancer la tubul digestiv.

– Zahărul – factor oncogen. Mecanismul prin care acționează?

În SUA se consumă 55 de kg de zahăr pe cap de locuitor pe an, în România în jur de 33 kg. Zahărul este un aliment criminal. Stimulează în permanență secreția de insulină. Slăbește flora intestinală benefică. Dacă îi dai zahăr floră se dereglează total. Nu mai urmează calea metabolică a combustiei prin oxigen ci calea anaerobă. Boală canceroasă avansează în corp cu lactoză în jurul ei în spațiu anaerob. La fel zahărul modifică instinctul alimentar.

– Aditivi alimentari – produsele care conțin E-uri

– Abuzul de carne și grăsimi – Carnea lasă în urma ei un Ph puternic acid. Industria alimentară tratează păsările și animalele cu hormoni de creștere. Cancerul este de fapt o creștere anarhică a celulelor. Plus carnea din animale tratate cu hormoni conține nitrați . Salamurile de exemplu conține 60 % carne (în cel mai bun caz), 40% substanțe chimice.

– Obezitatea – factor oncogen

– Hrană sterilizată prin metoda rațiilor

– Poluarea electromagnetică – telefonul, transformatoarele, legăturile fără fir din casă pentru  telefon, internet, imprimantă.

Rolul oncogen al aditivilor alimentari

1. Benzoatul de sodium – se folosește doar în România și în câteva țări din Est. S-a demonstrat că este cancerigen.

În țările europene a fost interzisă folosirea acestei substanțe în alimente. A fost înlocuit cu sorbat de potasiu care încă nu s-a dovedit a fi cencerigen.

2.    Aspartam – se găsește în gumă de mestecat și unele băuturi carbogazoase, sucuri. Este răspunzător de 99 de boli.

3.    Iodarea în exces a sării – România are singurul guvern care obligă ce să mănânce poporul. În 2002 Ministerul Sănătății a constatat la mulți români, tiroidă funcționează anormal adicasunt Hipotiroidieni. Guvernul a încurajat astfel consumul de sare iodata. În România există atunci un număr de 10.000 de hipotiroidieni. După 3 ani de experianta a fost întreruptă deoarce au apărut cazuri de cancer tiroidian. Astfel cancerul de
tiroidă s-a dublat, hipotiroidia s-a dublat, iar alergia la iod a crescut.

Cum putem ști dacă organismul nostru e intoxicat?

Putem identifica următoarele semne: Oboseală, insomnii, încetinirea tranzitului intestinal, edeme, dureri articulare, sindromul dispeptic, tulburări digestive directe, simptome de colon iritabil. La intoxicații mai severe apar și alte complicații, cum ar fi microlitiaza renală sau guta, sau începe să crească glicemia ca la un pre-diabetic.

Putem face următoarele analize, ce arată indirect semne de intoxiacție a organismului cauzată de o alimentație greșită: Probe hepatice, transaminaza, colesterol, lipide totale, trigliceride și acid uric. : 

Cauzele intoxicării:

• îngrășămintele azotate care se toarnă pe câmp
• insecticidele
• aditivii alimentari care se adaugă în alimentele preparate industrial
• suplimentele nutritive luate în exces
• organismele modificate genetic aflate pe piața alimentară
• tratarea termică agresivă a unor alimente
• rafinarea alimentelor , care poate aduce și cele mai grele toxine în alimente
• tehnici de conservare agresivă, cum este iradierea sau congelarea prelungită
• tratamente cu medicamente (administrarea de substanțe chimice de sinteză în mod abuziv)

Cum să ne alimentăm sănătos

Astăzi există un cadru legal în toată Europa pentru agricultura biologică și de asemenea pentru procedeul alimentar tradițional, așa cum se pregătea el în gospodăriile țărănești pe vremuri, fără să fie nevoie de sigla agriculturii ecologice, care înseamnă un produs mult mai performant din punct de vedere al purității.

Populația poate să recurgă la alimentația bio, atâta cât este ea posibilă în România, să evite alimentele poluate pe cât posibil, să bea apă de cea mai bună calitate (să fie o apă microbiologic pură, pe cât este posibil săracă în sodiu, deoarece sodiul (sarea) reține apa în organism și de aceea apar edemele la unii bolnavi.

Să pună accent în alimentația lor pe cereale și fructe, pentru că cerealele accelerează tranzitul intestinal prin bogăția mare în fibre, iar fructele prin apa cu adevărat de calitate pe care o conțin cresc diureza și eliminarea pe cale urinară.

Două măsuri eficiente de dezintoxicare primăvara

1. Alimente de sezon

Toate verdețurile care apar primăvara au efect terapeutic asupra tubului digestiv și aparatului excretor, urinar: salate, spanac, urzici, untișor, lobodă, ștevie, leurdă, păpădie, anghinare.

2. Postul

Acesta este foarte benefic, pentru că întotdeauna când omul reduce aportul alimentar sau chiar îl suprimă pentru câteva ore, ca un post negru, întotdeauna organismul, în mod reflex, începe o acțiune de eliminare a toxinelor. Este un lucru constatat științific.

Cât timp durează detoxifierea

În funcție de severitatea acestei cure, ea se poate întinde de la un post negru de 1-2 zile pe săptămână , la o cură mai ușoară de 2-3 săptămâni sau de o lună, sau dacă e vorba de un post exclusiv cu vegetale, așa cum este rânduiala în spațiul ortodox, el se poate ține o lună și jumătate fără probleme, fără să existe riscul că s-ar putea face vreun impediment asupra organismului.

Trebuie să avem grijă toată viața să nu ne intoxicăm, pentru că aceste substanțe străine introduse în alimentație produc un fel de otrăvire lentă a corpului omenesc, o intoxicație cronică, ale cărei efecte se văd abia după câțiva ani , nu imediat, ca al o intoxicație acută.

O dată sau de două ori pe an. Acest lucru este valabil pentru oamenii care în mod curent se intoxică. Pentru că există și oameni care sunt foarte conștienți de riscurile unei alimentații otrăvite și se alimentează bio, li nu au un organism intoxicat niciodată. 

surse – sfatul batranilor
          - interviu cu prof.dr. Pavel Chirilă - doctor, medic primar Medicină Internă, Telejurnal, Tema Zilei, TVR1, 20 Martie 2010