Ziua Pensionarului

Pe 1 Octombrie e ziua Pensionarilor - ştiaţi?

De fapt, a persoanelor în vârstă, dar la noi toate persoanele în vârstă, dar şi persoanele tinere fără venituri declarate intră la pensionari.
Aşa se face că deşi numărul pensionarilor (care au cotizat pentru pensie) din România este mai mic de 2 milioane, din fondul de pensii se plătesc rente pentru 5.775.000 de persoane, iar asistaţi sociali sunt 13,9 milioane.
 De ziua lor, ministrul de resort le-a făcut bătrânilor o surpriză: i-a anunţat că pot să lucreze după ieşirea la pensie.

Într-o emisiune televizată de ieri , ministrul  Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a răspuns unei întrebări a moderatorului spunând că pensionarii de la noi (care mai sunt în putere)  pot munci în condiţiile în care se organizează în societăţi de îngrijire a persoanelor în vârstă, condiţii în care ar putea obţine chiar şi fonduri europene.

"Bătrâni care îngrijesc alţi bătrâni" a spus dânsa.
Doamna ministru nu a vorbit despre o altă situaţie în care pensionarii de la noi ar putea să continue să lucreze .
Sloganul pare interesant, numai că la o sumară analizare reprezintă o nouă cruzime la adresa persoanelor vârstice.
În condiţiile în care o mare parte dintre pensionari reuşesc cu greu să supravieţuiască după o viaţă de muncă, pentru că primesc o pensie de mizerie, ei ar fi tentaţi să mai desfăşoare o activitate remunerată ca să poată mânca mai bine şi ca să-şi poată plăti tratamentele medicale. Numai că ceea ce le oferă doamna ministru este o muncă foarte solicitantă din punct de vedere fizic!
Oricine îşi dă seama că îngrijirea unui bătrân care nu se mai poate îngriji singur presupune ridicarea bătrânului neputincios, schimbarea hainelor lui  şi spălarea lui şi a hainelor, pregătirea mesei, curăţenie în locuinţă .
Câţi dintre bătrânii care încă se mai ţin pe propriile picioare dar sunt trecuţi de 65 de ani (vârsta de pensionare) mai pot face toate astea, după ce au călătorit şi cu transportul în comun în condiţiile pe care le ştim? Poate se vor iluziona că pot face asta şi se apucă de această activitate, constatând în curând că starea sănătăţii li s-a agravat rapid.
Sau poate chiar asta se urmăreşte?

Pentru comparaţie, să vedem cum este tratată această chestiune în Suedia.
Acolo, pentru că s-a dorit menţinerea vârsticilor cât mai mult timp în activitate, s-a luat decizia ca salariaţilor care au ajuns la o anumită vârstă să li se ofere locuri de muncă mai puţin solicitante din punct de vedere fizic şi care să valorifice mai mult experienţa acumulată de aceştia în decursul activităţii. În aceste condiţii, mulţi dintre vârstnici doresc să lucreze în continuare. periodic , în funcţie de starea lor de sănătate, se reevaluează condiţiile lor de muncă şi eventual li se dau alte îndeletniciri, pe care ei le pot face conform pregătirii şi condiţiei lor fizice.


O oarecare "mică" deosebire, nu?