ECDC despre functionarea scolilor pe timpul pandemiei

 

Centre européen de prévention et de contrôle des maladies

Une agence de l'Union européenne

________________________________________________

Reproduc în continuare, în traducere în limba română, opiniile exprimate în cadrul Centrului European de Prevenire a Bolilor (ECDC) în legătură cu transmiterea coronavirusului la școli. Ele sunt prezentate sub forma de întrebări și răspunsuri și au fost actualizate pe 2 octombrie. 

Întrebări și răspunsuri asupra COVID-19  legate de copiii cu vârste de la 0 la 18 ani și rolul mediului școlar în transmiterea Covid-19Twitter

FacebookLié dansCourrier

1. Care e probabilitatea ca niște copii să se molipsească și să transmită virusul în mediul școlar?

Epidemiile școlare n-au fost o caracteristică importantă a pandemiei de e COVID-19, în principal pentru că majoritatea copiilor nu dezvoltă simptome când sunt infectați sau dezvoltă o formă foarte ușoară a bolii. 

Nu s-au găsit dovezi că principalele motoare de transmitere a bolii ar fi copiii. Totuși, cercetătorii au arătat că și copiii pot fi infectați și pot transmite virusul adulților când sunt simptomatici. 

2. Când și cum vo fi redeschise școlile? Care sunt măsurile cele mai importante pentru prevenirea propagării infecției în școli? 

Măsurile specifice de respectat în mediul școlar sunt distanțarea fizică crescută, o ventilare mai bună a spațiilor , spălarea mâinilor cu regularitate și folosirea măștilor când este posibil. Aceste măsuri vor reduce probabil transmiterea virusului în școli și vor contribui la atenuarea impactului altor infecții respiratorii în cursul toamnei și a iernii viitoare, reducând astfel presiunea asupra școlilor și a instituțiilor de sănătate.  

3. Este sigur pentru copilul meu sau pentru copiii mei să se întoarcă la școală? 

Este admis în general că școlile trebuie să se redeschidă pentru ca toți copiii să aibă un mediu de învățare potrivit și pentru a se atenua efectele sociale negative involuntare legate de închiderea școlilor. 

Până în prezent, dovezile disponibile sugeează că școlile nu sunt diferite de oricare alt mediu comunitar din punct de vedere al riscului d epropagare a virusului. 

Deși există dovezi de transmitere de la adulți la copii în familii, sunt puține dovezi că asta s-ar produce în mediile școlare. 

Proporțiile scăzute de anticorpi găsiți în sângele copiilor pot indica faptul că ei sunt mai puțin sensibili la infecții grave decât adulții și joacă un rol mai puțin important în propagarea virusului.

Nivelul de securitate depinde de respectarea măsurilor specificate mai înainte- distanța fizică mai mare, ventilare îmbunătățită, spălarea cu regularitate pe mâini și folosirea măștilor când se poate. 

4. Școlile transmit virus ansamblului comunității?

Dovezile disponibile sugerează că transmiterea între copii la școală e mai puțin eficace pentru COVID-19 decât pentru alți viruși respiratorii, cum ar fi cei ai gripei. Totuși dovezile provin în principal de la epidemii școlare și se bazează pe detectarea cazurilor simptomatice , sub-estimând poate numărul de copii infectați , asimptomatici și potențiali infecțioși țn timpul unei astfel de  epidemii. 

Pe scurt, acolo unde  COVID-19 a fost detectat la copii și contactele au fost urmărite, nici un contact adult din mediul școlar nu a fost detectat ca afiind pozitiv la  COVID-19 în timpul perioadei de supraveghere. Concluzia acestor anchete este aceea că nu copiii din mediul școlar ar fi principalul factor de transmitere a  COVID-19 la adulți.

5. Dacă rolul copiilor în transmiterea COVID-19 rămâne nesigur, școlile ar trebui să rămână închise?

Focarele școlare nu sunt o caracteristică împortantă a pandemiei de COVID-19, cel puțin în parte din motivul că majoritatea copiilor nu dezvoltă simptome când sunt infectați de virus și deci pot să nu fie detectați.  

Când sunt luate măsurile potrivite pentru a se reduce posibilitatea propagării virusului, e puțin probabil ca mediul școlar să joace un rol în molipsire. În plus, școlile sunt un element esențial al societății și vieții copiilor. 

Închiderea pe scară largă a școlilor ar trebui să fie ca un ultim recurs , și numai după ce au fost adoptate alte măsuri importante în comunitate pentru a se opri propagarea maladiei. Școlile ar trebui să se coordoneze cu autoritățile locale de sănătate publică pentru a stabili dacă e necesară închiderea.

6. Ce ar trebui să facă păinții dacă copilul (copiii) lor se îmbolnăvește (îmbolnăvesc)? 

Dacă un copil prezintă simptome de tip COVID-19 (tuse, febră, oboseală etc), părinții trebuie să contacteze medicul copilului iar copilul trebuie să rămână acasă până ce dispar simptomele. Dacă e un copil asimptomatic, urmați sfaturile medicului în privința reintroducerii în mediul școlar.
(Cam neclar aici, după umila mea părere-n.n.) 

Copiii trebuie să rămână în carantină și (implicit n.n.) să nu meargă la școală dacă cineva din familia cu care locuiește a fost confirmat că are COVID-19. 

Dacă acel caz depistat în familie a fost izolat sau este la spital, carantina copilului trebuie să dureze 14 zile de la ultima expunere a copilului la cazul respectiv. 

Dacă persoana infectată este tratată la domiciliu și nu este izolată, carantina de 14 zile a copilului trebuie să fie considerată cu începere din ziua în care sunt îndeplinite cele trei condiții menționate în continuare: opt zile după apariția simptomelor ȘI încetarea febrei ȘI ameliorarea clinică a celorlalte simptome timp de trei zile.  

7. Ce ar trebui să facă școlile dacă o persoană e testată pozitiv?

Școlile trebuie să informeze imediat autoritățile sanitare dacă a fost identificat la școală un caz confirmat.

Când o persoană e testată pozitiv la  COVID-19, se procedează la identificarea rapidă a celor care au fost în contact cu cazul - pentru a se interveni și a se întrerupe transmiterea ulterioară. 

Asta se realizează prin:

• Identificarea rapidă a contactelor cazului confirmat  de COVID-19.
• Furnizarea contactelor de informații asupra autocarantinei., igiena mâinilor și măsurile de etichetă respiratorie, furnizarea de sfaturi asupra a ce trebuie să se facă în cazul apariției simptomelor. 
• Efectuarea de teste de laborator în timp oportun pentru detectarea virusului la toate contactele ce prezintă simptome și la cele cu mare risc de expunere. 

Căutarea contactelor trebuie să fie făcută de către autoritățile locale de sănătate publică , ce vor trebui să lucreze în strânsă colaborare cu autoritățile școlare. 

Contactele trebuie să fie tratate pe baza categoriei de expunere, fiind prevăzută punerea în carantină pentru persoanele cu mare risc de expunere , așa cum a fost indicat în orientările ECDC asupra căutării contactelor. 

Părinților ar trebui să le fie date informații asupra simptomelor la care ar trebui să fie atenți la copii, ca și asupra locurilor în care să meargă să consulte un doctor. Dacă apar simptome la contacți, ei ar trebui să fie imediat izolați, îngrijiți și testați.

8. Copiii ar trebui să se joace împreună?

Se știe că și copiii pot transmite infecția la alții, dar dinamica transmiterii și principalele căi de transmitere rămân neclare. 

Când școlile se închid timp de lungi perioade, copiii și tinerii sunt privați de posibilitatea de a crește și de a se dezvolta. Aceste inconveniente sunt disproporționate pentru elevii defavorizați, care au tendința de a avea mai puține oportunități de educație în afara școlii. 

Cercetarea a evidențiat viața socială activă a copiilor cu vârste între 2 și 10 ani, în mediul școlar. Asta îi ajută să învețe de la cei de seama lor și are un impact pozitiv asupra trăsăturilor de personalitate și a sentimentului lor de identitate. Perturbarea relațiilor strânse cu cei de aceeași vârstă au fost asociate cu depresii, cu sentimente de culpabilitate și de furie la copii. 

În plus, activitățile școlare și parașcolare fac parte din activitățile care aduc structură, sens și ritm cotidian copiilor. Pentru cei care suferă de anxietate și de depresie, pierderea acestor activități poate agrava simptomele și să întărească și mai mult retragerea socială și disperarea. 

În consecință, copiii ar trebui să aibă voie să interacționeze pentru a se reduce riscurile descrise mai sus, dacă e posibil respectându-se măsurile specifice ca distanțarea fizică mărită, o ventilare mai bună a spațiilor, spălarea regulată a mâinilor și folosirea măștilor când este posibil. 

9. Copiii și profesorii ar trebui să poarte măști de protecție în școli?

În mijlocul comunității, folosirea măștilor faciale este recomandată la interior , când nu este posibil să se respecte distanța fizică. Totuși, în școli, punerea în practică a aceste măsuri e dificilă. , căci se știe că cei mici au o toleranță mai mică la purtarea de măști pe o perioadă lungă și pot să nu utilizeze măștile corect. 

În școlile primare, folosirea măștilor faciale este recomandată pentru profesori și pentru ceilalți adulți când nu poate fi garantată distanța fizică, deși ea nu este recomandată pentru elevi. În școlile secundare folosirea măștilor faciale este recomandată atât pentru elevi, cât și pentru adulți. Folosirea măștilor trebuie să fie considerată o măsură complementară , mai degrabă decât ca măsura unică de prevenire a transmiterii în școli. 

Distanțarea fizică, gesturile de siguranță pentru tuse, igiena mâinilor și faptul de a rămâne acasă în caz de îmbolnăvire sunt măsuri mai importante pentru a reduce infectarea, decât faptul că se folosesc sau nu măști în școli. 

Ce părere aveți? (n.n.) 

La noi nu se respecta normele de siguranta la foc

Tragedia de la Colectiv nu trebuie să se repete!

Aceasta tragedie ingrozitoare, care inca nu s-a terminat, caci sunt inca atatea persoane care sufera pe paturile de spital fara sa stie daca macar vor supravietui, pentru a se gandi apoi cum sa se refaca , i-a facut pe unii dintre cei aflati in posturi de conducere sa mai faca niscai controale legate de  prezența avizelor PSI.
Si așa mai aflam si noi câte ceva.

63,5%- dintre școlile de la noi nu au aviz PSI.

Asta ne-a comunicat primul ministru interimar Cimpeanu  dupa ce initial anunțase că doar 7% dintre școli au acest aviz. Înțelegem că dupa primul anunț unele dintre școli „au găsit" acel aviz (căruia nu îi dadea probabil nimeni nici o atenție, așa că cine știe pe unde era rătăcit)
Oricum procentul școlilor în neregulă este foarte mare, așa că domnul Cimpeanu a indicat o procedură simplificată de avizare provizorie a școlilor, "Aș exemplifica planul de evacuare din școli, dar nu e singurul element pe care îl avem în atenție, pentru că lucrurile trebuie începute de undeva",
 Adică să se facă acel plan de evacuare (o schiță pe care se indică pe unde să se iasă în caz de urgență) și înca ceva (nenominalizat), ca apoi să se primească avizul provizoriu pentru a se crea o APARENTA DE LEGALITATE. 

De ce doar o aparență? Pentru că normal și legal ar fi să se îndeplinească TOATE cerințele de siguranță la incendiu, dacă vrem ca acei copii să fie în siguranță din acest punct de vedere.

Să ne imaginăm că există planul cu pricina și elevii știu pe unde trebuie să iasă. Dar ce vor face ei dacă timpul în care se pot evacua este prea lung, iar comportarea la foc a construcției este slabă, astfel încât nu pot iesi din cladire înainte de a fi cuprinși de flăcări? E doar un exemplu.

Ni se spune ca " Pentru a obţine avizul de la ISU este nevoie de timp şi de investiţii, care pot ajunge la 15.000 de euro" Vai de mine! Pe ce ar trebui să fie dați acești bani? Trebuie reconstruită școala aceea, sau ce? Cum au fost construite, atunci, acele școli și dupa care proiecte? Pentru că arhitecții respectă de obicei normele de siguranță la incendiu- dar a apelat cineva la ei?

Ori s-a mers dupa celebrul principiu " lasă că merge și așa"?

Nici spitalele nu corespund cu normele PSI

Premierul interimar s-a referit în treacăt și la spitale și nu ântâmplător.

Nici acolo nu sunt lucrurile în regulă - cel puțin la unele dintre ele, că nu le-am vazut pe toate pe dinăuntru.

E suficient să observăm casele scărilor care nu sunt separate de restul clădirii prin pereți și planșee conforme cu NPSU, ci mai au și geamuri (simple) spre coridoarele adiacente...

Cel puțin la unul dintre spitalele mari din Bucuresti am vazut asta- nu vă spun la care - să constate pompierii.

* la nivelul I şi II de stabilitate, uşile caselor de scară trebuie să fie pline sau cu geam armat 

Ati vazut astfel de uși la toate scărilor din spitale? 

A doua cale de evacuare este de multe ori încuiată

Am mai întâlnit și cazuri în care cea de a doua cale de evacuare, ce a fost proiectată conform normelor, nu ar putea sa fie folosită în caz de necesitate pentru că ....usile sunt încuiate, ca să nu mai fie nevoie să fie supravegheate. Da, dar dacă ar fi nevoie să se iasa pe acolo- și dacă lumea se ia dupa planul de evacuare care indică acea scara ca evacuarea cea mai apropiată?

La metrou, iesirile de evacuare sunt închise cu lacăt

Știm cu toții cum sunt intrările și ieșirile din stațiile de metrou> cu dispozitive turnante, care nu permit trecerea decat a unei persoane odată. Doar ca aceste accese nu pot constitui căi de evacuare pentru simplul motiv că în caz de panică toată lumea s-ar bloca  la turnantele respective și s-ar călca în picioare-(Așa cum s-a întâmplat la ieșirea nenorocită de la Colectiv, care, dupa ce că era insuficientă față de numărul mare de persoane din interior, avea și un prag metalic de care s-au împiedicat cei amețiți de fum și speriați, aceștia fiind apoi călcați în picioare de ceilalți- unii au sternul strivit, cum ne spun medicii care îi îngrijesc)

Prin proiectare, la metrou s-au prevazut și usițe cu deschidere simplă, spre exterior, prin care ar urma să iasă persoanele in caz de urgență. Doar că aceste ușițe sunt închise cu lacăte, ca să nu intre persoane fără bilet. Bine, nu intră fără bilet, dar Doamne ferește de un motiv de panică! (incendiu, explozie, cutremur etc).

La noul teatru de operetă scările sunt metalice și finisate cu lemn

Ce să mai vorbim despre noul teatru de operetă, de la care aveam pretenția să fie proiectat conform cu normele actuale de  siguranță, dacă ea are două scări metalice placate cu lemn, ce nu ar oferi nicidecum evacuarea în bune condiții a celor peste 500 de persoane din interiorul acelei săli aglomerate!
De altfel toată structura clădirii e metalică iar elementele metalice nu par a fi protejate contra incendiului . Desigur, clădirea nu are autorizație de siguranță la foc. dar primește sute de spectatori în același timp!

Blocuri înalte sunt termoizolate cu polistiren 

Acelasi normativ P118/2913 defineste ce inseamna o clădire înaltă:

e1). Clădire înaltă – clădire civilă supraterană, la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la peste 28 m faţă de terenul sau carosabilul adiacent cel mai de jos accesibil autovehiculelor de intervenţie ale pompierilor pe laturile care permit calarea, ridicarea, manevrarea scării de intervenţie şi accesul în clădire. Atunci când ultimele niveluri sunt locuinţe de tip duplex sau triplex se ia în considerare numai nivelul de acces din circulaţiile comune orizontale ale clădirii. Deasupra nivelului limită se poate afla un singur nivel tehnic ce ocupă o suprafaţă de maxim 70% din aria construită a clădirii şi cuprinde numai încăperi pentru maşini ale ascensoarelor, spaţii tehnice aferente construcţiei şi circulaţii funcţionale. 

In general apartamentele de bloc au înălțimea liberă de 2,50 -2,70m, la aceasta adaugandu-se și grosimea de planșee intermediare și finisajele (circa 17 cm între niveluri).

Prin urmare, dacă avem un bloc cu P+11 niveluri alcatuit numai din apartamente de locuit, acesta va avea înălțimea pardoselii ultimului nivel de minimm : 0,45 m ( 3 trepte)+10x 0,17 +10x 2,60m =28,15m. 

Deci blocurile de locuințe cu P+11 niveluri sunt clădiri înalte. 

Dar dacă la parter sunt magazine, acestea sunt de regulă mai înalte,mai adaugandu-se încă aproximativ 1,60m. 

Deci blocurile cu P+10 niveluri sunt clădiri inalte, cu atât mai mult dacă au magazine la parter. 

Normativul PSI prevede ca pentru blocurile de locuit care sunt înalte sau foarte înalte 

 izolatia  termică în structură compactă exterioară trebuie să fie din clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1d0. 

De asemenea, Tâmplăria exterioară la blocurile de locuinţe care nu sunt înalte sau foarte înalte, se realizează din produse A1, A2, B sau C fără picături d0, iar la clădirile înalte şi foarte înalte va fi A1 sau A2-s1d0.

On sistemul de clasificare european (adoptat si la noi, fiind mai complicat decat cel fokosit la noi anterior)  un produs pentru constructii poate fi încadrat în clasele de reacție la foc A1, A2, B, C, D, E și F,, la care se adauga indicativele s1, s2, s3si respectiv d0m d 1 sau d2. Primul parametru indică emisia fumului iar al doilea formarea de picături la acțiunea focului. 

Respecta, oare, polistirentul expandat aceste cerințe? (A1 sau A2-s1d0.)

Tare mă tem că nu....
Și exemplele pot continua......
**************************************************************************************

Update mai 2019
Aflăm din presă că Teatrul Național de Operetă și Musical a încheiat cu firma AUSTING com srl un contract de prestări de servicii pentru CONSULTANȚĂ în protecția contra incendiilor pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu.
Pentru suma de  48.195 lei, firma cu pricina îi va consilia pe cei de la Teatrul de Operetă cum să întocmească „actele de autoritate” prevăzute în ordinul MAI 163/2007 prin care să se stabilească responsabilitățile și modul de organizare a apărării împotriva incendiilor acolo. 

Adică după 12 ani de la emiterea acelui Ordin, conducerea Teatrului de Operetă și-a dat seama că nu știe cum să se conformeze și are nevoie de consiliere.
Dar nu doar asta: firma va întocmi și „fișa obiectivului”, va identifica riscurile (de incendiu ) și va sprijini Teatrul în întocmirea documentației tehnice pentru obținerea avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu și va reprezenta Teatrul în fața organelor de control abilitate.

(Ne aducem poate aminte că în 2005 avusese loc un mare incendiu la Teatrul de Operetă, cu acest prilej fiind distruse în întregime sala de spectacole și anexele cu garderobă și mobiler. Cu acest prilej s-a menționat că pereții sălii erau lambrisați cu lemn, ceea ce a favorizat incendiul). 
Construcția a refăcută cu 9 milioane de euro și inaugurată cu fast în ianuarie 2015, fără a avea însă.... autorizație de funcționare! ISU a constatat că nu fusese nici o solicitare pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu!)
Nu mai vorbim de faptul că nici acustica sălii nu e corespunzătoare 

Dar funcționarea fără...autorizație de securitate la incendiu e posibilă- vedem- și pentru Biblioteca Națională (aflată în vecinătatea Operetei).
Pe cine interesează asta?