Un monument al coruptiei

Monument pentru COLECTIV

Acum, la șase luni de la tragedie, o veste străbate mass media: cineva s-a apucat de construirea unui monument dedicat acestei tragedii.

Un monument care să comemoreze ce?

Pentru ce se ridică, în general, monumente?

Nu vorbim despre elementele de artă plastică strict decorativă, menite să înfrumusețeze ambientul .

În cele mai multe cazuri, monumentele au o anumită semnificație, pe care societatea vrea să o transmită generațiilor următoare.

S-au ridicat statui zeităților, dar și regilor și împăraților – ce se considerau asemenea cu zeii.

S-au edificat apoi statui și pentru cinstirea unor personalități considerate ca fiind importante, în amintirea cotribuțiilor lor pentru binele public.

În timpurile moderne s-au ridicat monumente pentru cinstirea eroilor care și-au jertfit viețile pentru apărarea patriei, pentru ca jertfa lor să rămână veșnic în memoria celor ce vor veni.

Există și alt gen de monumente, memoriale ale durerii, pri care se comemorează tragedii și orori pe care unii oameni le-au provocat unui mare număr de semeni ai lor, monumente ce se edifică pentru ca astfel de grpzăvii să nu se repete vreodată. Așa sunt monumentele ce amintesc de holocaust, pentru ca niciodată să nu mai existe lagăre de exterminare. Sau monumentul de la Hiroșima – cupola distrusă de suflul exploziei atomice, pentru ca omenirea să nu uite și nu cumva să repete folosirea aceste arme îngrozitoare .
În mod evident, toate monumentele trebuie să aibă evidente calitățí plastice, să fie proiectate și realizate de artiști recunoscuți în domeniu.
Cum se face în acest caz, la noi?

Acum, în aceste zile, primarul ce a fost suspectat de vinovăție în cazul tragediei de la Colectiv (alături de alți responsabili de tot felul) s-a apucat de edificarea unui monument dedicat tragediei.

Acțiunea a fost oprită pentru că era ilegală (atribuirea lucrărilor -exorbitant de scumpe față de ceea ce urma să se realizeze - prin încredințare directă unei firme cu un singur angajat, precum și lipsa avizelor necesare – după cum am aflat din presă). Nu s-a pomenit nici un nume de arhitect sau de artist plastic ce ar fi proiectat ilegala alcătuire.

Dar, dacă monumentul s-ar edifica totuși, ce anume ar trebui el să transmită ?

Cei ce au murit la Colectiv nu și-au jertfit viețile pentru vreun țel nobil. Ei au fost pur și simplu victime nevinovate, cei mai mulți tineri. Victime ale cui? Aici, încă nu avem un răspuns oficial.

Monumentul ar trebui deci să perpetueze amintirea acestei tragedii pentru ca asemenea lucruri să nu se mai repete - fără să știm însă din vina cui s-a produs??.

Sigur că ar trebui să nu se mai repete, dar pentru asta ar trebui ca vinovățiile să fie clar stabilite și pedepsite iar factorii favorizanți să fie înlăturați.

S-au făcut toate acestea, oare? Din câte putem să ne dăm seama- nu!

Până acum, din câte am aflat, s-au închis cluburile ce își desfășurau activitatea în condiții improprii. Bun, era normal să se ia măsuri în primă urgență, pentru a nu se mai periclita vieți. Dar s-ar presupune că în continuare se iau măsuri urgente pentru a se remedia toate acele situații, astfel încât toate acele clădiri fie să intre în legalitate, îndeplinind cerințele specifice, fie să fie demolate, pentru a face loc unor clădiri conforme cu legislația și cu normele în materie.  

N-am văzut încă așa ceva. Vedem doar spații comerciale sau de agrement părăsite - și atât.

Dar mai este și problema asistenței medicale. Problema infecțiilor nosocomiale (intraspitalicești). Problema condițiilor igienice necorespunzătoare din spitale, în pofida faptului că bugetul alocat pentru sănătate s-a dublat în ultimii ani. S-a vorbit despre construirea unui mare spital modern, dar încă nu am auzit să se fi trecut la proiectarea lui. Ne așteptam ca, măcar, să se termine cu „ascunderea gunoiului sub preș” – adică ascunderea infecțiilor intraspitalicești, despre care majoritatea dintre noi a auzit (ori a aflat chiar pe propria piele). Episodul îmbolnăvirii bebelușilor din Argeș a arătat iarăși că infecțiile din spitale continuă să nu fie raportate , în pofida dispozițiilor ministrului Sănătății. Expertizele solicitate pentru incendiul de la Colectiv au durat ciudat de mult și nu par să fi relevat elemente pe care să nu le fi știut de la început, din primele relatări.

Ceea ce aflăm acum, la șase luni de la tragedie, sunt mărturiile supraviețuitorilor , dar și ale familiilor celor ce și-au pierdut viețile. Oameni ce se plâng că nu primesc fișele medicale de la cutare spital, ori care relatează cum se făceau pansamentele fără mănuși și instrumente sterile în spitalele de la noi, în condițiile în care se știa că arsurile sensibilizează foarte mult pacienții la infecții.

Aflăm că un pacienț ajuns (în ultimul moment) într-un  spital din străinătate a aflat acolo că era infectat cu trei bacterii multirezistente și era în pragul septicemiei, în vreme ce în fișa medicală de aici era trecută doar infectarea cu unul dintre germeni, dar fără mențiunea că ar fi multirezistent (dacă am înțeles bine).

Pacienții și familiile lor sunt convinși că dacă victimele ar fi fost transportate de la început în străinătate, pierderile de vieți omenești ar fi fost mult mai mici. E foarte probabil să fie așa.

Dar mă gândesc și la ceilalți pacienți, la cei care nu ajung la spitale în grupuri, ci câte unul, dar formând un flux continuu li care sunt supuși acelorași riscuri de infecții cu germeni multirezistenți, care le periclitează viețile fără să știe, pentru că analizele ce se fac în spital nu arată acest lucru. Și ei ar trebui să fie tratați de la început în străinătate, pentru că și ei au cotizat o viață întreagă la Casa de Asigurări de sănătate și ar trebui să beneficieze de îngrijiri adecvate atunci când, poate o dată în viață, ajung să aibă nevoie de această asigurare.

Mai aflăm, în paralel, din declarația unui actual ministru, că are indicii că circa 35 de miliarde de euro ar fi fost cărate cu camioane, (deci cu proveniență ilicită) din România, pentru a fi depuși în Elveția. Câte spitale s-ar fi putut construi în România cu acești bani? Câte cluburi bine construite, câte săli de concerte s-ar fi putut face?

Aflăm (tot de la tv) că managerii spitalelor, numiți acolo pe criterii politice, ascund infecțiile intraspitalicești pentru a da impresia că manageriază corespunzător spitalul.

Mai aflăm și faptul că „mașinile roșii” de intervenție nu au personal medical , fiind destinate doar transportării pacienților .

În aceste condiții, ce ar semnifica un monument comemorativ al tragediei de la Colectiv? Un avertisment perpetuu că așa ceva se poate repeta oricând? Încă o dovadă că legislația nu se respectă?

Oamenii au spus de la bun început, aflâd despre nenorocirea de la Colectiv, că de vină ar fi corupția. Corupția la diferite niveluri.

Și atunci, dacă nimic nu s-a rezolvat după această nenorocire,  ce ar trebui să semnifice monumentul?

Să fie un monument al corupției nemuritoare?