Une agence de l'Union européenne
Întrebări și răspunsuri asupra COVID-19 legate de copiii cu vârste de la 0 la 18 ani și rolul mediului școlar în transmiterea Covid-19Twitter
1. Care e probabilitatea ca niște copii să se molipsească și să transmită virusul în mediul școlar?
Epidemiile școlare n-au fost o caracteristică importantă a pandemiei de e COVID-19, în principal pentru că majoritatea copiilor nu dezvoltă simptome când sunt infectați sau dezvoltă o formă foarte ușoară a bolii.
Nu s-au găsit dovezi că principalele motoare de transmitere a bolii ar fi copiii. Totuși, cercetătorii au arătat că și copiii pot fi infectați și pot transmite virusul adulților când sunt simptomatici.
2. Când și cum vo fi redeschise școlile? Care sunt măsurile cele mai importante pentru prevenirea propagării infecției în școli?
Măsurile specifice de respectat în mediul școlar sunt distanțarea fizică crescută, o ventilare mai bună a spațiilor , spălarea mâinilor cu regularitate și folosirea măștilor când este posibil. Aceste măsuri vor reduce probabil transmiterea virusului în școli și vor contribui la atenuarea impactului altor infecții respiratorii în cursul toamnei și a iernii viitoare, reducând astfel presiunea asupra școlilor și a instituțiilor de sănătate.
3. Este sigur pentru copilul meu sau pentru copiii mei să se întoarcă la școală?
Este admis în general că școlile trebuie să se redeschidă pentru ca toți copiii să aibă un mediu de învățare potrivit și pentru a se atenua efectele sociale negative involuntare legate de închiderea școlilor.
Până în prezent, dovezile disponibile sugeează că școlile nu sunt diferite de oricare alt mediu comunitar din punct de vedere al riscului d epropagare a virusului.
Deși există dovezi de transmitere de la adulți la copii în familii, sunt puține dovezi că asta s-ar produce în mediile școlare.
Proporțiile scăzute de anticorpi găsiți în sângele copiilor pot indica faptul că ei sunt mai puțin sensibili la infecții grave decât adulții și joacă un rol mai puțin important în propagarea virusului.
Nivelul de securitate depinde de respectarea măsurilor specificate mai înainte- distanța fizică mai mare, ventilare îmbunătățită, spălarea cu regularitate pe mâini și folosirea măștilor când se poate.
4. Școlile transmit virus ansamblului comunității?
Dovezile disponibile sugerează că transmiterea între copii la școală e mai puțin eficace pentru COVID-19 decât pentru alți viruși respiratorii, cum ar fi cei ai gripei. Totuși dovezile provin în principal de la epidemii școlare și se bazează pe detectarea cazurilor simptomatice , sub-estimând poate numărul de copii infectați , asimptomatici și potențiali infecțioși țn timpul unei astfel de epidemii.
Pe scurt, acolo unde COVID-19 a fost detectat la copii și contactele au fost urmărite, nici un contact adult din mediul școlar nu a fost detectat ca afiind pozitiv la COVID-19 în timpul perioadei de supraveghere. Concluzia acestor anchete este aceea că nu copiii din mediul școlar ar fi principalul factor de transmitere a COVID-19 la adulți.
5. Dacă rolul copiilor în transmiterea COVID-19 rămâne nesigur, școlile ar trebui să rămână închise?
Focarele școlare nu sunt o caracteristică împortantă a pandemiei de COVID-19, cel puțin în parte din motivul că majoritatea copiilor nu dezvoltă simptome când sunt infectați de virus și deci pot să nu fie detectați.
Când sunt luate măsurile potrivite pentru a se reduce posibilitatea propagării virusului, e puțin probabil ca mediul școlar să joace un rol în molipsire. În plus, școlile sunt un element esențial al societății și vieții copiilor.
Închiderea pe scară largă a școlilor ar trebui să fie ca un ultim recurs , și numai după ce au fost adoptate alte măsuri importante în comunitate pentru a se opri propagarea maladiei. Școlile ar trebui să se coordoneze cu autoritățile locale de sănătate publică pentru a stabili dacă e necesară închiderea.
6. Ce ar trebui să facă păinții dacă copilul (copiii) lor se îmbolnăvește (îmbolnăvesc)?
Dacă un copil prezintă simptome de tip COVID-19 (tuse, febră, oboseală etc), părinții trebuie să contacteze medicul copilului iar copilul trebuie să rămână acasă până ce dispar simptomele. Dacă e un copil asimptomatic, urmați sfaturile medicului în privința reintroducerii în mediul școlar.
(Cam neclar aici, după umila mea părere-n.n.)
Copiii trebuie să rămână în carantină și (implicit n.n.) să nu meargă la școală dacă cineva din familia cu care locuiește a fost confirmat că are COVID-19.
Dacă acel caz depistat în familie a fost izolat sau este la spital, carantina copilului trebuie să dureze 14 zile de la ultima expunere a copilului la cazul respectiv.
Dacă persoana infectată este tratată la domiciliu și nu este izolată, carantina de 14 zile a copilului trebuie să fie considerată cu începere din ziua în care sunt îndeplinite cele trei condiții menționate în continuare: opt zile după apariția simptomelor ȘI încetarea febrei ȘI ameliorarea clinică a celorlalte simptome timp de trei zile.
7. Ce ar trebui să facă școlile dacă o persoană e testată pozitiv?
Școlile trebuie să informeze imediat autoritățile sanitare dacă a fost identificat la școală un caz confirmat.
Când o persoană e testată pozitiv la COVID-19, se procedează la identificarea rapidă a celor care au fost în contact cu cazul - pentru a se interveni și a se întrerupe transmiterea ulterioară.
Asta se realizează prin:
- Identificarea rapidă a contactelor cazului confirmat de COVID-19.
- Furnizarea contactelor de informații asupra autocarantinei., igiena mâinilor și măsurile de etichetă respiratorie, furnizarea de sfaturi asupra a ce trebuie să se facă în cazul apariției simptomelor.
- Efectuarea de teste de laborator în timp oportun pentru detectarea virusului la toate contactele ce prezintă simptome și la cele cu mare risc de expunere.
Căutarea contactelor trebuie să fie făcută de către autoritățile locale de sănătate publică , ce vor trebui să lucreze în strânsă colaborare cu autoritățile școlare.
Contactele trebuie să fie tratate pe baza categoriei de expunere, fiind prevăzută punerea în carantină pentru persoanele cu mare risc de expunere , așa cum a fost indicat în orientările ECDC asupra căutării contactelor.
Părinților ar trebui să le fie date informații asupra simptomelor la care ar trebui să fie atenți la copii, ca și asupra locurilor în care să meargă să consulte un doctor. Dacă apar simptome la contacți, ei ar trebui să fie imediat izolați, îngrijiți și testați.
8. Copiii ar trebui să se joace împreună?
Se știe că și copiii pot transmite infecția la alții, dar dinamica transmiterii și principalele căi de transmitere rămân neclare.
Când școlile se închid timp de lungi perioade, copiii și tinerii sunt privați de posibilitatea de a crește și de a se dezvolta. Aceste inconveniente sunt disproporționate pentru elevii defavorizați, care au tendința de a avea mai puține oportunități de educație în afara școlii.
Cercetarea a evidențiat viața socială activă a copiilor cu vârste între 2 și 10 ani, în mediul școlar. Asta îi ajută să învețe de la cei de seama lor și are un impact pozitiv asupra trăsăturilor de personalitate și a sentimentului lor de identitate. Perturbarea relațiilor strânse cu cei de aceeași vârstă au fost asociate cu depresii, cu sentimente de culpabilitate și de furie la copii.
În plus, activitățile școlare și parașcolare fac parte din activitățile care aduc structură, sens și ritm cotidian copiilor. Pentru cei care suferă de anxietate și de depresie, pierderea acestor activități poate agrava simptomele și să întărească și mai mult retragerea socială și disperarea.
În consecință, copiii ar trebui să aibă voie să interacționeze pentru a se reduce riscurile descrise mai sus, dacă e posibil respectându-se măsurile specifice ca distanțarea fizică mărită, o ventilare mai bună a spațiilor, spălarea regulată a mâinilor și folosirea măștilor când este posibil.
9. Copiii și profesorii ar trebui să poarte măști de protecție în școli?
În mijlocul comunității, folosirea măștilor faciale este recomandată la interior , când nu este posibil să se respecte distanța fizică. Totuși, în școli, punerea în practică a aceste măsuri e dificilă. , căci se știe că cei mici au o toleranță mai mică la purtarea de măști pe o perioadă lungă și pot să nu utilizeze măștile corect.
În școlile primare, folosirea măștilor faciale este recomandată pentru profesori și pentru ceilalți adulți când nu poate fi garantată distanța fizică, deși ea nu este recomandată pentru elevi. În școlile secundare folosirea măștilor faciale este recomandată atât pentru elevi, cât și pentru adulți. Folosirea măștilor trebuie să fie considerată o măsură complementară , mai degrabă decât ca măsura unică de prevenire a transmiterii în școli.
Distanțarea fizică, gesturile de siguranță pentru tuse, igiena mâinilor și faptul de a rămâne acasă în caz de îmbolnăvire sunt măsuri mai importante pentru a reduce infectarea, decât faptul că se folosesc sau nu măști în școli.
Ce părere aveți? (n.n.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu