Vila Sparta

Palatul reginei mame Elena

Presa pomenește în aceste zile de palatul în care a locuit peste 30 de ani mama regelui Mihai după divorțul ei de cel ce avea să domnească sub numele de Carol II.

Foto Wikipedia

Vila Sparta , (supranumită și Il Pratellino), este denumirea data de regina Elena acestui palat din Toscana - Italia, pentru a aminti originile ei grecești.
Presa a dezvăluit câteva amănunte despre dimensiunile acestui palat, care ar cuprinde 7 apartamente, cel mai mare având 560m² și valorând (doar acesta) aproximativ 5 milioane de euro.
Acest apartament are 20 de camere , 5 băi, garaj și o grădină proprie de 900m².
Un alt apartament (mai mic) , aflat la etajul al doilea al vilei a fost pus în vânzare pentru 1,25 milioane €. Acest partament are doar 7 camere: (3 dormitoare, 4 băi, desfășurate pe 250m²  , dispune de un garaj și are acces la grădina de 10000m²   (conform informațiilor din Profit.ro) .
Ambele apartamentele au vedere pnoramică asupra Florenței. Proprietatea cuprinde și o clădire anexă, (pentru personal) ce cuprinde o cameră de zi, două dormitoare, o bucătărie și o baie.

Vila se găsește la Fiesole, în cartierul San Domenico, pe via delle Fontanelle 21 și este renumită pentru grădinile ample care o înconjoară.

Foto Wikipedia

Palatul datează din secolul XV, dar a fost restaurată în sec. al XIX-lea , apoi amenajat și adus la strălucire de regina-mamă Elena.
Istoric
În ianuarie 1923, fostul rege Constantin I al Greciei, tatăl Elenei  a murit în exil la Palermo.
După alungarea din Grecia în 1917, familia fostului rege Constantin I a trăit până în  1920 în Elveția. Acolo l-a cunoscut Elena pe viitorul ei soț, principele Carol, cu care s-a căsătorit pe 10 martie 1921, se pare fără ca prințul Carol să fi fost prea entuziasmat de această căsătorie încheiată din motive politice.
Pe 25 octombrie 1921 se năștea la Sinaia un copilaș voinic (ce a avut 4 kg la naștere) și care avea să devină regele Mihai I . Din păcate se pare că tatăl său nu l-a iubit niciodată , pentru că în 1925 a renunțat din proprie inițiativă la drepturile paterne.

Fostul rege Constantin a fost din nou silit să abdice în 1922 (ca urmare a dezastrului militar grec în cel de al doilea război greco-turc.) și s-a instalat împreună cu soția sa Sophia și câțiva dintre copiii săi  în vila Hygeia, de la Palermo, unde a și murit.
După moartea lui Constantin I, soția sa Sophia (care avea în continuare interdicție de a se întoarce în Grecia) s-a instalat în palatul de la Fiesole (numit atunci vila Bobolina) impreună cu fiicele ei Irene și Catherine.

În 1925, pe 28 decembrie, principele moștenitor Carol a semnat la Milano o scrisoare prin care anunța oficial că renunță la toate titlurile și prerogativele de Principe Moștenitor și de membru al Familiei Domnitoare.
„Renunț totdeodată la drepturile ce mi-ar reveni prin legile țării asupra fiului meu și a averii sale. Mai declar că nu voi avea nici o pretenție asupra drepturilor la care am renunțat de bună voie și din propria mea inițiativă și mă angajez, pentru binele tuturor, să nu mă întorc în țară timp de zece ani, iar după expirarea acestui termen să nu mă întorc fără autorizația Suveranului ” (Argetoianu, Constantin (1996), Memorii. Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri. Volumul al VII-lea (1923-1926).
Carol decisese să trăiască în străinătate, sub numele Carol Caraiman, alături de amanta sa oficială Elena Lupescu. 
În 1930, principesa Elena, (care divorțase de principele Carol  în 1928) s-a instalat la rândul său în palatul de la Fiesole, unde venea în vacanțe și fiul ei Mihai .
La 6 iunie 1930, la numai patru ani și jumătate după ce declarase că renunță la tron și că nu va reveni în țară timp de 10 ani, Carol Caraiman l-a detronat pe fiul său Mihai și a preluat tronul, sub numele Carol II. Carol nu a folosit întoarcerea în țară pentru a se apropia de micul Mihai, pe care e posibil să nu îl fi considerat fiul său biologic. Carol a constrâns-o pe fosta lui soție să nu mai revină în țară și îi permitea să-și vadă fiul doar de două ori pe an, când acesta îi era trimis la Lausanne.
În 1932, după ce fosta regină Sophia murise în Germania,  principesa Elena a cumpărat proprietatea, (unde locuise până atunci cu chirie)  redenumind-o "vila Sparta" pentru a evidenția originea greacă a proprietarei.
Elena păstrase și reședința din Elveția, unde îl primea pe fiul ei Mihai două luni pe an. Ea ajunsese în februarie la o înțelegere cu fostul său soț, Carol , primind un stipendiu substanțial (lista civilă prevedea 7 milioane de lei plătite direct de Ministerul de Finanțe și 8 milioane de lei rezultați din vânzarea palatului de la Mamaia).
Ea a locuit acolo împreună cu două surori și ocazional cu fratele ei Paul (care a domnit în Grecia sub numele Paul I).
Principesa Elena descindea prin tatăl ei din regele Christian IX al Danemarcei , în timp ce prin mama ei era o strănepoată a reginei Victoria a Marii Britanii.
De remarcat că și mama principelui Carol, regina Maria era nepoata reginei Victoria.

Principesa Elena a realizat lucrări importante la vilă, de asemenea a comandat și amenajarea peisagistică (sub conducerea arhitecților peisagiști  Cecil Pinsent și Pietro Porcinai ) a grădinilor ce înconjoară vila în stilul specific italian.
În 1936 se restaurează monarhia în Grecia, iar surorile principesei Elena se întorc în Grecia împreună cu Paul I.
Principesa Elena a locuit singură în vilă până în 1940, având  în continuare și reședința din Elveția.

Dormitor din Vila Sparta

În 1940  Ion Antonescu a invitat-o să se întoarcă în Romania, el punându-l pe tron pe Mihai I, pe baza unui proces verbal.

* Pe 6 septembrie 1940 Mihai a fost anunțat să depună în sala tronului un jurământ pentru a fi pus pe tron în urma abdicării lui Carol II.
Jurământul a fost depus după o nouă formulă : „Jur credință națiunii române. Jur să păzesc cu sfințenie legile statului. Jur să păzesc și să apăr ființa statului și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu”,               atât verbal cât și în scris.

A fost încheiat un proces verbal, pe care l-au semnat generalul Antonescu, patriarhul Nicodim și D. Gh. Lupu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Antonescu a declarat foarte sumar: „Dumnezeu să ajute nației, Majestății Voastre și mie.”

La această oră, România nu avea nici constituție, nici parlament - acestea fiind desființate de către Carol II.   

cf Scurtu, Ioan (2010), Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947)

Sufragerie din Vila Sparta

În 1947 regina-mamă Elena s-a întors la vila din Italia , unde în 1948 a venit dupa căsătorie și fostul rege Mihai I (care abdicase pe 30 decembrie 1947, la presiunea guvernului impus de sovietici).
Tinerii căsătoriți au locuit la Vila Sparta, împreună cu regina-mamă Elena.
Doina Uricariu povestește în cartea ei "Maxilarul Inferior" că a văzut fotografii făcute acolo cu primele trei fete: Margareta, Irina și Elena, când erau mici. Cele trei fete sunt născute la Lausanne, dar veneau să stea și în palatul de lângă Florența, la bunica lor.
Familia fostului rege Mihai I a trăit în străinătate cu pașapoarte daneze, dat fiind că Anne de Bourbon-Parma avea cetățenie daneză.

Din 1949 (conform Wikipedia) fosta familie regală își stabilise reședința principală la Lausanne, în Elveția, iar apoi s-a mutat în Marea Britanie, până în 1956, Elena rămânând însă în vila de lângă Florența.
Cum Irina (actualmente Irina Walker) e născută în 1953 la Lausanne, reiese că  familia deținea încă reședințele din Italia (Villa Sparta) și de la Lausanne în acel an.

Margareta, Elena, Irina și Sofia cu bunica lor

În cele din urmă, în 1979 (1980) , regina-mamă Elena a  vândut luxosul palat și s-a mutat la Lausanne, unde locuia fiul ei ,revenit din Marea Britanie .  Starea sănătății ei devenise precară. Ea a murit pe 28 noiembrie 1982 și a fost înmormântată la Lausanne.
  

Pe 14 septembrie 1993, New York Times anunța că guvernul României îl dă în judecată pe fostul suveran pentru returnarea celor 40 de tablouri alegate a fi fost scoase din țară de rege. (Richard Perez-Pena (14 septembrie 1993), „Romania's Ex-King and His Country in Art Duel [tr. Fostul rege al României și țara sa în duel pentru artă]”, New York Times, accesat la 17 aprilie 2014)

Acum "Villa Sparta" va fi vândută pe porțiuni. Dacă numai unul dintre cele 7 apartamente ar valora circa 5 milioane de euro, cât ar valora cu totul?

Descrierea grădinii

Se ajunge la vilă de un drum de acces legat de strada delle Fontanelle (Înainte era o intrare și prin  Mantellini), flancat de o clădire din anii douăzeci folosită de portar, peretele de delimitare și un rând de copaci ( chiparoși), care duce la piațeta din partea de nord a  vilei. Dincolo de chiparoși se întinde până la la vilă un teren cu măslini și alți pomi fructiferi. La capătul străzii se pot vedea o clădire de serviciu și o capelă, acum desacralizată. Grădina propriu-zisa este dispusă pe terase diferite; o scară dublă  curbată   duce la o alee dreaptă între chiparoși, se ajunge la o exedra, aproape de o pădure bogată în specii de arbori, cum ar fi  pini, tei, platani, nuci americani, arțari, stejari, plopi și cedri.

Cele mai importante părți ale grădinii sunt, cu toate acestea, cele situate la est și la vest. Partea de est este împărțită pe două niveluri; cea superioară are o formă dreptunghiulară cu suprafețe cu flori, mărginite de garduri vii  și este împodobită cu un bazin simplu; Partea inferioară, pătrată,  prezintă o decorație geometrică în stil italian, cu spațiu pentru hârdaiele cu copaci de lămâie și cu o fântână centrală, este înconjurată de un zid, al serei pentru lămâi (acoperit de o pergolă cu glicine) și vila în sine .
Spre vest sunt trei terase legate prin scări, dintre care, cea mai înaltă , cu gazon, are în capăt  o capelă; cea mediană  are în mijloc o fântană, un  chiparos spre partea de sus  și o scară  dublă spre partea de jos, precum și un gazon cu două magnolii și o  statuie a unui personaj feminin; Terasa inferioară este organizată cu două pajiști de formă dreptunghiulară, cu alei de pietriș.

În apropiere se găseste acum și Institutul Universitar European Robert Schuman