joi, 7 martie 2013

E foarte probabil ca România să rămână o republică?

Constituţia revizuită poate fi şi neconstituţională?

Domnul Crin Antonescu a vorbit la Academia Română despre acţiunea de revizuire a Costituţiei, de către un colectiv pe care cu onoare îl conduce.
Şedinţa era o "dezbatere" şi s-a spus că dezbaterie de acest fel vor continua.
Din păcate, nu am auzit nimic asemănător cu o dezbatere. Nu am auzit o expunere de motive pro şi contra unor idei ce ar trebui să intre în Constituţia revizuită, ba chiar s-a spus că discuţiile vor avea loc " în altă parte, în locurile obişnuite". Domnul Antonescu a spus că nu doreşte să intre într-o polemică. Păi, ce este atunci o dezbatere? Domnia sa nu doreşte nici să primească un proiect de constituţie din partea Academiei, presupunând că acolo ar fi şi păreri contradictorii. Păi, dacă într-un for de elită, cum este Academia, există păreri contradictorii cu privire la Constituţie, nu e necesar ca tocmai aceste păreri să fie dezbătute public, cu argumente pertinente, pentru a se ajunge la cea mai bună soluţie?
Argumentele logice şi competente nu ar convinge oare, pentru obţinerea unui consens între membrii elitei româneşti?
Constituţia are, oricum o multitudine de articole.
Ea va trebui să fie votată în final de popor, prin referendum.
E greu de crezut că toată lumea va studia acel nou text şi va trece toate articolele prin prisma propriilor sale concepţii, pentru a stabili dacă este de acord sau nu cu textul propus.
Tocmai de aceea, este evident că cineva care vrea ca noul text al Constituţiei să reflecte într-adevăr voinţa poporului român, ar trebui să organizeze dezbateri televizate pentru fiecare punct din Constituţie ce se doreşte a se modifica, pentru a se explica public argumentele pro (sau contra) ale persoanelor competente în domeniu.

Deocamdată nu vedem aşa ceva.
Ba, chiar, constatăm că însuşi preşedintele se plânge că nu ştie ce anume se vrea a se modifica.
Păi, atunci, dacă nici el nu e la curent, ce să mai zicem noi, amărâţii?
Cum vom şti ce vom vota?

În paranteză fie spus, aud că se doreşte o lege a referendumului prin care să se considere valid un referendum cu o prezenţă foarte slabă şi aprobat ceva cu votul unui număr foarte mic de persoane. Probabil că populaţia va evita să meargă la un referendum despre ceva ce nu a apucat să cunoască suficient pentru a avea o opinie fermă. Atunci, noua Constituţie va fi hotărâtă de o minoritate care va avea propriile păreri - poate contrare majorităţii?

Câteva lucruri  a spus domnul Antonescu despre Constituţie, în discursul de la Academie:
România va rămâne un stat unitar, angajat în structurile din care face parte, o democraţie constituţională şi parlamentară şi, "foarte probabil", România va rămâne o republică.(!)
.

Foarte probabil înseamnă că nu e absolut sigur. Deci că nu este exclus să fie şi altfel. 

Cum ştim, însă, că în actuala Constituţie, la  ARTICOLUL 152: Limitele revizuirii, se precizează la aliniatul 1 că Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.", 
înseamnă că în opinia domnului Crin Antonescu noua Constituţie ar putea fi şi....neconstituţională?? 

De fapt, se spune mereu că nu va fi o nouă Constituţie, ci doar se revizuieşte cea veche. Asta, pentru că pentru o nouă Constituţie ar fi nevoie de o Adunare Constituantă, nu doar de un colectiv restrâns de politicieni. 

Vorba este, însă, câte modificări se pot face ca să fie considerată doar o revizuire a Constituţiei şi nu una nouă? Nimeni nu spune asta, dar în practică se vorbeşte despre schimbari numeroase  şi în puncte importante.
Mai poate fi considerată asta o revizuire, sau e de fapt o încropire a unei noi Constituţii, "pe sub masă?"






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu