Comisia Europeana 2014 - 2019

Corina Creţu va fi Comisar european pentru Politică Regională

Preşedintele Jean-Claude Junker a dat publicităţii componenţa Comisiei Europene pentru legislatura 2014-2019, aşteptată cu emoţie la noi date fiind zvonurile privind propunerea României.

Schema noii echipe a Comisiei europene, ce va fi prezentată spre aprobare Parlamentului european.
Am specificat la fiecare comisar propus şi ţara, dar şi grupul parlamentar din care face parte.
Observăm că dintre cei 28 de membri, 15 fac parte din grupul PPE, 7 fac parte din grupul S&D, 5 fac parte din grupul ALDE (ADLE), iar unul face parte din grupul ECR (cunoscut şi sub numele de "antifederalişti").

După cum vedem, reprezentanta noastră Corina Creţu  a fost propusă pentru funcţia de Comisar pentru politică regională. (Toată echipa fiind numită doar după votul din Parlament). 
Probabil că dumneaei va fi votată de parlamentul european şi deci confirmată în acestă funcţie, dar cu acest prilej va pierde funcţia pe care o deţine în prezent, de vicepreşedinte al Parlamentului european!
Prin urmare România va pierde una dintre funcţiile importante la UE. Rămâne de văzut dacă d-na Corina Creţu va fi înlocuită cu alta dintre eurodeputatele noastre sau nu.
Să aşteptăm şi să vedem cum vor decurge lucrurile din acest punct de vedere. 

Cum se desemnează comisarii europeni

1. O decizie a şefilor de Stat

Fiecare dintre statele membre desemnează un comisar, iar preşedintele  Comisiei repartizează portofoliile între aceştia. Lista celor 28 de comisari este apoi adoptată de către şefii de Stat şi de guvern, reuniţi în Consiliul european, cu majoritate calificată.

Candidaţii sunt invitaţi la o audiţie publică în faţa comisiilor Parlamentului european ce corespund portofoliilor ce le vor fi atribuite. Colegiul astfel constituit face apoi obiectul unui vot în Parlamentul european.

2. Puterea de veto a Parlamentului

Deşi nu are puterea de a numi comisari, Parlamentul poate respinge nominalizările propuse în ansamblu sau o parte dintre ele. În 2010 de exemplu, doamna comisar desemnată de către Bulgaria a fost eliminată din echipa Barroso II după o audiţie apreciată ca fiind catastrofală de către deputaţi.

După aprobarea Parlamentului, Consiliul european numeşte în mod oficial Comisia  prin vot cu majoritate calificată.
("Majoritate calificată" = majoritate cu 73,9 % din voturile ţărilor, fiecărei ţări fiindu-i atribuit un număr fix de voturi- de exemplu României îi sunt repartizate 14 voturi, ţinânndu-se cont de numărul de locuitori. Pentru majoritate calificată trebuie îndeplinite condiţiile de vot a min.55% dintre state reprezentând min.65 % din populaţia UE , deci trebuie să fie min. 260 din cele 352 de voturi ale celor 28 de state )

Noua echipă va intra în funcţiune cel târziu la începutul lunii noiembrie,

Făcând propuneri legislative şi veghind la respectarea tratatelor, (rolul său fundamental), Comisia va trebui să ia măsuri în privinţa a mai multe chestiuni urgente, cum ar fi:

• Ce măsuri a trebui adoptate contra şomajului?
• Cum să se rezolve criza ucraineană?
• Cum să se securizeze aprovizionarea cu energie şi să se dezvolte energiile regenerabile?
• Trebuie să se continue negocierile cu tratatul transatlantic?
• Cum să se facă faţă dramelor imigraţiei în Mediterana?

Șase membri ai Comisiei Barroso II (precedenta legislatură) se vor regăsi și în viitorul executiv UE — Kristalina Gheorghieva (Bulgaria), Neven Mimica (Croația), Gunther Oettinger (Germania), Johannes Hahn (Austria), Maroš Šefčovič  (Slovacia) și Cecilia Malmström  (Suedia). Prin urmare o cincime dintre comisarii europeni au avut funcţii şi în Comisia precedentă - ceea ce la noi s-a spus la un moment dat la "tembelizor" că ar fi imposibil....

Audierile viitorilor comisari europeni în comisiile de specialitate ale Parlamentului European vor avea loc între 29 septembrie și 3 octombrie.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
14.09.2014

Caracteristicile noului executiv european

Preşedintele Junker va fi secondat de şapte vicepreşedinţi, numiţi pentru "a pilota marile priorităţi ale Uniunii europene".  Printre ei, primul său "braţ drept", prim-vicepreşedintele din Olanda Frans Timmermans.
Fiecare dintre vice-preşedinţi va avea misiunea de a transmite ordinele preşeditelui comisarilor de sub autoritatea sa şi să  raporteze rezultatele. O funcţionare piramidală, pe scurt şi mai"politică" decât înainte.
O Europă mai deschisă spre Est
După desemnarea, la sfârşitul lunii august a fostului prim ministru polonez Donald Tusk la preşedinţia Consiliului european , se remarcă în componenţa noii Comisii europene că patru dintre cele şapte posturi de vive-preşedinţi au fost încredinţate Estoniei, Bulgariei, Letoniei şi Sloveniei. 
Dar trioul Germania- Franţa - Marea Britanie sunt în vârful economiei . Adică Europa de Est ajunge în faţa scenei, dar cele din Vest văr rămâne la fel de influente. Fostul ministru al economiei francez Pierre Moscovici va fi comisarul european însărcinat cu Afacerile politice şi monetare, deci va fi la comanda finanţelor europene. Două alte mari posturi economice au fost încredinţate britanicului Jonathan Hill, la Serviciile financiare şi germanului Gunther Oettinger, la Ecoomia numerică. Doi conservatori, în contraponderea socialistului francez . Francezul se va găsi şi sub autoritatea a doi dintre cei şapte vicepreşedinţi, fostul prim ministru finlandez Jzrki Katainen şi omologul său leton Valdis Dombrovkis, tot conservatori.
Nouă dintre comisari sunt femei. S-ar fi dorit să fie paritate din acest punct de vedere, dar nu s-a reuşit. În schimb, şapte femei au fost promovate ca vicepreşedinţi. 
Comisia va fi audiată în faţa Parlamentului european. Dacă unul singur dintre candidaţi va pune probleme acolo, parlamentarii pot lansa o moţiune de cenzură şi se vor relua numirile din Comisie.