joi, 9 ianuarie 2014

Vaccin cu streptococi contra cancerului

Bacteriile pot stimula sistemul imunitar




Oamenii de ştiinţă şi-au amintit recent de o cercetare făcută în 1890 de către un chirurg şi cancerolog din SUA, William Coley, care observase că un pacient ce suferea de un sarcom (cancer al ţesuturilor moi) foarte grav care făcuse şi o infecţie cutanată cu microbul ce provoacă scarlatina s-a vindecat atât de infecţie, cât şi de cancer. Doctorul a dedus că infecţia cu streptococ a declanşat ceva care a dus la distrugerea celulelor canceroase fie direct, fie prin stimularea imunităţii organismului.

Cancerologul a început atunci să "vaccineze" pacienţii atinşi de sarcom mai întîi cu streptococi (Streptococcus pyogenes) vii, apoi cu  streptococi omorâţi prin căldură, apoi a adăugat încă o specie de microb. El a tratat sute de persoane, reuşind să vindece mai mult de un sfert dintre pacienţii atinşi de sarcom, dar şi de alte tipuri de cancer. Jumătate dintre pacienţii atinşi de sarcom au supravieţuit 10 ani, rezultat mai bun decât rata de supravieţuire de 38% care se obţine în prezent cu metodele de tratament actuale (în Vest, că la noi...ce să mai vorbim).
Coley reuşise să amelioreze şi rata de supravieţuire a pacienţilor cu cancer de rinichi şi de ovare, obţinând rezultate mai bune decât cele de astăzi.

Doctorul şi-a publicat strategia de tratament, dar metoda a fost apoi uitată.

Experimente actuale

În 2005 strategia de tratament a fost din nou pusă în discuţie, dar nu şi aplicată.
Chimioterapia şi radioterapia sunt uşor de standardizat, dar tratamentul lui Coley necesită calibrarea meticuloasă pentru fiecare pacient. De asemenea, oamenii de ştiinţă nu pot afirma că înţeleg exact mecanismele subiacente, iar unii medici nu pot reproduce rezultatele respective, omiţând unele detalii din lucrările  lui Coley.
În decursul carierei lui, Coley a lucrat cu numeroşi bacteriologi, experimentând peste 20 de variante de vaccin, versiunea cea mai reuşită fiind considerată cea făcută de bacteriologul Martha Tracy.
Echipa medicală de la MBVax a încercat să reproducă vaccinul acesta folosind tehnicile moderne de laborator şi folosind germeni omorâţi de S. pyogenes şi de Serratia marcescens şi l-a aplicat experimental la circa 70 de persoane atinse de cancer în stadiu avansat , inclusiv melanom, limfom sau tumori ale sânului, prostate şi ovarelor. La 70% dintre pacienţi tumorile s-au micşorat, iar 20% s-au vindecat- după MBVax.

În 2012, nişte cercetători germani au testat combinaţia de bacterii omorâte S. pyogenes şi S. marcenses pe pacienţi atinşi ce cancer în faza I şi au constatat creşterea răspunsului imunitar , observând de asemenea regresarea tumorii la unul dintre participanţi la studiu.
Metoda nu funcţionează în cazul tuturor pacienţilor şi ar fi necesare studii clinice care să explice acest lucru. Ar fi necesară şi construirea unei fabrici de producţie care să răspundă normelor americane şi europene ,dar care "ar costa milioane de dolari", compania fiind în căutare de finanţare.
În zilele noastre, regulile cerute pentru injectarea de bacterii, fie şi moarte, fac dificilă aprobarea de extracte bacteriene , care implică o varietate de mecanisme insuficient cunoscute.
De asemenea, vaccinul provoacă deseori febră, ceea ce este categorisit ca efect secundar negativ, dar care pare să aibă un efect pozitiv asupra ratei de supravieţuire a pacientului.
Cercetătorii canadieni de la Qu Biologics din Vancouver au obţinut rezultate promiţătoare fără febră.

Imunomodulatori specifici in situ" (SSIS)

În acelaşi timp, cercetători canadieni au dezvoltat o terapie numită " imunomodulatori specifici in situ" (SSIS), pentru a trata boli autoimune şi cancer prin stimularea sistemului imunitar al organismului.  Diferite specii de bacterii infectează diferite părţi ale corpului şi dr. Gunn a remarcat că terapia Coley e eficace în mod deosebit contra cancerelor situate în ţesuturi vulnerabile la infecţia cu S. pyogenes. Biologii de la Qu au dezvoltat o serie de vaccinuri provenind de la câte un singur fel de bacterie, care infectează în mod specific un anumit organ: Esecheria coli- pentru intestin, Klebsiella pneumoniae- pentru plămân şi aşa mai departe.
Se urmăreşte reiniţializarea sistemului imunitar imitând efectul benefic al infecţiei la locul unei tumori.
Succesul terapiei Coley este atribuit unei clase de molecule numite receptori de recunoaştere (PRR). Agenţii patogeni produc o varietate de PRR, care activează celulele dendritice (un tip de celule imunitare care recunosc agenţii patogeni şi coordonează etapele iniţiale ale rspunsului imunitar). Celulele dendritice trebuie să întâlnească PRR pentru a putea activa celulele T, care recunosc şi distrug agenţii patogeni. Dar celulele canceroase nu fac PRR, deci în cazul lor răspunsul imunitar este prea slab. S-a testat administrarea de preparate PRR purificate din bacterii , administrate şoarecilor de experienţ cel puţin de 1-2 ori/săptămână timp de mai multe săptămâni sau luni. Patru din cinci şoareci studiaţi au avut răspuns favorabil. În experienţe s-a mai folosit şi lecitina de vâsc, (mistletoe) ce este folosită deja în terapia complementară a cancerului.

Medici români făcuseră o observaţie similară înainte de război

Medici români făcuseră observaţia că bolnavii de o anumită boală contagioasă, provocată de alt agent patogen, nu făceau cancer , ceea ce indusese ideea de a molipsi bolnavii de cancer cu germei ai acestei boli pentru a-i vindeca de cancer, urmând ca cealaltă boală, mai uşor de tratat, să fie tratată ulterior. Metoda nu s-a concretizat, rămânând în stadiul de ideie.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu