CARTE ELECTRONICA DE IDENTITATE

Desfiintarea cardului de sanatate

Aflăm din mass media că - gata- s-a stabilit că vom avea cărți de identitate electronice. Deci cu CIP.
Ceea ce nu s-a spus este că de fapt e vorba despre un PROIECT ce se află pentru moment în dezbatere. Desigur, nici nu știm unde și cum am putea participa la aceste dezbateri.
Pe rețelele de socializare are grijă „cineva” să posteze că „vom avea cărți electronice de identitate”. Cu alte cuvinte, ar fi inutil să ne mai spunem părerea, pentru că lucrurile ar fi deja hotărâte.
Făcând „săpături” pe net, am dat de relatarea spuselor doamnei ministru Carmen Daniela Dan dintr-o conferință de presă referitoare la acest subiect.
Zice doamna ministru că „nimeni nu intenționează să oblige pe cineva să aibă un nou document”.
Se spune că proiectul de lege poate fi consultat pe site-ul ministerului de Interne, dar eu-una- nu l-am găsit. Am găsit doar alocuțiunea doamnei ministru la conferința de presă.
Cardurile de sănătate vor fi desființate?
În același timp, însă, ni se spune că faimoasele carduri de sănătate (care au consumat deja mulți nervi și multe controverse) vor fi desființate, fiind înlocuite cu acea carte electronică de identitate .

A, bun, deci nu mă silește nimeni să am carte electronică de identitate , dar dacă nu voi avea CEI nu voi mai putea beneficia de  serviciile de sănătate la care am dreptul ca asigurat! Sau, va trebui să fac drumuri și cozi la Casa de Sănătate la fiecare trei luni pentru a obține o adeverință care să ateste că sunt asigurat.
Bine așa. Se reduce birocrația.

Ni se spune de asemenea că acest nou tip de card va asigura și funcția de semnătură electronică și va putea fi folosit astfel în relațiile cu băncile sau cu diferite autorități publice.

CÂT DE SECRET VA FI NOUL DOCUMENT?

Bine, bine, va spune cineva, dar dacă ni se fură faimosul document? Doar se pare că avem cel mai mare număr de hoți/cap de locuitor! Furturile sunt ceva frecvent.

Vedeți-vă de treabă, nu e nici un pericol, pentru că accesul la datele de pe card va fi dat printr-un PIN (un număr pe care posesorul îl va alege și pe care îl va ține secret).
La fel de „secret” cum este și în cazul actualului card de sănătate.
Oricine a fost la medicul de familie, la un spital sau la orice cabinet de consultații a văzut cum se desfășoară lucrurile. În primul rând, asistenta medicului de familie scrie PIN-ul pacientului pe o bucată de leucoplast pe care o lipește pe card. De ce? „Dacă uitați PIN-ul, știți ce pățiți? Câtă alergătură și cât de greu e? Oricum, PIN-ul nu e secret!”
Ca lucrurile să fie și mai clare, la activarea cardului asiguratul e sfătuit să aleagă drept cod PIN anul nașterii. Ca nu cumva să îl uite. Și ca să-l știe oricând medicul de familie. Când mergi la spital, de pildă, asistenta medicală cere cardul, apoi tastează 19 și te întreabă celelalte două cifre.
Dacă îi spui că ai alt PIN, te întreabă care este. Niciodată, dar absolut niciodată nu ți se cere să tastezi personal numărul cu pricina. Dacă aștepți la consultație în fața unui cabinet, iese asistenta ți spune: „dați cardurile, să încep să le scriu”. Foarte interesant, ea „începe să le scrie” înainte de consultație!
Dacă vede că PIN ul nu e lipit de card, asistenta se încruntă și întreabă cu voce răstită care e numărul cu pricina. Așa că pacientul îl strigă pe coridor. Nu mai bine îl scrie el pe card?
Să ne închipuim puțin cum ar de curge lucrurile cu noul document electronic (după cum am înțeles eu):

• Cetățenii nu vor fi obligați prin lege,să-și schimbe CI cu CEI, dar vor fi obligați să o facă dacă nu vor să plătească toate serviciile medicale- sigur, cardul de sănătate va putea fi folosit până la expirarea lui, adică 5 ani de la emitere, dar probabil nu va fi reînnoit- de vreme ce s-a spus în presă că se desființează.
• Pe CEI vor fi două CIP- uri: unul ce va conține un fel de fișă polițienească (pe lângă nume și prenume: date faciale- nu se știe dacă și scanarea irisului intră aici- numele părinților, locul și data nașterii, CNP, amprente digitale) și altul ce va avea rol de card de sănătate și de semnătură electronică. Cetățenii vor fi nevoiți să folosească și această funcțiune. Cu un singur număr de acces. Iar numărul respectiv va fi ușor de aflat de către oricine e interesat. De pildă va sta pe un coridor dintr-o instituție sanitară. După aceea va fura cardul (eventual împreună cu geanta sau din buzunarul victimei). Pe urmă, lucrurile sunt simple: răufăcătorul poate goli conturile bancare ale victimei, poate face tranzacții cu bunurile acestuia , poate afla tot felul de date confidențiale ș.a.m.d. Desigur, dacă posesorul va purta numărul de acces lipit de CEI așa cum face acum cu cardul de sănătate, răufăcătorul va avea munca și mai ușoară.
• După o serie de nenorociri legate de furtul acestor CEI, autoritățile le vor propune cetățenilor să își implanteze CIP-uri , ca și animalelor domestice, „ca să fie evitate furturile”. 
• Interesant că după inscripționarea datelor pe CIP ul CEI, acestea vor fi șterse definitiv din baza de date. Dar dacă omului i se fură CEI? I se eliberează alt document, pentru care i se face iar poză, i se iau amprentele ș.c.l. Între timp, poate gospodina s-a fript la degete când scotea friptura din cuptor, sau a făcut bătături  și amprentele i s-au modificat. Vor exista două cărți electronice de identitate cu date diferite pe ele, pe același nume. Cum se vor desfășura lucrurile atunci?

Cât va costa acest nou card de identitate?

Doamna ministru nu ne-a spus , dar a dat de înțeles că îl vom plăti.

Desigur. Așa cum am plătit și „cartea de alegător” ce nu servește la absolut nimic, pentru că nu poate fi folosită la vot, dar care se eliberează în continuare împreună cu orice nouă carte de identitate. 

Se știe că pentru orice nouă trăsnaie românii sunt buni de plată.

Să vedem puțin cum stau lucrurile bunăoară în Franța.

Acolo:

• Cartea de identitate (electronică sau neelectronică) nu e obligatorie. Chiar așa!
• Cartea de identitate (de orice fel ar fi ea) este gratuită. (dar în caz de furt sau pierdere se plătesc 25 €)
• Acolo cartea electronică de identitate nu cumulează și funcția de card de sănătate (asta se vede că e o găselniță de pe la noi).
• Cărțile de identitate se eliberează la primării- pentru evitarea aglomerației.
• Cetățenii pot refuza să li se înregistreze amprentele în CIP.
• Cetățenii pot vota arătând tot felul de alte acte prin care să-și dovedească identitatea: pașaport valid sau expirat, carte națională de identitate perimată, permis de conducere valid, carte vitală cu poză, carte de familie numeroasă, permis de vânătoare, livret de circulație, carte de combatant, carte de funcționar de stat, de ales local sau de parlamentar, carte de invaliditate, recipisă ce atestă identitatea primită în schimbul actului de identitate în caz de control judiciar.
• În Franța, doar Poliția națională sau jandarmii cu calitatea de ofițeri, sau agenții poliției judiciare și în anumite cazuri vameșii pot controla  identitatea cuiva. Persoana poate arăta fie cartea de identitate, fie un pașaport, un permis de conducere, un alt document cum ar fi cartea de alegător sau cartea vitală (noi nu avem dintr-asta) , livretul militar sau un document de stare civilă cu filiație, sau pur și simplu să recurgă la un martor.
• La îmbarcarea în avion, cetățeanul francez poate prezenta fie cartea de identitate franceză, fie pașaportul, fia permisul de conducere.