Covidul si omul preistoric

 Nouă imagine a omului din Neanderthal.

După cum am învățat la școală, pe timpul nostru, primele ființe umane Homo Sapiens, din care provine omul modern  au fost originare din Africa , de unde au început a se răspândi în lume cam acum 80 000 de ani. Ei au întâlnit în Europa și în unele părți din Asia alte populații umanoide , între care pe Neanderthalieni (numiți așa după o fosilă găsită în valea Neander  -Neanderthal în germană) .
Să amintim că în România, în Peștera cu Oase din apropiere de orașul Anina au fost descoperite cele mai vechi rămășițe din Europa ale omului modern. Aceste rămășițe osoase, cu vechime între 30000 și 40500 de ani prezintă în ADN-ul său și elemente (5-11%) din genomul unui om de tip Neanderthal, dovedind amestecul timpuriu al celor două rase. 
Într-o peșteră din Bulgaria a fost găsit un molar ce a fost apreciat ca aparținând unui homo sapiens și a cărui vechime a fost apreciată la 45000 de ani. În aceeași peșteră au fost găsite și rămășițe ale oamenilor de tip Neanderthal, ceea ce dovedește timpuria lor apropiere  .

Conform cercetărilor făcute în ultima perioadă de paleoantropologi,  părerile anterioare despre omul de tip  Neandertal, că ar fi fost o ființă mai puțin evoluată decât  Homo Sapiens și că a dispărut din această pricină (acum 35000-40000 de ani) nu sunt întemeiate.

În ”Scientific Reports” au fost publicate rezultatele unor studii de specialitate care atestă indiscutabil faptul că omul de tip Neanderthal își îngropa cu grijă morții, ceea ce este considerat ca gest fundamental al comportamentului uman. (”Singura invenție a omului -Mormântul său” spunea Paul Eluard).
Se crezuse până în prezent că Homo Sapiens a fost prima ființă de pe Terra care a făcut acest lucru- dar iată că omul de tip Neanderthal se preocupa de asemenea de rămășițele semenilor săi. Dar nu numai acest aspect al comportamentului său se apropie de al nostru, ci și faptul că el practica arta și avea o alimentație tot atât de variată  ca cea a lui Homo Sapiens. Neanderthalienii foloseau unelte, fabricau fire, înotau , se descurcau bine în climatul rece din regiunile nordice, aveau vorbire articulată, cunoșteau și foloseau plante medicinale, preparau adezivi pentru a lipi vârfurile de sulițe și lamele cuțitelor din piatră de mânere din lemn, și…aveau un creier mai mare decât al lui Homo Sapiens!
Neanderthalienii evoluaseră în Europa și Asia timp de sute de mii de ani și au dominat acele ținuturi între 80000 și 30000 î.e.n, coabitând o vreme cu grupurile de Homo Sapiens venite dinspre Africa, dispărând apoi în mod încă inexplicabil.

S-a stabilit prin analize genetice că  oamenii de tip Neanderthal au avut relații sexuale  cu cei de tip Homo Sapiens, atunci când cele două tipuri de populații au venit în contact , au avut urmași hibrizi și ca rezultat o serie de gene aparținând oamenilor de tip Neanderthal se regăsesc în structura genetică a omului modern, dar în proporție foarte mică.. 
Dovezile acestei înrudiri genetice au fost aduse de cercetătorul suedez Svante Pääbo , care a reușit să extragă și să analizeze ADN-ul din osemintele găsite ale unor Neanderthalieni de acum 120000 de ani și de acum 50000 de ani, găsite în sudul Europei și pe cele din sudul Siberiei (omul din Denisova).. 
Compararea genomului de Neanderthal cu arhivele genetice ale oamenilor contemporani a scos la iveală faptul că cea mai mare parte dintre persoanele contemporane pot avea un procent foarte mic din ADN-ul Neanderthalian. 
Cercetătorii au găsit legături între ADN-ul de Neanderthal și fertilitate, apoi influiențe asupra felului în care oamenii resimt durerea și la funcționarea sistemului imunitar.

Au fost studiate grupele de sânge ale strămoșilor preistorici.

Umanoizii de tip Neanderthal aveau toți grupa 0.

(Cimpanzeul, de pildă, n-are decât grupa A, iar gorilele au grupa B).

O analiză extinsă a arătat combinații coerente cu o origine africană a Neanderthalienilor și Denisovanilor.

În privința antigenului Rhesus (Rh) Neanderthalienii aveau o combinație unică , ce nu se regăsește la oamenii moderni. ..în afară de aborigeni australieni sau indigeni papuași.

(Poate descendenții îndepărtați ai unui metisaj între neanderthalieni și homo sapiens au migrat spre Asia de Sud-Est?).

Linia genetică a Neanderthalienilor avea o slabă diversitate, ceea ce făcea posibile boli hemolitice, mai ales dacă mama Neanderthaliană se cuplase cu un tată Homo sapiens sau Denisovan. (Din pricina incompatibilității Rh).

Acest lucru a contribuit probabil la stingerea rasei Neanderthaliene.

Grupa AB era practic inexistentă în populația din Europa medievală. În schimb, ea a fost mereu foarte răspândită în Orientul Apropiat. Se găsește mai ales în nordul Palestinei. 

Pääbo și colaboratorii săi au analizat sute de mii de date genetice existente în biobăncile din Marea Britanie și au constatat că femeile cu variantă genetică moștenită de la Neanderthalieni aveau mai mulți copii și mai puține probleme de sarcină.

 
ADN- ul influiențat de Neanderthal poate afecta tenul, culoarea părului, tendința spre chelire, capacitatea pielii de a se bronza, înălțimea, obiceiurile de somn, starea de spirit sau chiar dependența de substanțe halucinogene la europenii din zilele noastre. 

Riscul de forme grave de Covid-19 influiențat de genele moștenite 

Urmele genetice neanderthaliene  au o consecință neașteptată în actualitate:
Purtătorii unei secvențe genetice moștenite de la „verii noștri” neanderthalieni sunt expuși unui risc de trei ori mai mare decât ceilalți să dezvolte o formă gravă de Covid-19!
S-a constatat că răspunsurile individuale foarte diferite ale diferitelor persoane la infecția cu coronavirului Sars-Cov2 (unele persoane  fiind asimptomatice, altele făcând forme ușoare iar altele făcând forme grave , unele fatale) țin, pe lângă „terenul” individual al fiecăruia de o serie de alți factori, dintre care unii sunt genetici.

♦ O echipă internațională a identificat pe cromozomul numărul trei o grupă de gene ce joacă un rol cheie în acestă privință: una dintre variantele acestei secvențe de ADN este asociată cu un risc de trei ori mai ridicat de a dezvolta o formă gravă de Covid, ce necesită ventilație artificială. 

Această variantă de risc genetic e mai frecventă la persoanele din Asia de Sud, unde aproximativ jumătate din populație e purtătoarea acestei secvențe de Neanderthal, în timp ce în Europa o persoană din șase e purtătoarea acestei variante genetice.
În Africa și în Asia de Est această „moștenire” din Neanderthal e practic inexistentă. 
Cercetătorii germani consideră că între 2 și 8% dintre persoanele din Eurasia sunt purtătoare ale unei variante genetice moștenite de la Neanderthalieni și s-ar confrunta cu un risc crescut în cez de coronavirus. (Inclusiv pentru Mers-CoV, ce produce sindromul respirator. )

♦ Un alt aspect genetic, o enzimă numită DPP4 ce e implicată în metabolismul glucozei ar favoriza în același timp intrarea virusului în celule. 
(Unele studii ar sugera că medicamente pe bază de inhibitori de DPP4 folosite pentru tratarea diabetului ar avea un efect și asupra efectelor Covid-19).
 În cazul în care DPP4 ar fi de tip Neanderthal, riscul efectelor grave ale SARS-CoV2 ar fi mai mare cu cca 80%.

♦ Dar, ce să vezi, există și un haplotip protector moștenit de la Neanderthalieni pe cromozomul 12 și care reduce de astă dată riscul de Covid-19 sever cu circa 23%!

Cu alte cuvinte, depinde ce a moștenit fiecare de la Neanderthalieni.

Dacă cei doi factori agravanți de tip Neanderthal sunt întâlniți la aceeași persoană, riscul crește și mai mult.

Aceste constatări i-au adus pe unii oameni de știință să emită ipoteza că neanderthalienii ar fi dispărut ca urmare a infectării cu coronavirusuri aduse de Homo Sapiens din Africa și la care sistemul lor imunitar nu a putut face față.

Cam câte persoane ar fi purtătoare ale acestor variante?
Unii cercetători  afirmă că haplotipul Neanderthal DPP4 s-ar regăsi la 1% dintre europeni, 2,5% dintre sud-asiatici, 4% dintre asiaticii de est și 0,7% la americanii amestecați, dar nu s-ar găsi la africanii din sudul Saharei. 
S-a constatat că secvențele de ADN neanderthalian moștenite de către oamenii moderni non-africani (căci la populațiile native africane  există influiențe neanderthaliene extrem de slabe,0,3%,  provenite se pare din întoarcerea în Africa a unor migratori ce se încrucișaseră cu populații europene deja mixate cu neanderthalieni) sunt diferite la fiecare individ. 
Astfel că, deși fiecare dintre noi are cam 1-3% din ADN de origine neanderthaliană, adunând aceste mici procentaje păstrate de unii și de alții se poate ajunge la reconstituirea a aproape 40% din genomul neanderthalian!

Mare parte din genele legate de imunitate sunt moștenite de la neanderthalieni.

Genele receptoare Toll -like (TLR) TLR1, TLR6 și TLR10 sunt exprimate la suprafața celulelor, unde detectează și răspund la componentele bacteriilor, paraziților și ciupercilor. Acești receptori imunitari sunt esențiali în declanșarea răspunsurilor inflamatoare și antimicrobiene și în declanșarea unui răspuns imunitar adaptativ. 

Studii conduse de Janet Kelso a decelat trei variante genice moștenite , două de la genomul neanderthalian și unul de la „omul din Denisova”. Aceste variante genice oferă un avantaj selectiv: reactivitate superioară la patogeni, dar și susceptibilitate mai mare la alergii.

 
Aceste date sunt totuși estimative, fiind făcute puține analize genetice în fiecare dintre părțile lumii.
Iar studiile sunt preliminare și nu pot fi considerate concludente.

(Conf. Zeberg H et Pääbo S. Le gène du récepteur MERS-CoV fait partie des facteurs de risque de COVID-19 hérités des Néandertaliens. bioRxiv , 2020. doi: https://doi.org/10.1101/2020.12.11.422139 , https://www.biorxiv.org/content/10.1101/2020.12.11.422139v1)

Totuși, geneticianul Tony Capra consideră că factorii sociali și de mediu sunt adevăratele probleme de care ar trebui să se neliniștească oamenii. 
Cercetătorii afirmă de acemenea că un risc mult mai mare de a avea o boală gravă de Covid-19 este dat de faptul că mulți oameni trăiesc în sărăcie și au un acces limitat la servicii de sănătate corespunzătoare. A fost incriminată și poluarea, care favorizează epidemia în mod manifest.


Și în același timp să nu ne grăbim să-i catalogăm pe cei care nu sunt ca noi drept inferiori, sălbatici ș.a.m.d.
Iată că acei neanderthalieni, considerați în trecut chiar de către cercetători ca fiind hominizi inferiori, care au dispărut ca populație pentru că erau inferiori lui Homo Sapiens, se vădesc posesorii unei culturi proprii în perioada pietrei cioplite, cultură ce poate fi doar întrevăzută astăzi prin intermediul unor analize sofisticate a puținelor vestigii găsite. Si aflăm că ne influiențează și pe noi, cei din contemporaneitate, prin urmele genetice moștenite de acum peste 30000 de ani.

Cum erau neanderthalienii?

Conform cu scheletele găsite și reconstituite  de paleoantropologi, neanderthalienii erau mai scunzi decât Homo Sapiens, dar mai robuști, masivi, cu umeri lați, torace bombat și musculatură foarte puternică. Craniul lor era alungit , fruntea teșită, cu arcade nas și maxilar  proeminente dar bărbie retrasă. Creierul lor avea un volum aproximativ de 1520-1600 cm³ ,față de volumul creierului uman modern, care a scăzut în 20 000 de ani de la 1.500 cm³ la 1.350 cm³, (în cazul bărbaților), pierzând o bucată de dimensiunea unei mingi de tenis", potrivit revistei „Discover".
(Creierul uman feminin a scăzut în aceeași măsură). 

Cauzele acestui fenomen sunt încă studiate de către specialiști, dar una dintre ipoteze ar fi aceea că omul modern primește multe lucruri „de-a gata”, fiecare având o specializare îngustă și cei mai mulți având preocupări limitate.
Forma creierului neanderthalienilor , cu cortexul prefrontal mai jos ar arăta că ei ar fi avut o eficacitate mai mică în luarea deciziilor și în moderarea comportamentelor sociale. În schimb lobul occipital mai mare arată că ei aveau capacități vizuale (inclusiv distingerea detaliilor și culorilor) semnificativ mai bune decât ale omului modern. 

Neanderthalienii  își construiau adăposturi, vânau animale mari, dar se hrăneau și cu vegetale, foloseau focul și își fabricau unelte și arme sofisticate, veștminte potrivite pentru climatul rece, comunicau în limbaj articulat , călăreau, confecționau obiecte cu sens simbolic, ritualic, își îngropau morții în morminte acoperite cu pietre și aduceau ofrande alcătuite din obiecte simbolice și flori. În mod uimitor, cercetarea plăcii bacteriene de pe dinții unui neanderthalian au arătat unele boli de care suferea, dar și remediile pe care acesta le folosea pentru a se trata. El avea un abces dentar dar suferea și din pricina unei bacterii care provoacă diaree severă. El mestecase muguri de plop, care au efect antiinflamator și analgezic , conținând salicină, care în ficat e metabolizată în acid salicilic (aspirină). Mestecase și mușețel, dar și ceva ce conținea mucegaiul Penicillum! Prin urmare neanderthalienii descoperiseră penicilina cu mii de ani înaintea omului modern! A fost găsit și un craniu de neanderthalian de acum 70 000 de ani ce purta urmele unei leziuni craniene ce fusese tratată !
Acum 50 000 de ani, neanderthalienii din peninsula iberică sculptau cochilii de scoici pentru a făuri podoabe, produceau culori pentru picturi rupestre și poate pentru a-și împodobi corpul. 
În Spania au fost descoperite picturi rupestre în trei grote (altele decât celebra Altamira.) Datarea acestor picturi cu mijloacele tehicii moderne au arătat că în grota Cueva de los Aviones  picturile datează de acum 115 000 de ani, în alta- de acum 64 800 de ani, ceea ce înseamnă că în mod categoric ele au fost făcute de către neanderthalieni!

Picturi neandhartaliene din grota Pasiega 

O echipă de cercetători condusă de Adam Siepel, ce conduce o echipă internațională de geneticieni, antropologi și informaticieni a descoperit în fosile neanderthaliene din Siberia fragmente de ADN uman identic cu cel uman modern, ceea ce ar dovedi că Neanderthalienii s-au „hibridat” cu Homo Sapiens acum circa 100 000 de ani, înainte ca Homo Sapiens să migreze din Africa spre Europa și Asia. 
Faptul că au avut urmași viabili, ar dovedi că nu e vorba de două specii distincte, ci de două subspecii, ce au evoluat diferit. 
Se pare  că neanderthalienii aveau un deficit de pigmentare, deci ar fi avut păr roșcat , pielea albă și ochi albaștri sau verzi. Cel puțin unii dintre ei, căci aceste caracteristici nu prea se regăsesc în Asia.
Protoneanderthalienii au apărut acum aproximativ 350 000 de ani, când Homo Sapiens încă nu apăruse, strămoșii săi fiind încă în stadiu destul de primitiv! Neanderthalienii au trăit în Europa până acum 30 000- 24 000 de ani. În acest răstimp e de presupus că ei se diversificaseră în mai multe subspecii, mai diferite între ele decât grupurile etnice de oameni moderni. 
Homo Sapiens a migrat în Orientul Mijlociu și apoi în Europa acum aproximativ 40 000 de ani. 

Eurasiaticii au moștenit și unele gene neanderthaliene legate de sistemul imunitar, inclusiv unele gene ce ar crește riscul de  boli autoimune, de diabet de tip 2 sau de boală Crohn. 
Trăsăturile fizice moștenite de la neanderthalieni de către europeni și de cei din Orientul Mijlociu sunt sprâncenele proeminente, ochii mari, maxilare puternice și umeri lați. 70% dintre orientali au moștenit și o mutație a genei POU2F3, care e implicată în producerea de keratină și poate determina părul lins. 
Conform antropologului canadian Peter Frost , nivelul actual de diversitate a culorilor de păr la europeni s-a dezvoltat pe parcursul a 850 000 de ani, în timp ce Homo Sapiens era în Europa de numai 45 000 de ani. Ar fi dovezi suficiente ce demonstrează că genele pentru părul blond și ochii de colori deschise au fost moștenite prin metisaj cu neanderthalieni. 
Aceste caracteristici nu au fost moștenite „în bloc”, ci ca urmare a unor încrucișări continue cu diferite subspecii de neanderthalieni în Europa, în Orientul Mijlociu și în Asia Centrală, pe parcursul a zeci de mii de ani. E confirmat că europenii occidentali din epoca mezolitică aveau ochi albaștri, dar pielea și părul de culoare închisă. Petele de roșeață ale pielii ar fi de asemenea de origine neanderthaliană. Mutațiile genetice pentru păr blond și roșcat au fost transmise inițial către Homo Sapiens în nord-estul Europei și în orientul Mijlociu sau în Asia centrală. 
Deci

Care sunt trăsăturile fizice neanderthaliene moștenite de către europenii moderni:

♦ Nodul occipital (osul occipital mai proeminent deasupra gâtului, la înălțimea urechilor)

♦ Craniul jos, plat și alungit . Craniul alungit se regăsește frecvent în Scandinavia, în insulele britanice și în peninsula iberică. Spre deosebire de craniul ce e aproape vertical la spate la popoarele mongoloide , anatoliene , caucaziene și la europenii din est. 

♦  Spațiul trigon posterior la al treilea molar: un spațiu gol în spatele „măselelor de minte”.
♦ Proeminența osului în dreptul sprâncenelor (inclusiv o adâncitură între ochi și sprânceană)
♦ Ochi mai mari, mai rotunzi decât media.
♦ Nasul mare și proeminent (osul nasului ridicat în sus, nu drept- ca la „nasul grec”).
♦ Ridicături osoase pe laturile nasului, oasele nasului formând un triunghi între nas și pomeți.
♦ Bărbia foarte retrasă.
♦ Obraji care se îmbujorează cu ușurință la efort sau la frig.
♦ Omoplați scurți și curbați  (mai mult decât media).
♦ Degete late și rotunjite - mai ales degetul mare mai lat de 1,5 cm.
♦ Păr roșcat, sau cu nuanțe roșcate și pete roșiatice naturale pe piele.
♦ Ochi de culoare deschisă, păr blond.
Metisajul între Homo Sapiens și neanderthalieni s-a desfășurat în diferite perioade și în timp îndelungat, în final trăsăturile neanderthaliene diluându-se și dispărând ca amprentă arheologică acum aproximativ 25 ooo de ani.   (conform eupedia).

Noua mutație a coronavirusului

O altă variantă a coronavirusului Sars-Cov-2 

De la începutul pandemiei au fost deja detectate numeroase variante de coronavirus, provenite din mutațiile pe care le suferă acest agent patogen.În Europa e dominantă mutația D614G, care nu mai e aceeași cu sușa detectată la Wuhan, în China la începutul anului. O altă mutație a fost „sușa spaniolă” 20A.EU1, apărută la sfârșitul lui iunie fără să stârnească însă o asemenea neliniște deosebită.Ea s-a propagat printre lucrătorii agricoli sezonieri care s-au deplasat în Spania și de la care s-a răspândit în toată țara.

Conform British Medical Journal mai multe mii de mutații au apărut deja, însă doar o mică parte dintre ele pot fi importante și modifică virusul într-un mod apreciabil. 
Iată însă că noua sușă  a virusului, botezată B.1.1.7.(Alpha) stârnește noi neliniști.

Această nouă versiune de coronavirus comportă un număr neobișnuit de mare de mutații : 17 mutații și schimbări în genomul său. În proteina Spike (sau proteina de vârf, de atac) sunt cel puțin 8, dintre care 3 ar putea schimba biologia virusului. Marea Britanie declară că răspândirea noii versiuni de coronavirus a scăpat de sub control, fapt ce a dus la hotărârea unui mare număr de țări de a se izola de această țară.
Se presupune că la originea acestei noi versiuni de virus ar sta infectarea unei persoane cu imunodeficiență. La o asemenea persoană, virusul s-ar fi putut replica foarte mult, făcând ăn același timp erori ce duc la o nouă linie genetică. 
Noua sușă de coronavirus a fost botezată ”VUI202012/01”

A fost detectată pentru prima dată în Marea Britanie în septembrie. În noiembrie, un sfert din cazurile pozitive din londra ar fi infectate cu noua variantă de virus. Iar la jumătatea lui decembrie, indicele a crescut la două treimi. La Londra, numărul de contaminări s-a dublat într-o săptămână. Se remarcă faptul că se răspândește mult mai repede, e cam cu 70% mai contagioasă decât versiunea precedentă. Dar nu e stabilit că ar produce cazuri mai grave. Din păcate, această nouă versiune ar ataca și copiii.

Nu se știe dacă vaccinurile dezvoltate pînă în prezent vor fi eficace și în cazul noii mutații de virus. Se speră însă că da. 
Până la vaccinare însă s-au adoptat noi măsuri de carantină în Marea Britanie- „restrângerea contactelor sociale”.
Guvernul condus de Boris Johnson a anunțat renunțarea la reuniunile de Crăciun. La Londra comerțul neesențial a fost închis și toate deplasările în afara zonelor plasate în regim de alertă , fie că e vorba de deplasări în interiorul țării sau în străinătate au fost interzise. Pub urile, restaurantele și muzeele- închise. Cum noua variantă de virus se propagă rapid, ea a dus la o creștere foarte mare a spitalizărilor la Londra și în regiunea Kent.
 

 

Antibiotice noi din carti stravechi

 Bacteriile multirezistente impun noi soluții

Dacă la apariția lor antibioticele au reprezentat o soluție excelentă pentru combaterea infecțiilor cu bacterii, în prezent acestea sunt din ce în ce mai puțin eficace.
De ce? 
Bacteriile care nu au fost total distruse de tratamentul cu un antibiotic dezvoltă rezistență la acel antibiotic. Astfel că medicii prescriu doze mai mari, din ce în ce mai mari. Iar asta mărește riscul de alergie la substanța folosită. Cum antibioticele nu sunt lipsite de toxicitate, dozele nu pot fi mărite la infinit.
S-au făcut cercetări pentru găsirea unor noi antibiotice. Ele se găsesc acum în farmacii. Dar microbii dezvoltă rezistență și la acestea, pe măsură ce tratamentele incorect aplicate nu duc la distrugerea totală a germenilor patogeni  ce au produs infecția.
Imaginați-vă că într-un spital analizele nu se fac cum trebuie. Analizele ar trebui să indice în primul rând ce agent patogen a îmbolnăvit pacientul și apoi ce antibiotic are eficacitate maximă în cazul microbului respectiv.
Dacă însă analizele nu sunt făcute corect, infecția nu e evidențiată. Doctorii prescriu antibiotice „pe ghicite”. Văzând și făcând. Dacă nu „merge” cu un antibiotic, se incearcă apoi combinații de două antibiotice. Dacă nu mai „merge” nici așa, se încearcă altă combinație de două antibiotice...Dar tratamentul cu fiecare combinație durează două-trei zile. Dacă a scăzut febra, gata. O parte dintre germeni au fost afectați, dar alții supraviețuiesc și se „călesc”. 
În acest mod simplu, în spitale supraviețuiesc și se înmulțesc germeni patogeni care au dezvoltat rezistență la foarte multe antibiotice. Aproape la toate. 
Așa apar faimoasele și temutele infecții intraspitalicești („nosocomiale”)
Și apare coșmarul medicilor: că se vor confrunta cu infecții pentru care nu mai sunt tratamente!

Remedii tradiționale 

Unii cercetători se îndreaptă acum spre găsirea unor remedii tradiționale verificate în practica străveche și care să aibă eficacitatea neștirbită.
Freya Harrison, cercetătoare la Universitatea din Warwick (Marea Britanie) a studiat rețetele consemnate într-una dintre cele mai vechi cărți de medicină, un manuscris anglo-saxon ce datează de la sfârșitul secolului  IX  : Leechbook de Bald. 

Conform articolului publicat în Scientific Reports, poțiunea 
ce a fost numită ”colirul de Bald”s-a dovedit foarte eficace împotriva Stafilococului auriu (Staphilococcus aureus).
Eficacitatea poțiunii ar fi sporită de asocierea celor trei componente , care lucrează sinergic.
Reteta colirului de Bald:
Usturoi, ceapă, vin alb cu 11% alcool și bilă de vacă sterilizată, toate patru  în cantitate egală.
Ceapa și usturoiul se decojesc, se zdrobesc, apoi se amestecă cu vin alb și cu bila de vacă. Se mixează. Se toarnă într-o sticlă sterilizată și se lasă la întuneric nouă zile.
Apoi se aplică pe piele. (Nu se bea!).

Poțiunea s-a arătat eficace pentru eradicarea biofilmului (o formă deosebit de rezistență de colonizare bacteriană ce e deseori rezistentă la antibioticele clasice.
Sărurile biliare provin din stomacul unei vaci.În carte scrie că poțiunea ar trebui să fie pusă la macerat într-un vas de alamă. 

În cartea medievală se găsesc și alte rețete surprinzătoare, a căror eficacitate nu a fost încă testată de cercetătorii actuali.
Astfel un amestec de ou, vin și rădăcină de fenicul ar servi la tratarea degerăturilor, iar Turița mare fiartă în lapte ar mări potența , dar fiartă în  bere irlandeză ar avea efect contrar. ceaiul fiert în lapte împreună cu crenguțe de lemn ar avea un efect afrodisiac.
Contra herpes zoster se recomandă o poțiune alcătuită din 
scoarța de la 15 copaci: plop, măr, arțar, soc, salcie, zălog, mirt, ulm de munte (plângător), stejar, porumbar, mesteacăn, măslin, cornuș, frasin și scoruș de munte). Desigur, nu toate rețetele din cartea respectivă sunt credibile sau aplicabile. Exisă și dificultatea traducerii exacte din limba engleză veche (de acum peste 1000 de ani). Plantele au diferite varietăți și poate numai una e cea ce trebuie folosită. Dar în măsura în care măcar unele dintre ele sunt verificate și se dovedesc eficiente, medicina modernă le va adopta probabil .

Carnati de casa

Primii cârnați  

Am făcut cârnați acasă, ca (măcar) să știu exact ce conțin.

Așa că am cumpărat:

• 1 kg piept de porc
• 1 kg spată de vițel
• 1 kg pulpă de porc

De asemenea: condimente și mațe de porc (curățate și păstrate la sare) și  200 -300 ml supă de legume.

În comerț se găsesc „condimente pentru cârnați” , la plic. În plic se găsesc o serie de condimente foarte utile pentru cârnați, dar și celebrul glutamat de sodiu , cunoscut și sub denumirile de „potențator de gust” , MSG, E621- asociat cu riscul de obezitate. Acțiunea lui asupra organismului uman este încă destul de controversată , s-a spus că el poate fi consumat în cantități mici, dar e bine să fim atenți la cantitățile pe care le mâncăm fără să știm prin intermediul a felurite de tip fast food și chiar băuturi carbogazoase.
Deci, dacă nu prea mâncați astfel de produse , ați putea face o excepție și să folosiți un plic cu aceste condimente pentru cârnați.
Dar dacă preferați să evitați „E urile”, puteți adăuga doar condimente tradiționale, ca:
Cimbru mărunțit, sare neiodată râșnită fin  (cca 60g) , piper, ienibahar, boia dulce și boia iute, 6-8 căței de usturoi. 
Se începe prin tocarea repetată a cărnii de vițel (folosind sita cu ochiuri mici a mașinii de tocat). Încă de la prima tocare se adaugă la carne cca 100 ml supă de legume  , partea aferentă de condimente (nu și cimbru, căci acesta va schimba culoarea cărnii; de aceea se va adăuga la urmă în amestec) . Boiaua dulce va da o culoare roșcată plăcută cărnii. Cățeii de usturoi se taie în bucățele și se toacă împreună cu carnea. 
Carnea se toacă de 4-5 ori, pentru a deveni o pastă.
Se continuă cu tocarea cărnii de porc și a pieptului de porc (de data aceasta folosind sita cu găuri mari a mașinii de tocat). Se adaugă și acum supă de legume (100-200 ml) pentru a asigura consistența moale a compoziției. Se poate trece si carnea de vițel împreună cu cea de porc, pentru ca cele două feluri de carne să adere bine între ele. Se pune și cantitatea aferentă de sare și condimente. 

Se amestecă bine toate componentele, se adaugă și cimbrul.

Pentru umplerea cârnaților e necesară o pâlnie specială ce se montează la mașina de tocat carne după ce s-au scos cuțitul și sita.
Mațele de porc se țin puțin în apă caldă înainte de folosire. 
Apoi se separă câte un maț care se trage cu totul pe pâlnia pentru cârnați îmbrăcând-o încrețit . (Cu atenție, să nu se spargă).
Se înnoadă capătul rămas liber și se începe umplerea cu compoziția de carne tocată. La intervalele doite se răsucește mațul pentru a separa tronsoane de cârnați. Se continuă până la terminarea compoziției (adăugând câte mațe e nevoie).

După preparare, cârnații se atârnă pe o sfoară la aer și vânt, ca să mai piardă din umiditate, apoi se păstrează la frigider până la preparare .
Cine are unde să-i afume îi poate afuma.
Pentru păstrare pe termen mai lung se bagă în congelator.
Poftă bună! 

 

Conformitate europeana sau China Export?

Cum știm ce înseamnă CE?

Marca „Conformitate Europeană” (CE) e vizibilă pe multe produse în UE  dar și în America de Nord.
Dar uneori vedem exact aceleași litere care înseamnă....China Export!
Literele sunt scrise la fel, doar că distanța dintre ele diferă.
Marcajul CE este cerut pe anumite produse vândute în Spațiul economic european (EEE). E vorba de unele categorii de conformitate care acoperă unele produse.Pentru cele mai multe dintre produse, întreprinderile n-au nevoie să recurgă la inspectări din exterior pentru a folosi această marcă. Pentru produsele care necesită marca, întreprinderile trebuie să se asigure că produsul lor corespunde cu normele aplicabile prin teste, să dea o declarație și apoi pot pune marca pe produsul lor. Anumite categorii, cum ar fi dispozitivele medicale au nevoie de teste făcute de un terț acreditat numit „organism notificat”.
Pentru ca un dispozitiv medical să poată primi marcajul CE, cei care l-au conceput trebuie să arate eșantioane și documente tehnice pentru inspectarea externă de către numeroase organisme notificate.  Aceste organisme examinează documentația produsului și rapoartele de încercări sau efectuează încercări proprii pentru a verifica dacă produsul este conform cu reglementarea. Pe macajul pus pe dispozitivele medicale se vede alături de literele CE și numărul de identificae a organismului notificat care a efectuat certificarea.

Dar literele CE dispuse mai aproape una de alta arată că produsul a fost fabricat în China. 
Nu e nici o înregistrare, nu e nevoie de teste sau de audit pentru ca acele litere să fie puse pe produs. Marca poate fi folosită de către toți fabicanții chinezi. 

Având în vedere că cele două mărci, foarte asemănătoare, au semnificații foarte diferite, e bine să fin atenți la modul în care sunt așezate cele două litere una față de alta, ca să știm ce semnifică ele.

În cazul mărcii „Conformitate europeană”, litera E este mai distanțată le litera C astfel încât ar fi tangentă la cercul în care se înscrie litera C (așa cum se vede în desen).
În cazul mărcii „China Export”, litera E începe chiar acolo unde se termină litera C.
Ați prins mișcarea? 

ECDC despre functionarea scolilor pe timpul pandemiei

 

Centre européen de prévention et de contrôle des maladies

Une agence de l'Union européenne

________________________________________________

Reproduc în continuare, în traducere în limba română, opiniile exprimate în cadrul Centrului European de Prevenire a Bolilor (ECDC) în legătură cu transmiterea coronavirusului la școli. Ele sunt prezentate sub forma de întrebări și răspunsuri și au fost actualizate pe 2 octombrie. 

Întrebări și răspunsuri asupra COVID-19  legate de copiii cu vârste de la 0 la 18 ani și rolul mediului școlar în transmiterea Covid-19Twitter

FacebookLié dansCourrier

1. Care e probabilitatea ca niște copii să se molipsească și să transmită virusul în mediul școlar?

Epidemiile școlare n-au fost o caracteristică importantă a pandemiei de e COVID-19, în principal pentru că majoritatea copiilor nu dezvoltă simptome când sunt infectați sau dezvoltă o formă foarte ușoară a bolii. 

Nu s-au găsit dovezi că principalele motoare de transmitere a bolii ar fi copiii. Totuși, cercetătorii au arătat că și copiii pot fi infectați și pot transmite virusul adulților când sunt simptomatici. 

2. Când și cum vo fi redeschise școlile? Care sunt măsurile cele mai importante pentru prevenirea propagării infecției în școli? 

Măsurile specifice de respectat în mediul școlar sunt distanțarea fizică crescută, o ventilare mai bună a spațiilor , spălarea mâinilor cu regularitate și folosirea măștilor când este posibil. Aceste măsuri vor reduce probabil transmiterea virusului în școli și vor contribui la atenuarea impactului altor infecții respiratorii în cursul toamnei și a iernii viitoare, reducând astfel presiunea asupra școlilor și a instituțiilor de sănătate.  

3. Este sigur pentru copilul meu sau pentru copiii mei să se întoarcă la școală? 

Este admis în general că școlile trebuie să se redeschidă pentru ca toți copiii să aibă un mediu de învățare potrivit și pentru a se atenua efectele sociale negative involuntare legate de închiderea școlilor. 

Până în prezent, dovezile disponibile sugeează că școlile nu sunt diferite de oricare alt mediu comunitar din punct de vedere al riscului d epropagare a virusului. 

Deși există dovezi de transmitere de la adulți la copii în familii, sunt puține dovezi că asta s-ar produce în mediile școlare. 

Proporțiile scăzute de anticorpi găsiți în sângele copiilor pot indica faptul că ei sunt mai puțin sensibili la infecții grave decât adulții și joacă un rol mai puțin important în propagarea virusului.

Nivelul de securitate depinde de respectarea măsurilor specificate mai înainte- distanța fizică mai mare, ventilare îmbunătățită, spălarea cu regularitate pe mâini și folosirea măștilor când se poate. 

4. Școlile transmit virus ansamblului comunității?

Dovezile disponibile sugerează că transmiterea între copii la școală e mai puțin eficace pentru COVID-19 decât pentru alți viruși respiratorii, cum ar fi cei ai gripei. Totuși dovezile provin în principal de la epidemii școlare și se bazează pe detectarea cazurilor simptomatice , sub-estimând poate numărul de copii infectați , asimptomatici și potențiali infecțioși țn timpul unei astfel de  epidemii. 

Pe scurt, acolo unde  COVID-19 a fost detectat la copii și contactele au fost urmărite, nici un contact adult din mediul școlar nu a fost detectat ca afiind pozitiv la  COVID-19 în timpul perioadei de supraveghere. Concluzia acestor anchete este aceea că nu copiii din mediul școlar ar fi principalul factor de transmitere a  COVID-19 la adulți.

5. Dacă rolul copiilor în transmiterea COVID-19 rămâne nesigur, școlile ar trebui să rămână închise?

Focarele școlare nu sunt o caracteristică împortantă a pandemiei de COVID-19, cel puțin în parte din motivul că majoritatea copiilor nu dezvoltă simptome când sunt infectați de virus și deci pot să nu fie detectați.  

Când sunt luate măsurile potrivite pentru a se reduce posibilitatea propagării virusului, e puțin probabil ca mediul școlar să joace un rol în molipsire. În plus, școlile sunt un element esențial al societății și vieții copiilor. 

Închiderea pe scară largă a școlilor ar trebui să fie ca un ultim recurs , și numai după ce au fost adoptate alte măsuri importante în comunitate pentru a se opri propagarea maladiei. Școlile ar trebui să se coordoneze cu autoritățile locale de sănătate publică pentru a stabili dacă e necesară închiderea.

6. Ce ar trebui să facă păinții dacă copilul (copiii) lor se îmbolnăvește (îmbolnăvesc)? 

Dacă un copil prezintă simptome de tip COVID-19 (tuse, febră, oboseală etc), părinții trebuie să contacteze medicul copilului iar copilul trebuie să rămână acasă până ce dispar simptomele. Dacă e un copil asimptomatic, urmați sfaturile medicului în privința reintroducerii în mediul școlar.
(Cam neclar aici, după umila mea părere-n.n.) 

Copiii trebuie să rămână în carantină și (implicit n.n.) să nu meargă la școală dacă cineva din familia cu care locuiește a fost confirmat că are COVID-19. 

Dacă acel caz depistat în familie a fost izolat sau este la spital, carantina copilului trebuie să dureze 14 zile de la ultima expunere a copilului la cazul respectiv. 

Dacă persoana infectată este tratată la domiciliu și nu este izolată, carantina de 14 zile a copilului trebuie să fie considerată cu începere din ziua în care sunt îndeplinite cele trei condiții menționate în continuare: opt zile după apariția simptomelor ȘI încetarea febrei ȘI ameliorarea clinică a celorlalte simptome timp de trei zile.  

7. Ce ar trebui să facă școlile dacă o persoană e testată pozitiv?

Școlile trebuie să informeze imediat autoritățile sanitare dacă a fost identificat la școală un caz confirmat.

Când o persoană e testată pozitiv la  COVID-19, se procedează la identificarea rapidă a celor care au fost în contact cu cazul - pentru a se interveni și a se întrerupe transmiterea ulterioară. 

Asta se realizează prin:

• Identificarea rapidă a contactelor cazului confirmat  de COVID-19.
• Furnizarea contactelor de informații asupra autocarantinei., igiena mâinilor și măsurile de etichetă respiratorie, furnizarea de sfaturi asupra a ce trebuie să se facă în cazul apariției simptomelor. 
• Efectuarea de teste de laborator în timp oportun pentru detectarea virusului la toate contactele ce prezintă simptome și la cele cu mare risc de expunere. 

Căutarea contactelor trebuie să fie făcută de către autoritățile locale de sănătate publică , ce vor trebui să lucreze în strânsă colaborare cu autoritățile școlare. 

Contactele trebuie să fie tratate pe baza categoriei de expunere, fiind prevăzută punerea în carantină pentru persoanele cu mare risc de expunere , așa cum a fost indicat în orientările ECDC asupra căutării contactelor. 

Părinților ar trebui să le fie date informații asupra simptomelor la care ar trebui să fie atenți la copii, ca și asupra locurilor în care să meargă să consulte un doctor. Dacă apar simptome la contacți, ei ar trebui să fie imediat izolați, îngrijiți și testați.

8. Copiii ar trebui să se joace împreună?

Se știe că și copiii pot transmite infecția la alții, dar dinamica transmiterii și principalele căi de transmitere rămân neclare. 

Când școlile se închid timp de lungi perioade, copiii și tinerii sunt privați de posibilitatea de a crește și de a se dezvolta. Aceste inconveniente sunt disproporționate pentru elevii defavorizați, care au tendința de a avea mai puține oportunități de educație în afara școlii. 

Cercetarea a evidențiat viața socială activă a copiilor cu vârste între 2 și 10 ani, în mediul școlar. Asta îi ajută să învețe de la cei de seama lor și are un impact pozitiv asupra trăsăturilor de personalitate și a sentimentului lor de identitate. Perturbarea relațiilor strânse cu cei de aceeași vârstă au fost asociate cu depresii, cu sentimente de culpabilitate și de furie la copii. 

În plus, activitățile școlare și parașcolare fac parte din activitățile care aduc structură, sens și ritm cotidian copiilor. Pentru cei care suferă de anxietate și de depresie, pierderea acestor activități poate agrava simptomele și să întărească și mai mult retragerea socială și disperarea. 

În consecință, copiii ar trebui să aibă voie să interacționeze pentru a se reduce riscurile descrise mai sus, dacă e posibil respectându-se măsurile specifice ca distanțarea fizică mărită, o ventilare mai bună a spațiilor, spălarea regulată a mâinilor și folosirea măștilor când este posibil. 

9. Copiii și profesorii ar trebui să poarte măști de protecție în școli?

În mijlocul comunității, folosirea măștilor faciale este recomandată la interior , când nu este posibil să se respecte distanța fizică. Totuși, în școli, punerea în practică a aceste măsuri e dificilă. , căci se știe că cei mici au o toleranță mai mică la purtarea de măști pe o perioadă lungă și pot să nu utilizeze măștile corect. 

În școlile primare, folosirea măștilor faciale este recomandată pentru profesori și pentru ceilalți adulți când nu poate fi garantată distanța fizică, deși ea nu este recomandată pentru elevi. În școlile secundare folosirea măștilor faciale este recomandată atât pentru elevi, cât și pentru adulți. Folosirea măștilor trebuie să fie considerată o măsură complementară , mai degrabă decât ca măsura unică de prevenire a transmiterii în școli. 

Distanțarea fizică, gesturile de siguranță pentru tuse, igiena mâinilor și faptul de a rămâne acasă în caz de îmbolnăvire sunt măsuri mai importante pentru a reduce infectarea, decât faptul că se folosesc sau nu măști în școli. 

Ce părere aveți? (n.n.) 

Esențial pentru combaterea răspândirii coronavirusului

 Aerisirea spațiilor închise

Pare banal, dar banale sunt și celelalte metode recomandate pentru prevenirea contaminărilor: spălarea mâinilor, păstrarea distanței(1,8m), masca, strănutul în dreptul cotului, renunțarea la strângeri de mâini sau îmbrățișări....

Se pare că principalul mod de transmitere a coronavirusului e reprezentat de picăturile minuscule proiectate prin respirația persoanelor infectate, dar și aerosolii.

Centers for Disease Control and Prevention (Centrul pentru controlul și prevenirea bolilor)- CDC a adăugat oficial aerosolii pe lista modurilor de propagare a coronavirusului.
Particulele virale pot rămâne în aer, în suspensie foarte mult timp și deci pot infecta astfel o altă persoană  ce se află în aceeași cameră, chiar dacă se păstrează distanța recomandată, dacă aerul nu este împrospătat. Numeroși oameni de știință au avertizat asupra acestui aspect încă de la începutul pandemiei.
Germania a ținut cont de recomandarea aerisirii spațiilor 
Cancelara Angela Merkel a declarat săptămâna trecută:
„Oamenii surâd deseori când e vorba de aerisire, dar asta ar putea fi una dintre măsurile cele mai ieftine și mai eficace pentru oprirea propagării pandemiei”
Încă din luna mai OMS recomanda ca în orice împrejurare să se aerisească regulat spațiile închise  fie prin deschiderea ferestrelor, fie prin ventilare mecanică ce aduce aer proaspăt din exterior.
Epidemiologul Antoine Flahault a declarat publicației Le Parisien că e urgent ca acest mesaj să fie propagat cu insistență în special acum, când intrăm într-un anotimp mai rece, când oamenii stau mai mult în casă și nu prea deschid ferestrele ca să păstreze căldura în încăperi.
Ar trebui ca ferestrele să nu fie deschise doar uneori, ci foarte des și dacă se poate să fie deschise tot timpul dacă sunt mai multe persoane în aceeași cameră.
De asta, doctorul german Bernhard Junge-Hülsing a declarat că „în acest caz, nu vom purta un tricou când stăm pe scaun, ci un pulover”.
Adică să ne îmbrăcăm ceva mai gros și să lăsăm ferestrele deschise chiar și dacă e destul de rece afară.

Mortalitatea din cauza coronavirusului

 O nouă versiune a coronavirusului?

Statisticile publicate zilnic de ECDC, pe baza raportărilor din fiecare țară permit să se constate că în Europa (cel puțin) mortalitatea cauzată de coronavirus e mai scăzută decât în prima etapă a pandemiei, în ciuda faptului că într-o serie de țări din vestul Europei (Spania , Franța..) numărul de îmbolnăviri a crescut .
Pe 14 septembrie, de pidă, în Franța s-a anunțat că au fost 6158 de noi contaminări în ultimele 24 de ore, mult mai multe decât cu o săptămână în urmă și mai ales față de doar 493 de noi îmbolnăviri înregistrate în Franța pe 17 august.din Marsilia 
Totuși, numărul de decese nu a crescut în aceeași măsură, la ei,  ci a rămas stabil.
Și la noi a rămas stabil numărul de decese cauzate de coronavirul, dar din păcate a rămas la cel mai mare număr de morți raportat la numărul de locuitori dintre toate țările europene!
Să vedem statistica de azi 14 septembrie publicată de ECDC:

Țara	Număr total de cazuri de Covid-19 pe 14 zile raportat la 100000 de locuitori	Număr total de decese de Covid-19 pe 14 zile raportat la 100000 de locuitori
România	86,1	3,0
Spania	270,7	1,6
Franța	153,9	0,5
Cehia	111,0	0,3
Malta	94,6	0,8
Luxemburg	92,7	0,0
Croația	83,7	1,0
Belgia	70,6	0,3
Olanda	69,2	0,2
Austria	69,1	0,3
Ungaria	65,0	0,2
Portugalia	53,9	0,4
Marea Britanie	51,1	0,2
Irlanda	45,4	0,1
Danemarca	43,3	0,1
Slovenia	40,2	0,1
Italia	32,4	0,2
Slovacia	30,4	0,1
Grecia	29,0	0,4
Norvegia	24,8	0,0
Bulgaria	24,7	1,5
Estonia	22,9	0,0
Suedia	22,7	0,2
Germania	21,7	0,1
Polonia	19,2	0,4
Islanda	16,8	0,0
Lituania	16,5	0,0
Finlanda	9,1	0,0
Lichtenstein	7,8	0,0
Cipru	4,5	0,0
Letonia	4,2	0,1

Profesorul Didier Raoult, care conduce prestigiosul complex spitalicesc IHU Méditerranée consideră că în Franța se răspândește acum o mutație a coronavirusului care e mai contagioasă, dar mai puțin periculoasă.
El consideră că „markerii de gravitate la pacienții infectați sunt acum mult mai slabi decât ce am văzut până în mai”.
Profesorul de microbiologie  consideră că un coronavirus mutant ce provine din Africa de Nord  a fost adus de persoanele care fac dese deplasări cu vaporul în Maghreb. „Dacă în luna iulie erau mulți tineri pozitivi (la coronavirus), acum sunt atinse toate vârstele, în afară de copii.” a precizat el.

Harta infectărilor pe ultimele două săptămâni, publicată de ECDC pare să confirme părerea profesorului Didier Raoult că noul val de infectări din Spania și Franța provine din nordul Africii. 
Didier Raoult consideră în același timp că nu e cazul ca populația să intre în panică, pentru că „dacă ne organizăm și ne ocupăm de oameni, mortalitatea acestei maladii nu e de speriat, ea e chiar extrem de scăzută . Prefer să liniștesc populația mai degrabă decât să o înspăimânt, pentru că panica e nesănătoasă, inclusiv la cel mai înalt nivel. Am văzut colegi care nu suportau tensiunea și făceau crize de care panică. Cei care intră în panică trebuie să plece și să lase loc celor cu nervi solizi. Situațiile de criză cer oameni care să fie calmi, hotărâți și activi”. 

Profesorul Didier Raoult sfătuiește populația să încerce să ducă o viață normală, fiind totuși atentă să nu facă excese care „ne supraexpun, pe noi și familiile noastre, riscului de  a transmite această boală contagioasă”.
În ceea ce îl privește, profesorul spune că își petrece viața dându-și cu alcool pe mâini. 
El consideră că e „de bun simț” ca francezii să reducă adunările și în special pe cele care presupun raporturi sociale de prea mare apropiere, cum ar fi nunțile. „Se știe că la Marsilia, nunțile din familiile de romi sau sărbătorile din comunitățile de evrei au fost surse de contagiune extrem de importante” a spus el.
În privința testelor, Didier Raoult se mândrește că a organizat la IHU testare în masă, cu rezultate rapide , obținute după aproximativ 8 ore: ”Aici asta funcționează bine, pentru că ne ocupăm. În fiecare zi, la IHU îmi pun problema organizării. Fac schimbări la fiecare două zile, pentru că fluxul se schimbă, orarele se schimbă, oamenii vin să se testeze începând de la 6 dimineața și merge foarte bine. Am început să distribuim tichete ca la supermarketuri, așa încât oamenii nu se bat la coadă ci, dacă știu că mai au de așteptat 2 ore, pot pleca să facă altceva și să revină la coadă fără să-și piardă rândul. ”

Opinia OMS

(conform unui articol publicat de franceinfo cu AFP France Télévisions). 

Hans Kluge, directorul secțiunii europene a OMS a declarat că situația sanitară se va înrăutăți în octombrie și noiembrie. 
Profesorul Bruno Lina, virusolog la Universitatea din Lyon și membru al Consiliului științific a declarat că a fost observată o mutație genetică a anumitor sușe ale virusului, dar că nu poate fi trasă concluzia că asta modifică dinamica epidemică. 

„Letalitatea virusului nu s-a schimbat, dar mortalitatea lui a scăzut”.

(Letalitatea fiind capacitatea bolii de a ucide, iar mortalitatea reprezentând numărul de decese care rezultă ca urmare a unui număr mai mare de factori, pe lângă agentul infecțios: pacientul, tratamentul, contextul geografic, procedura, saturația serviciilor sanitare...).
Prin urmare, aceasta este explicația pentru numărul relativ scăzut de decese din Europa (nu și la noi) în condițiile numărului crescând de îmbolnăviri.

Tratamentul clinic pentru Covid-19 în Europa.

Deși tot nu se folosește un vaccin și nici nu a fost stabilit un medicament specific pentru Covid-19, medicii (din Franța cel puțin) văd acum mai limpede ce tratament să applice bolnavilor spitalizați din cauza coronavirusului.
Nu se mai practică in mod sistematic intubarea pacientului . Dacă la începutul epidemiei prima atitudine era de a se recurge foarte repede la ventilația artificială, adică la adormirea completă a pacientului și la intubarea lui pentru a- conecta la aparatul de respirație artificială, profesorul Jean-Damien Ricard, reanimator la spitalul Louis -Mourier din Colombes (Hauts-de-Seine) a declarat pentru franceinfo că această tehnică ducea la creșterea riscului de îmbolnăvire cu boli nosocomiale, care scad șansele de supraviețuire. În prezent medicii francezi preferă oxigenoterapia, care constă în administrarea de oxigen pacientului într-un mod munt mai puțin invaziv. „Două furtunașe care se pun în nas, e foarte ușor” a explicat Jean-Damien Ricard.

În privința medicației, ultimele cercetări au arătat că folosirea corticoizilor reduce mult riscul de complicații pulmonare la pacienți.
Profesorul Djillali Annane, șeful serviciului de reanimare de l sptialul Raymond-Poincaré din Garches a declarat că folosirea corticoizilor reduce riscul de deces cu 20% și deci metoda se aplică în mod curent la bolnavii grav. 
Se specifică în același timp că tratamentul acesta , recomandat de OMS, se aplică doar în spital- fiind vorba de efecte secundare ce pot fi ținute sub control doar de către medici.
În același timp, experiența dobândită în lupta cu virusul a făcut ca activitatea din spitale să fie mult mai organizată și serviciile de reanimare nu mai sunt la limită. Prognosticul pacienților de la reanimare e mai bun în ultima vreme (la ei) și sunt internați și pacienți cu stare de sănătate intermediară.
Pe de altă parte, pacienții internați sunt mai tineri în ultima vreme iar indicele de vindecare e mai bun la pacienții tineri. 

OMS se teme însă că dacă numărul de cazuri va cește în lunile de toamnă serviciile sanitare vor fi din nou suprasolicitate, ceea ce va duce la creșterea numărului de decese. La creșterea numărului de cazuri va contribui se pare răcirea vremii, dar și rămânerea îndelungată în spații închise prost ventilate , cum ar fi transportul în comun. 
update 24 09 2020
Iată cauza marelui număr de decese de la noi, legate de Covid-19:

SITUAȚIA DEZASTRUASĂ DIN SPITALELE NOASTRE ! 

INFECȚIILE INTRASPITALICEȘTI (NOSOCOMIALE) 

Au spus-o (cu cuvinte diferite): 
1. Președintele Iohannis, la conferința de presă din 23 septembrie, răspunzând la următoarea întrebare pusă de un jurnalist: 
Jurnalist: Au trecut aproximativ trei săptămâni de când vă adresam o întrebare pe această temă, iar de atunci România se menține fruntașă în clasamentul mortalității din cauza COVID-19, potrivit Centrului European de Prevenire și Control al bolilor. Între timp, avem 28 de decese la 1 milion de locuitor, față de media europeană de 5 la 1 milion de locuitori. Libertatea a urmărit această temă și a pus Ministerului Sănătății mai multe întrebări, plecând de la infecțiile nosocomiale, care ar putea să fie asociate, până la timpul de spitalizare al celor care decedează din cauza COVID, timpul scurs până la spitalizare și alte întrebări, la care Ministerul Sănătății nu a avut răspunsuri. Vă întreb acum, pentru că spuneați atunci că veți discuta cu Ministrul Sănătății pe această temă, dacă ați primit vreo explicație și dacă un guvern care nu are date de bază în legătură cu o problemă atât de importantă este unul organizat.:

„ Vedeți că tema spitalelor și a sănătății publice nu este o temă nouă și eu am atins această temă de foarte multe ori. Poate vă amintiți că am avut discuții chiar cu persoane din conducerea Organizației Mondiale a Sănătății, am avut semnări de documente aici, în Sala Unirii, am fost în vizite în spitale și de fiecare dată am atras atenția asupra unor lucruri care se văd simplu și asupra unor lucruri care se văd din statistici. Sistemul nostru de spitale nu funcționează bine. Spitalele nu sunt suficient de bine dotate, procedurile nu sunt suficient de clare, prevenția este de multe ori ca și inexistentă, marile măsuri de prevenție, care trebuie să meargă în adâncime în populație, practic au dispărut și rezultatul este cel pe care, din păcate, îl vedem. Sănătatea publică nu este bună. Avem prea mulți români bolnavi, avem prea mulți români care sunt bolnavi și nici nu știu. Avem prea puține controale de rutină pentru a putea preveni anumite evoluții care periclitează viața oamenilor.

Vedeți, toate aceste lucruri trebuie schimbate și ele nu se schimbă de azi pe mâine, ci se schimbă în ani și ani de reformă a sistemului. De aceea, îmi doresc după alegeri un guvern responsabil, solid, care vine cu o politică de îmbunătățire a întregului sistem de sănătate, lucru care se poate începe cu succes într-un mandat de patru ani. Mai bine ar fi un mandat mai lung și o continuitate în reformarea sistemului de sănătate, dacă vrem să ajungem vreodată la nivelul la care s-a ajuns în partea mai vestică a Uniunii Europene.

Deci este o temă extrem de sensibilă, extrem, extrem de importantă și sunt foarte hotărât să-i acord toată atenția.”

Prin urmare, președintele a răspuns întrebării legate de faptul că avem mortalitate de peste 5 ori mai mare decât media din Uniunea Europeană cu afirmația că spitalele de la noi nu funcționează bine. 

2.   Medicul Adrian Marinescu de la Spitalul de Boli Infecțioase ”Matei Balș” din București a declarat pe 4 septembrie pentru pentru Europa liberă: „De ce mor românii mai mult decât alți europeni de Covid? Un rol îl joacă și infecțiile nosocomiale din secțiile de terapie intensivă. Este una dintre cauze”.

3. Medicul Roxana Betea,specialist ATI la Spitalul județean Deva a declarat pentru Mediafax pe 8 aprilie: 
„Când vedem tineri care mor, noi medicii ne-am gândit că probabil e pneumonie suprainfectată. Dacă ei ajung să nu mai respire sunt puși pe ventilator. De aici încep infecțiile, cele nosocomiale, de unde chiar mori, nu din cauza Covid-19”
„Morții din România, tineri ajung să moară de infecții nosocomiale, o pneumonie suprainfectată, care nu răspunde. Ajung să dezvolte o cultură care nu răspunde la absolut nimic, la coktailuri de antibiotice 

Prin urmare, încă de la începutul lunii aprilie unii medici au semnalat că decesele numeroase legate de Covid-19  de la noi sunt pricinuite de fapt de infecțiile cu germeni multirezistenți care se află în spitalele de la noi.
Când sunt întrebați în legătură cu aceste unfecții, mulți medici români spun că există infecții nosocomiale și în alte țări.
Da, dar în mod evident sunt mult mai puține!
De câte ori mai puține?
Păi exact de câte ori sunt mai puține decese raportate la numărul de locuitori , legate de Covid-19 , în condițiile unui număr de cazuri egal sau mai mare decât la noi!