luni, 25 ianuarie 2016

Discuție despre caciula

A devenit ceva de rușine să porți căciulă în România?




S-a făcut mare tevatură pe la noi pentru că președintele Iohannis a purtat căciulă la festivitățile de aniversare a Unirii Mici.
Acuma...nu că aș fi împotriva criticilor, dar măcar să fie critici întemeiate, nu critici doar așa...de dragul de a găsi nod în papură.
Adică, am citit că a fost comparată căciula domnului Iohannis cu cea a lui Ceaușescu și de asta ar trebui să ne indignăm. Oare?
În primul rând că Ceaușescu prefera căciulile de astrahan (adesea brumăriu, dar și negru). Iar căciula domnului Iohannis sigur nu era de miel.

Ei, acuma să vă văd comentatorilor, știți din ce fel de blană era faimoasa căciulă?

Cum n-am văzut-o decât în niște fotografii cu rezoluție mică, e greu de spus cu precizie, dar părea a fi de castor. Sau de vidră. Ambele- animale pe cale de dispariție și ocrotite de lege.
Ăsta da, ar fi putut fi un motiv de critică, dacă cineva ar fi putut spune cu precizie că acea căciulă era din blana unor animale protejate. Dar nimeni nu s-a legat de acest aspect.

Cât despre căciula de astrahan, ea face parte din portul tradițional românesc iar țăranii o purtau pe vremuri chiar și vara, pentru că era un simbol al demnității.
O reminiscență, probabil, a emblematicei căciuli dacice, pe care o purtau dacii liberi și care se poate vedea la toate statuile de daci, dar și în unele mozaicuri din secolul IV




Statuie romană reprezentând un nobil dac.
Portretele romane erau redate foarte exact. În acest caz a fost reprodusă până și alunița de pe nasul acelui dac. Cu atât mai mult putem să ne încredem în fidelitatea reproducerii faimosului pileus (căciula dacică)


Căciuli ale tăranilor români
 „Port căciula pe-o ureche,

Că-s român de viţă veche!” (Folclor)

Căciula lui Ceaușescu (una dintre ele, desigur)

Cu căciulile pe frunte
Stăm de veacuri, ca un munte
În curbura arcului Carpați
Asta e căciula mea
Şi o port cum se purta,
Că-i obicei din daci lăsat.
( Ioan Hagiu)

Ion Iliescu a preluat preferința pentru căciula de astrahan brumăriu, cu bordură. Dar n-am auzit pe nimeni care să-l fi criticat pentru că ar fi purtat o căciulă ca a lui Ceaușescu. 


Marea căciulă a președintelui Klaus Iohannis.
(Așa cum se poate vedea pe net, în mai multe locuri)
După cum spuneam, sigur nu era de astrahan, chiar ar fi interesant de aflat din ce era. 
(Din motivele spuse anterior)
Cât despre faptul că cineva se apără de frig, dacă are de stat mai mult timp afară, asta nu ar fi ceva de condamnat-în sine (mă gândesc).
Ca să nu mai spun că imaginile îmi par a fi alungite...


În alte fotografii de la același eveniment, căciula mult discutată apare mult mai scurtă. Chiar nu putem să ne bazăm că fotografiile din presă corespund realității?

În concluzie aș zice să nu ne repezim să criticăm orice, doar de dragul de a critica.
Oare s-au terminat motivele reale pentru eventuale critici întemeiate? Măcar de-ar fi așa!

Cât despre aspectul căciulii, hai să vedem puțin un alt exemplu din această iarnă, un cadou primit de președintele Franței cu ocazia vizitei lui oficiale în Kazahstan: Domnul François Hollande: un 
mantou îmblănit,, cu guler și manșete de nurcă, brodat cu galben, asortat cu o căciulă brodată cu bordură de nurcă. Desigur s-au solicitat în prealabil măsurile ilustrului oaspete, așa că obiectele vestimentare i-au venit foarte bine președintelui francez, atunci când le-a îmbrăcat pentru poză.

 
Poza a suscitat comentarii din partea internauților, dar ministrul de finanțe al Franței dl. Michel Sapin a declarat că „cei care comentează sunt chiar niște imbecili”.
Și de fapt chiar nu știu ce nu le-a plăcut internauților, că straiele mi se par chiar grozave. Nu?
Acuma - conform celebrei politeți franceze, domnul președinte François Hollande ar trebui să poarte această frumoasă ținută, cel puțin în această iarnă mă gândesc.

În încheiere, să vă povestesc un fenomen autentic ce a fost relatat de un veteran din cel de al doilea război mondial.
Cum eram noi aliați (și) cu italienii, trupe italienești ajunseseră în niște sate din Moldova și soldații italieni rămăseseră fermecați de căciulile de astrahan ce tronau pe capetele țăranilor din partea locului. Cum știau că astrahanul a foarte scump (iar în Italia depășea probabil posibilitățile ceclor mai mulți dintre ei), unii dintre soldații italieni începuseră să se dedea la furtul de căciuli. Hoțul se pitea după gardul unei curți până ce vedea pe deasupra ulucilor săltând o căciulă (purtată de un țăran ). Italianul lua repede căciula de pe capul omului, apoi o rupea la fugă prin curți, spre cazarmă.  Până să sară țăranul gardul, italianul era departe. Au putut fi zărite totuși uniformele, așa că au urmat reclamații , anchete, consemnări în cazarmă ...că pe urmă oricum trupele se deplasau spre front. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu