Relatari halucinante despre boala bebelusilor

Boala bebelușilor din Argeș

De peste două săptămâni suntem terifiațți cu toții de boala care amenință viața mai multor bebeluși din Argeș.  Suntem asigurați că acest caz este investigat foarte serios.
Dar:

• Ni s-a spus că boala este „sindrom hemolitic uremic”, provocată de Escherichia coli 0157 H7 (E.coli). S-a mai vorbit și de rotavirus. La întrebarea „câți dintre copiii bolnavi au rotavirus și câți au E.coli”, medicul șef de secție la spitalul Marie Curie a răspuns că...„nu contează”, pentru că oricum tratamentul ar fi același. Chiar așa să fie? Dar pentru stabilirea surselor contaminării, nu ar fi bine să se știe care e agentul patogen și cum s-a ajuns la infectare?
• Reporterii borbes uneori despre „virusul ucigaș”, alteori despre „bacteria necunoscută” (!)  Tot nu se știe ce provoacă boala  acelor copii?
• Analizele apei, portocalelor (incriminate de părinți) și a laptelui folosit în spital au durat extrem de mult. Abia astăzi s-au dat publicității primele rezultate.. Toate analizele ar fi ieșit bine. Numai că ni se spune că la portocale, de pildă, analizele au arătat că nu s-a depășit limita admisibilă de... pesticide !! Dar bine, domnilor, ăsta e cu totul alt subiect!    Adică e bine că se verifică și nivelul de pesticide, dar aici e vorba despre E.coli, care este o bacterie! Adicătălea un microb, nicidecum un pesticid! Rotavirusul nu e nici el un pesticid, ci un...virus.    Adică să înțelegem că după două săptămâni de analize ni se comunică faptul că nu s-a analizat ce trebuia? Chiar nimeni dintre oamenii aceia nu se uită la televizor? (Presupunând că nu există comunicare între instituții). Nu pot să cred că nimeni dintre cei care au făcut acele analize nu știe deosebirea dintre o bacterie și un pesticid.  Care să fie atunci explicația pentru faptul că de fapt nu s-a făcut analiza privind prezența bacteriei E.coli enterohemoragică pe (sau în) portocalele acelea?

Ce este E.coli

E.coli, supranumită și colibacil, este o bacterie intestinală ce se întâlnește foarte frecvent în flora intestinală aerobă, care de cele mai multe ori nu produce îmbolnăviri. Există însă anumite tulpini de E.coli care pot ptovoca îmbolnăviri , putând da gastro-enterite, infecții urinare (vă amintiți reclama de la tv care spunea că 80% dintre infecțiile urinare sunt provocate de E.coli) , meningite sau septicemii, „boala hamburgerilor” (.sindrom hemolitic uremic) și altele.

Diferite tipuri de E.coli patogene:

Diferitele tipuri de E.coli patogene sunt diferențiate după antigenul specific. Genomul tulpinii de E.coli enterohemoragică (ce provoacă sindromul  hemolitic uremic) a fost descifrat în anul 2001. El este diferit de cel de E.coli ce provoacă infecții urinare și meningite neonatale, doar 40% dintre genele lor fiind comune.

• E.coli enterotoxigenă (alt tip de E.coli) este o cauză de diaree apoasă acută cu deshidratare la copiii mici (sub 3 ani) din țările în curs de dezvoltare .. putând periclita viețile copiilor mici, dar și ai puilor de animale domestice (viței, miei, purcei).
• Altă categorie o formează E.coli enteroinvazive,, asemănătoare cu Shigella,  ce provoacă dizenterii cu febră mare , crampe , vărsături.
• Mai sunt și E.coli enteropatogene, ce provoacă gastro-enterite
• E coli enteroagregativă -altă pacoste
• E.coli enterohemoragică (EHEC) provoacă temutul sindrom hemolitic uremic

Un articol amplu din Wikipedia spune că unii colibacili pot provoca acest sindrom enteritic grav, cu toxicoză și deshidratare la copiii mai mici de doi an, care sunt mai sensibili.

Alăptarea la sân ar oferi o anumită protecție împotriva infecțiilor.

În colectivitățile de sugari (maternități, servicii pediatrice) această boală ar putea căpăta un aspect epidemic: ar fi vorba în acest caz  de tulpini de E.coli în același timp virulente și multirezistente , realizând tabloul unei veritabile infecții nosocomiale (spune articolul din wikipedia în franceză).

Principalul rezervor de EHEC este tubul digestiv al bovinelor. Contaminarea umană se face în general prin intermediul alimentelor: carne de vită tocată, lapte crud. Hamburgerii sau alte feluri de mâncare în care carnea nu a fost suficient de friptă pot provoca intoxicarea. 

Epidemia din anul 2011

În 2011 a fost o epidemie de acest tip în Europa , cea mai mare epidemie de acest tip din istorie, fiind incriminați atunci castraveții cultivați în sudul Spaniei. Se pare că ar fi fost transmisă prin grâne germinate (încolțite), a dus la o criză  alimentară și economică în filiera agricolă spaniolă și apoi în celelalte țări europene, fiind urmată de un embargou al Rusiei asupra legumelor din UE. 

În cele din urmă s-a considerat că o fermă din Germania în care se produceau cereale încolțite   ar fi fost la originea epidemiei (desigur, fără a se stabili cu precizie, existând însă indicii solide).

Un detaliu interesant: un studiu al unui profesor englez ar fi arătat că această bacterie moare în contact cu arama)

Cerealele germinate din Marea Britanie au contaminat persoane din diferite țări europene și analizele genetice au arătat că aceeași tulpină rară de E.coli era de vină. Nu se știe cum a ajuns bacteria (ce fusese găsită și într-o stație de epurare) la ferma germană, în care controalele au arătat că se respectau totuși regulile de igienă.

Au avut de suferit numeroase femei în vârstă (cu imunitatea mai fragilă).
Au fost peste 40 de decese și s-a declanșat o adevărată psihoză, unii recomandând să nu se mai consume legume crude.
Ce ar fi fost acum dacă s-ar fi găsit bacteria asta pe/în portocalele din acel lanț de magazine?

Sunt foarte importante

Măsurile de prevenire a infecției

Atenție sporită în cazul copiilor, a persoanelor de peste 65 de ani și a persoanelor cu imunitate scăzută: 

Neapărat:

• Se folosește carnea tocată în maximum 3 ore de la preparare. Până atunci, se ține în frigider.
• Carnea tocată se frige bine : carnea să nu fie roșie sau roz, ci bine preparată termic până în interiorul preparatului.
• În cazul produselor din carne tocată congelate, e recomandat să se decongeleze produsele înainte de prepararea termică, pentru ca să fie bine pătrunse de căldură. Decongelarea se va face în ambalajul original, în partea cea mai rece a frigiderului, sau într-un cuptor cu microunde, deci, nu la temperatura camerei.
• Legumele, fructele și ierburile aromatice care se mănâncă în stare crudă trebuie să fie spălate cu grijă, apoi curățate .
• Alimentele crude trebuie să fie păstrate separat de alimentele preparate sau care nu necesită preparare (carnea crudă separat de celelalte alimente în frigider).
• Respectarea igienei personale: spălarea mâinilor și ștergerea cu un șervet curat înainte de prepararea mâncărurilor, în special pentru copiii mici; spălarea meticuloasă a cuțitelor, fundului de lemn (de preferat să fie separate cele pentru carne de cele pentru legume) și a celorlalte ustensile de bucătărie și desigur spălarea mâinilor după ce s-a mers la toaletă.

Dr. Ovidiu Limoncu - (specialist în Nefrologie Pediatrică) a scris anul trecut pe Facebook despre existența unui „medicament minune” pentru cazurile grave de astfel de sindrom: un anticorp monoclonal (Eculizumab ,Soliris) , care ar stagna procesul patogen dacă tratamentul se aplică foarte repede, dar...tratamentul e foarte scump și pe ângă asta ar putea crește sensibilitatea la alte infecții...

Un articol detaliat se găsește și pe Romedic

Se specifică modul în care se poate transmite boala:

• între persoanele care practică înotul
• în centrele de îngrijire
• prin legume sau carne contaminate

Cauze și factori de risc (conform Romedica) -cauze care ar scădea rezistența organismului, ducând la declanșarea periculosului sindrom provocat de E.coli enterohemoragică

• În epidemiile de vară, diferite cauze infecțioase
• Infecții cu rickettsii sau cu diferite virusuri sau infecții fungice
• Vaccinuri cu triplu agent influenza, vaccin tifoid-paratifoid de tip A și B, vaccin poliomielitic

Factorii de risc la copii includ:

• consumul de hamburgeri sau alte tocături contaminate
• contact cu animale  -eventual la zoo
• vizitarea unor pacienți internați în spital sau în centre de îngrijire

Ce este rotavirus

Un grup de virusuri care provoacă diaree acută severă la copiii mici.
Se crede că aproape toți copiii au fost infectați cu un rotavirus în primii cinci ani, dar nu de fiecare dată rezultă îmbolnăviri la copii, iar la adulți infecția trece de cele mai multe ori neobservată.
Diareile provocate de rotavirusi fac multe victime printre copiii din țările sărace din Africa și Asia.
Din 2001 OMS a pus la punct o rețea de supravegheere a rotavirușilor (rețele regionale de sentinele în mediul spitalicesc din 34 de țări cu risc ridicat). În țările industrializate există infectări cu rotavirus, deși în proporții mult mai mici și deși cazurile sunt uneori grave, mortalitatea din aceste cazuri rămâne scăzută. Asta ar arăta pe de o parte eficiența îngrijirilor medicale din țările industrializate, iar pe de altă parte condiții igienice mai bune care previn infecțiile și imunitate mai bună la copiii bine hrăniți.

Măsurile igienice de prevenire a infecției du rotavirus sunt asemănătoare cu cele amintite în  prevenția îmbolnăvirilor cu E.coli.

• Spălarea sistematică pe mâini după folosirea toaletei sau după spălarea bebelușului la funduleț,  înainte de prepararea mesei, înainte de a mânca
• Curățarea suprafețelor murdare, folosirea de soluții hidroalcoolice de dezinfectare
• Fierberea apei ce se folosește la prepararea laptelui praf (apa se răcește apo la mai puțin de 60de grade înainte de adăugarea laptelui praf)
• tacâmuri și veselă cfolosite individual
• cei care se știu infectați să evite a se atinge de cei sănătoși

În plus, există vaccinuri pentru imunizarea la rotaviruși. Două versiuni de vaccin au fost retrase ca urmare a unor grave riscuri observate, în prezent există două alte versiuni omologate .Vaccinurile par să acționeze mai mult la diminuarea gravității infecției, și mai puțin la evitarea acesteia. OMS a recomandat succesiv renunțarea la vaccinare anti-rotavirus, din pricina efectelor adverse, apoi a recomandat vaccinarea. Vaccinul nu e recomandat copiilor mai mari de șase luni, din pricina efectelor adverse.

^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^

16.02.2016
Centrul European de Control al Bolilor a contactat autoritățile sanitare de la noi, ca să afle ce se întâmplă. Poate vom afla și noi ce se întâmplă.

^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^

25.02.2016
Astazi, la 10 zile dupa ce scrisesem postarea aceasta, suntem anun'ati prin mass media ca 's-a stabilit cauza imbolnavirii bebelusilor: ar putea fi fie ceva din mancare, fie o transmitere a infectiei de la om la om "
Extraordinar, uluitor, senzational! Cum ar scrie cu litere enorme unele posturi tv pe " burtiere".
Adica, exact ceea ce stiam de la inceput ca ar putea fi. Nu ca urmare a vreunui studiu, ci pur si simplu din teoria elementara de specialitate.
Elementara si  descrierea bacteriei E.coli incriminate ca "nefiind la fel cu cea pe care o avem de obicei in intestin"
Adica ceea ce se poate afla la o simpla cautare pe internet, fara sa fii vreun specialist. Dupa cum scrisesem eu deja pe 15 februarie, fara sa fi facut vreun studiu savant.

Asta e faimosul rezultat al studiilor si analizelor efectuate??
Abia acum se cerceteaza sursele alimentare posibile ale infectarii? Dupa aproape o luna de la infectari, cand desigur supermarketurile si-au schimbat marfa?

• M-as fi asteptat sa se anunte faptul ca s-a facut analiza genetica a bacteriilor ce i-au infectat pe bebelusi si ca s-a constatat daca e aceeasi amprenta genetica (sau nu), ceea ce ar putea indica una sau mai multe surse de imbolnavire.
• Era de asteptat-zic eu- ca in tot acest timp sa se fi comparat amprenta genetica a tulpinei (tulpinilor) de E.coli de la copiii din Arges cu cea care a provocat epidemia din 2011 
• M-as fi asteptat ca ancheta sa mearga pana la depistarea originei infectiei, asa cum de pilda in 2011 s-a ajuns pana la ferma din Germania despre care am scris mai sus.
• M-as fi asteptat, de asemenea, sa se comunice daca tulpina/tulpinile de E.coli izolate ar fi cumva multirezistente, ceea ce ar indica o sursa intraspitaliceasca.
• Evident ca faimoasele lazi cu portocale ce fusesera ridicate de la supermarketuri pentru analize ar fi trebuit sa fie analizate si din punct de vedere al incarcaturii microbiene, nu doar din punctul de vedere al prezentei pesticidelor
• Desigur, dupa stabilirea exacta a amprentei genetice a bacteriei ucigase de la noi, ar fi trebuit ca o ampla cercetare sa identifice eventuale urme ale acestei bacterii in mediul spitalicesc, dar si in apa potabila, in alimentele care s-au dat celor mici sau chiar in vaccinurile ce li s-au administrat. Cam asa ceva ar fi trebuit sa ni se spuna acum, dupa aproape o luna de ridicari din umeri si de ; "asteptam rezultatele analizelor"

Dar ....ce sa mai zicem?

Vedem cu totii ca a fost nevoie sa se deplaseze si primul ministru, pe langa ministrul sanatatii in Arges, ca sa le spuna celor de acolo sa raporteze infectiile si cam dupa toate astea, ...tot nu se intampla!

Cine ar mai trebui sa vina: papa de la Roma? 

^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^

26.02.2016
Aflam cu taraita, din mass media, cate ceva despre analizele care...nu se fac in acest caz

Ni se spune ca initial nu au avut reactivi pentru "analize rapide", care sa identifice daca e vorba despre acel tip de E.coli enterohemoragic, ceea ce ar fi grabit stabilirea diagnosticului. Avia la o saptamana de la imbolnaviri au fost comandati reactivii in Germania, acestia ajungand a doua zi in Romania.
La intrebarea daca nu erau astfel de reactivi si la Institutul Cantacuzino din Bucuresti, raspunsul a fost cam asa: "Da, dar ei fac analize mai complexe, genetice....". Adica EXACT  ce ar fi trebuit sa se faca in acest caz, pentru a se stabili daca toti acei copii au fost infectati cu aceeasi bacterie (asa cum am scris mai sus, E.coli enterohemoragice formeaza o intreaga categorie, dar microbii respectivi pot fi diferentiati intre ei prin analize genetice).
Asa cum s-a stabilit de pilda ca epidemia din 2011 a fost provocata de o anume tulpina de E.coli enterohemoragica, luandu-se apoi urma ei pana la ferma din Germania, asa ar fi trebuit sa se faca si la noi, sa se vada daca e vorba despre o singura tulpina de bacterie si in acest caz sa se vada de unde ar fi putut sa se molipseasca toti acei copii cu ea.
De ce nu se comanda aceste analize la Institutul Cantacuzino?
Cine trebuie sa dea aceasta dispozitie: primul ministru, presedintele, presedintele SUA sau papa de la Roma?

^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^

02.03.2016
Iata ca a venit  primavara si odata cu ea ni se anunta ca s-a stabilit de unde s-ar fi infectat bebelusii: de la un producator de lactate din Arges, care a produs o branxa de vaci, unde s-ar fi depistat E.coli. din care au mancat doi dintre bebelusii bilnavi.
Toata lumea s-a grabit sa spuna: v-am spus eu? Stiam ca e de la produsele lactate! S/a/m/d/

Totusi anuntul oficial are, dupa parerea mea, o serie de lipsuri.

1. Nu s-a spus nicaieri ca s-ar fi facut analiza genetica a tulpinii de E.coli depistata la fabrica de lactate , precum si a bacteriei ce a produs sindromul hemoragic la cei doi copilasi si ca acestea ar fi reiesit ca fiind identice. Ar fi obligatoriu sa se faca aceasta analiza, ma gandesc, inainte de a incrimina ferm o societate, care ar urma , evident, sa dea faliment si sa plateasca daune grele.  E clar ca vinovatii trebuie sa plateasca, dar la fel de clar este si ca vinovatia trebuie sa fie stabilita fara dubiu. Si nu ar trebui sa scape un alt eventual vinovat.
2.Parintii altor copilasi ce sunt in tratament pentru sindromul hemoragic-uremic au spus ca nu le-au dat copiilor lor branza de vaci de la firma respectiva. Atunci, de unde s-au molipsit acesti bebelusi?
Ei spun ca le-au dat bebelusilor doar "laptele lor" (laptele pentru copii mici ambalat de firme specializate) , cereale si alte cateva alimente (un sortiment restrans). Cum ramane cu aceste cazuri?
A verificat cineva laptele acela si cerealele ambalate? Mai ales ca in 2011 tocmai cerealele incoltite au propagat bacteria E.coli enterohemoragica. Ar fi obligatoriu, cred, sa se verifice si aceste alimente, precum si legumele si fructele pe care le-au mai mancat bebelusii. Si nu o analizare a cantitatii de pesticide, ci o adevarata analiza pentru elucidarea surselor de infectie.
.

^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^

03.03.2016
Arghhhh!!!!
Faimosii anchetatori ai epidemiei de E.coli enterohemoragica si-au dat iar cu stangul in dreptul.
Astazi  un nou anunt ne spune ca lotul de branza de vaci produs de firma din Arges si in care s-a gasit E.coli a fost produs la o luna dupa nefericitele evenimente cu bebelusii!
Desigur, oricum in branza de vaci nu trebuie sa fie bacterii, deci firma e in culpa (sau cel putin asa pare, daca e sa ne luam dupa comunicatem s-ar putea ca pana la urma sa se dovedeasca si completa ei nevinovatie).
Dar:
- Nici acum nu se precizeaza ce fel de E.coli a fost gasita in acea branza. Pentru ca una e daca e acea E.coli pe care o avem prin colon deseori si alta e daca e vorba despre ACEA E.coli enterohemoragica, ce provoaca acel ingrozitor sindrom hemoragic-uremic. Mai mult, daca e vorba despre exact acea tulpina de E.coli, recunoscuta dupa amprenta genetica.
-  Nu se sufla nici un cuvintel despre cercetarile pribind ADEVARATA SURSA de imbolnavire a bebelusilor. Au analizat ei toate acele alimente frumos ambalate , dar si legumele si fructele din supermarket cu care  parintii (cu venituri decente, cum s-a observat deja) si-au hranit copilasii? S-a facut o analiza independenta in unteriorul soitalului din Arges? S-a stabilit prin analize daca nu cumva bacteria incriminata este multirezistenta? S-a co,parat analiza genetica a bacteruei care a dus la moartea bebelusilor cu cea a bacteriei ce a provocat epidemia europeana din 2011? Cred ca fara aceste lucruri nu se poate vorbi despre o analiza serioasa in acest caz.

^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^

15.03.2016
Încă dpo bebeluși s-au îmbolnăvit și există suspiciune de sindrom hemolitic-uremic

Declarație aiuritoare a doamnei profesor doctor Mihaela Bălgrădean:, agenției AGERPRES:

” Nici nu mă interesează dacă această carne consumată  a conținut sau nu E.coli. Să știți că e foarte posibil ca această carne să nu fi conținut E.coli  și acest sindrom să se fi declanșat din cauză că intestinul hnui copil (...) nu are capacitatea la vârsta lui să digere carnea”

Nu pot să înțeleg cum o doamna profesor doctor poate amesteca în acest fel lucrurile, făcând ca părinții să nu mai înțeleagă nimic.
Bun, e clar că nu trebuie să fie introdusă carnea la bebeluși cu vârste fragede și că e posibil ca ei sa facă indigestie dacă mâncarea e prea greu de digerat pentru ei.
Doamna doctor vorbește despre ”acest sindrom”, fără a preciza dacă e vorba despre sindromul hemolitic-uremic, sau despre alt sindrom.
După umila mea părere, dacă alimentele nu au conținut bacteria E.coli enterohemoragică  și dacă nu s-a molipsit în alt fel cu această bacterie, nu e posibil ca acest microb să se materializeze în corpul copilului. Sigur, bebelușul poate face diaree, din alte cauze, inclusiv din pricina altui tio de E.coli (vedeți mai sus că sunt de mai multe feluri) dar nu se va „procopsi” cu acel sindrom hemoragic-uremic.

Așa încât nu pot înțelege cum spune doamna doctor că nu o interesează dacă era E.coli in carne.
Chiar e cât se poate de interesant dacă este E.coli pe carne și dacă este de ce tip anume. Doar pentru asta s-au comandat seturi de analize rapide din Germania, nu? Exact în asemenea situații trebuie făcute acele analize rapide, pentru a se ști exact despre ce germeni e vorba și a se institui tratamentul corect, dar și a se demara ancheta epidemiologică, dacă este cazul.

Doar carnea aceea nu e mâncată doar de bebeluși, ci și de copii mai mari, de adulți sau de bătrâni și chiar ne interesează dacă ea e contaminată cu nicrobi și de ce fel anume.
Sigur, carnea trebuie să fie bine prelucrată termic, iar carnea crudă nu trebui să intre în contact cu alimentele ce se consumă crude (salate, de exemplu), fie și prin intermediul tocătorului sau al cuțitelor folosite la gătit. Însă dacă pe ea a apărut acea temută bacterie E.coli enterohemoragică, trebuie depistat de unde a apărut ea, fiindcă aceste bacterii sunt foarte diferite de acele E.coli banale ce pot sălășlui în intestinul gros.