Regele devine mafiot

Rigoletto la pompe funebre 

Le roi s'amuse.

La început a fost piesa de teatru scrisă de Victor Hugo în 1832, în care era descris comportamentul libertin al regelui Francisc I al Franţei şi depravarea şi lipsa de scrupule a nobililor de la curtea lui, 
care distrug viaţa unei tinere nevinovate şi a tatălui ei, condamnat de o infirmitate să joace rolul de bufon al curţii. 
Această temă nu a fost pe placul autorităţilor vremii, piesa fiind interzisă de cenzură după prima reprezentaţie şi putând fi reluată abia după cincisprezece ani.

Bufonul regelui îşi bătea joc de curtezanele de la curtea reginei Franţei

Bufonul Triboulet, personajul principal al romanului  Le roi s'amuse a fost un personaj real.
Piticul Nicolas Ferrial, poreclit Triboulet, fusese "nebunul regelui" pe timpul lui Ludovic al XII-lea, continuând apoi pe timpul lui Francisc I, până la moartea lui, survenită în 1536. 
(Nu vă luaţi după prezentarea de pe site-ul oficial al ONB, unde se vorbeşte de secolul al...XIV-lea)
Deranjat de ironiile ascuţite îndreptate de bufon împotriva damelor de la curtea reginei, Francisc I l-a condamnat la un moment dat pe Triboulet la moarte, comutând apoi pedeapsa în biciuire.

Însuşi termenul de "curtezană" a suferit o deplasare de sens de la înţelesul iniţial, acela de doamnă de la curte, în acela de prostituată de lux, ca urmare a faptului că femeile cu rang înalt de la curtea regilor Franţei au fost deseori metresele suveranilor.

Blestemul şi Ducele de Mantua

Giuseppe Verdi a fost atras, în 1851, "de subiectul nobil, imens", compunând o operă considerată de el însuşi ca fiind cea mai bună compoziţie a sa.

Piesa de teatru şi libretul scris după ea pun în evidenţă drama persoanelor aflate în poziţii defavorizate, cărora comportamentul lipsit de scrupule al nobililor le răpeşte singura avere: demnitatea. 

Subiectul a deranjat însă autorităţile austriece care ocupau, pe vremea aceea, Italia de Nord.

Putea fi considerată o aluzie la curtea suveranilor Austriei.

Descrierea imoralităţii legate de marea inegalitate socială generată de monarhie a fost cenzurată de ocupanţii austrieci ai Italiei.

Libretistul a încercat atunci să menajeze susceptibilitatea austriecilor plasând acţiunea operei într-unul dintre ducatele Italiei, care nici nu mai exista la acea dată. Regele Francisc I a devenit astfel duce de Mantua (Mantova), iar suveranul nu mai frecventează taverna rău famată în cadrul modului său depravat de viaţă, ci  fiind atras într-o cursă. Opera, care fusese un timp supranumită "blestemul" până la aprobarea reprezentării pe scenă, a fost denumită Rigoletto.

Rigoletto în montare nouă la Opera din Bucureşti

Fotografie de pe site-ul ONB

După mulţi ani în care opera Rigoletto a fost prezentată în montare clasică, iată că acum regizorul australian Stephen Barlow propune publicului bucureştean o nouă interpretare a celebrei opere.

Prinţul cu "sânge albastru" va deveni un şef mafiot din perioada prohibiţiei - în jurul anului 1929, când se pare că societatea americană era dominată de gangsteri, contrabandişti, iar prostituţia se răspândise împreună cu celelalte forme de infracţiuni.

Devine mai greu de înţeles însă, în aceste condiţii, drama reprezentată de pierderea virginităţii într-un mediu atât de corupt. 

Cât despre bufon, el devine...un antreprenor de pompe funebre, apropiat şefului mafiot.

Regizorul consideră că această nouă localizare a dramei o actualizează şi o face contemporană, "pentru a permite publicului să se identifice mai bine cu personajele".

Interesantă această echivalare a sistemului monarhic cu acela al unui clan mafiot.

Scenografia cea nouă, realizată de artistul grec Yannis Thavoris, reconstituie în detaliu caracteristici ale anilor '30, atât în costume cât şi în obiecte de decor.

Rămâne de văzut cum se vor încadra rafalele de armă automată pe care le-am auzit în prezentarea de la televizor în liniile melodice verdiene.

 În spectacolele programate vor fi două variante de distribuţie, cu mulţi cântăreţi tineri invitaţi din străinătate, alături de cântăreţi binecunoscuţi de la noi. 
Pe site-ul ONB ni se spune că putem consulta "galeria foto", dar...link-ul nu se vede.
După căutare atentă, se descoperă totuşi în partea de jos a paginii un link spre altă pagină, cu poze de la repetiţii.

Distribuţiile pe fiecare spectacol din Februarie:

Joi 20 Februarie 2014, 19:00	Vineri 21 Februarie 2014, 19:00
Distribuţie: Rigoletto – Lucian Petrean (invitat de la Cluj) Gilda – Shoushik Barsoumian (SUA, invitată, elevă a Mirellei Freni şi a Gabriellei Imre) Ducele – Robert Nagy  (invitat- a câtat la Operele din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Viena, Limoges, Roma) Sparafucile – Horia Sandu  (ONB, colaborări la Constanţa şi Galaţi) Maddalena – Iva Mrvoš  (Serbia, invitată, premiu la Festival Sibiu) Borsa – Andrei Lazăr (ONB) Contele Ceprano – Octavian Dumitru (invitat de la Iaşi) Marullo – Daniel Pop (ONB) Giovanna – Adriana Alexandru(ONB) Monterone – Marius Boloş(ONB) Contesa Ceprano – Elena Dincă (invitată- masterat UNMB) Paj – Claudia Caia (invitată)  Uşierul – Adrian Strezea(ONB)	Distribuţie: Rigoletto – Martin Fülöp  (invitat de la Opera din Cluj) Gilda – Romina Casucci  (Italia, invitată,conservator Neapole, Academia Santa Cecilia-Roma) Ducele – Paul Tabone (Australia,conservator Queensland,curs Modena, invitat) Sparafucile – Petre Burcă (invitat de la Opera din Cluj,a cântat şi la Craiova, Braşov) Maddalena – Polina Garaeva (Rusia, invitată, solistă cor Bolshoi) Borsa – Andrei Lazăr (ONB) Contele Ceprano – Octavian Dumitru (invitat de la Iaşi) Marullo – Daniel Pop (ONB) Giovanna – Adriana Alexandru(ONB) Monterone – Marius Boloş(ONB) Contesa Ceprano – Elena Dincă (invitată- masterat UNMB) Paj – Claudia Caia (invitată) Uşierul – Adrian Strezea(ONB)
Sâmbătă 22 Februarie 2014, 19:00	Duminică 23 Februarie 2014, 19:00
Distribuţie: Rigoletto – Lucian Petrean (invitat) Gilda – Shoushik Barsoumian (SUA, invitată) Ducele – Robert Nagy (invitat) Sparafucile – Horia Sandu Maddalena – Iva Mrvoš (Serbia, invitată) Borsa – Andrei Lazăr Contele Ceprano – Octavian Dumitru (invitat) Marullo – Daniel Pop Giovanna – Adriana Alexandru Monterone – Marius Boloş Contesa Ceprano – Elena Dincă (invitată) Paj – Claudia Caia (invitată)  Uşierul – Adrian Strezea	Distribuţie: Rigoletto – Martin Fulop (invitat) Gilda – Romina Casucci (Italia, invitată) Ducele – Paul Tabone (Australia, invitat) Sparafucile – Petre Burcă (invitat) Maddalena – Polina Garaeva (Rusia, invitată) Borsa – Andrei Lazăr Contele Ceprano – Octavian Dumitru (invitat) Marullo – Daniel Pop Giovanna – Adriana Alexandru Monterone – Marius Boloş Contesa Ceprano – Elena Dincă (invitată) Paj – Claudia Caia (invitată) Uşierul – Adrian Strezea