Ce facem la cutremur

GHID DE COMPORTAMENT ÎN CAZ DE CUTREMUR

Întocmit de Prefectura București

Dat fiind că specialiștii ne spun mereu că va surveni un cutremur major, iar clădirile din București nu corespund- în marea lor majoritate - cerințelor de rezistență și stabilitate necesare pentru această împrejurare, iată ca autoritățile ne ajută cu un ghid de comportament. Doar că eu una, care înțeleg mai greu, nu prea am înțeles unele lucruri din acest ghid. (Am scris cu brun-roșcat aceste nelămuriri- poate că cineva poate să-mi explice)

ÎNAINTE DE PRODUCEREA CUTREMURULUI

• · Instruiţi-vă, atât dumneavoastră cât şi membrii familiei, cu privire la modul corect de comportare în cazul producerii unui cutremur. (Adică citiți acest îndrumar)

Puteţi face acest lucru folosind internetul (accesaţi numai surse oficiale de informare - site-ul igsu.ro, isubucuresti.ro), publicaţii de specialitate (Care?) etc.

• · Stabiliţi un punct de întâlnire împreună cu membrii familiei sau cu prietenii în cazul în care nu sunteţi împreună în timpul cutremurului. 

(Pentru cazul în care nu mai aveți case la care să vă întoarceți. De unde știm, însă, că punctul respectiv de întâlnire nu va fi și el sub dărâmături? Dar ce e de făcut dacă membrii familiei locuiesc în alt cartier? ).

• Fiţi gata să vă descurcaţi singur pentru cel puţin trei zile. (Adică nu vă bazați pe autorități).
• Pregătiţi un kit de supravieţuire. Acest kit poate conţine: apă, hrană cu termen lung de valabilitate, o trusă de prim ajutor, lanternă şi radio cu baterii de rezervă, medicamente, fluier sau orice alte obiecte pe care le consideraţi necesare. Revizuiţi-l permanent. 

(La sfârșitul acestui ghid de comportament este prezentat un kit care conține și sac de dormit, haine de schimb, încălțăminte, hârtie igienică, acte, bani). Pentru care ipoteză să fie pregătit acest kit?

-       În cazul în care casa s-a prăbușit peste noi, dar noi am reușit să supraviețuim sub dărâmături, ar trebui să avem kitul lângă noi ca să-l putem folosi –dacă nu suntem prea răniți. Asta ar însemna să umblăm cu el asupra noastră oriunde ne deplasăm prin casă, fiindcă nu știm în care încăpere ne poate surprinde cutremurul și prăbușirea casei peste noi. V-ați gândit cât de greu ar fi și cât loc ar ocupa ?Chiar dacă am avea câte un astfel de kit în fiecare încăpere din casă, tot nu am putea ajunge la el dacă s-ar prăbuși casa și noi am fi în alt colț al camerei. Oricum, dl. primar Oprescu a spus că la locul caselor prăbușite vor veni buldozerele în 15 minute, deci nu e cazul să ne facem griji pentru trei zile, nu vor exista supraviețuitori.

-       Dacă acest kit ar trebui să ne asigure supraviețuirea în cazul în care am rămas fără locuință dar nu eram în ea, e de remarcat că nu se presupune că ne-am putea cumpăra  cele necesare. E de presupus că magazinele vor fi distruse cu toatele, sau că debandada va fi atât de mare încât nu se va mai putea face aprovizionarea?)

• · Întocmiţi împreuna cu familia un Plan pentru situaţii de urgenţă în care să stabiliţi concret ceea ce trebuie să facă fiecare în cazul producerii unui cutremur. (Adică să aibă fiecare câte un kit de supraviețuire legat de brâu, că altceva nu știu ce. Evident că acest kit ne-ar împiedica să ne mai mișcăm)
• · Învăţaţi tehnicile de acordare a primului ajutor medical. (Cu ajutorul kitului de supraviețuire, să-i dăm rănitului apă din sticla noastră și medicamente din cele pe care ni le-a prescris nouă medicul, sau cum? Asta- dacă ne vom putea deplasa cu balotul asupra noastră)
• · Realizaţi o analiză structurală a locuinţei dumneavoastră, (indiferent care e pregătirea dumneavoastră !?!), identificaţi locurile sigure în care vă puteţi proteja în caz de cutremur, (dacă ele există) iar dacă veţi considera necesar, consultaţi un expert pentru un sfat autorizat. (Plătiți o expertiză tehnică a clădirii- știți cât costă?).

Dacă este cazul, faceţi reparaţiile necesare. (Consolidați blocul în care locuiți)

• · Identificaţi acasă, la serviciu sau la şcoală cele mai sigure locuri în caz de cutremur. (Plătiți expertize ale acestor construcții) . Identificaţi căile de evacuare disponibile. (Pe de altă parte ni se spune  să nu ieșim din clădire)
•  · Plasaţi obiectele voluminoase sau grele cât mai aproape de podea sau fixaţi-le pe un perete rezistent.
• · Depozitaţi obiectele din sticlă sau alte materiale care se pot sparge uşor în dulapuri fixate pe perete. (Desființați tablourile cu geam sau cu rame grele, lustrele, ușile cu geam și ferestrele)
• · Depozitaţi substanţele toxice sau inflamabile în recipiente închise ermetic, pe rafturile de jos, în locurile în care au şanse minime de a se răsturna, preferabil în dulapuri închise.
• · Păstraţi instalaţiile electrice şi de gaz într-o stare bună de funcţionare. (Ele vor funcționa astfel de minune și în cazul prăbușirii casei?- Oricum, ni se spune că gazele vor fi oprite în cazul avertizării iminenței cutremurului major , pe baza avertizării primite de autorități de la stația seismică Muntele Roșu. Noi nu vom fi avertizați, dar autoritățile-da).
•  · Aflaţi cum puteţi opri alimentarea cu energie electrică, gaz şi apă de la tablourile/conductele principale de alimentare. (Adică de la tablourile electrice de pe palierele blocurilor sau de la robinetele coloanelor din subsolul blocului. Asta, după cutremur , pentru cazul în care blocul rămâne în picioare și nu prezintă risc, dar administratorul blocului a murit. Deci, după cele trei zile în care ar putea apărea replici ale cutremurului și în care nu trebuie să ieșim afară, ieșim din apartament și oprim gazele, curentul electric și apa. Dacă vecinii nu au apă, treaba lor!)
• · Nu faceţi modificări care ar putea afecta strucutura de rezistenţă a clădirii. (Asta da, puteți să o mai spuneți odată, dar cine controlează ce a făcut fiecare vecin acasă la el? Toți pereții de rezistență sunt găuriți cu goluri pentru aer condiționat sau pentru hote de bucătărie de exemplu, ca să nu mai vorbim despre modificările pe care le fac locatarii „pe barba lor”). Este recomandabil să consolidaţi pereţii de rezistenţă pentru a evita prabuşirea clădirii în caz de cutremur. (Da, dar în cazul blocurilor e cam greu! Ar trebui să elaborați niște instrucțiuni: cum să-și consolideze fiecare apartamentul din bloc)
• Pregătiţi-vă pentru o astfel de situaţie: participaţi la simulări de cutremur (unde vedem cum cad casele, sau ce?) , învăţaţi tehnici de acordare a primului ajutor medical (fără a avea nici un material sanitar la dispoziție) , modalităţi de evacuare (de sub dărâmături?) şi prevenire a incendiilor (da, prevederile NPSI, dar ce să fac cu ele ?) etc. (De ce nu ne spuneți totul, că nu știm ce altceva mai intră la acest et caetera)  
• Informaţi-vă cu privire la regulile de comportare în cazul producerii unui cutremur prin intermediul internetului, televiziunii, radioului, ziarelor sau altor materiale informative emise de autorităţi. (Iată că facem asta preluând acest ghid. Dar nu am găsit alte reguli care să fi fost redactate de autorități).
• · Este recomandabil să încheiaţi o poliţă de asigurare împotriva cutremurelor. (Unde ar trebui să fie păstrată polița, ca să o avem în cazul în care cade casa, dar noi avem norocul să scăpăm? Pentru că nu se pot cere despăgubiri fără a avea polița în original! Societățile de asigurări s-au pus la adăpost cu asta)

ÎN TIMPUL CUTREMURULUI

Dacă vă aflaţi în interiorul unei clădiri:

• · PĂSTRAŢI-VĂ CALMUL. Panica poate produce victime (Ușor de zis...)
• · Încercaţi să liniştiţi copiii, persoanele în vârstă. (Dacă sunt în cameră cu voi, evident. Dar cum să -i liniștim, dacă noi înșine suntem în pani)
• · RĂMÂNEŢI ÎN INTERIOR - de obicei, după primele mişcări seismice, pot urma replici ale cutremurului, iniţial suficient de puternice pentru a provoca noi pagube. În astfel de cazuri, oamenii se rănesc cel mai adesea atunci când intră sau ies din clădire. (Până când să nu ieșim din clădire? Replici ale cutremurului pot fi și după câteva ore. Sau chiar a doua zi. Sau peste trei zile. Dacă suntem  pe stradă, să nu avem curajul să intrăm în casă? Dar unde să ne ducem, cu hainele de pe noi? )
• · Aşezaţi-vă sub o piesă de mobilier solidă sau sub o grindă de rezistenţă. (Grinzile de rezistență de obicei nu traversează încăperile la bloc, ci doar în sălile mari. Iar mobilierul din blocuri nu prea e solid. Dacă nu există o masă sau un birou în apropierea dumneavoastră, acoperiţi-vă faţa şi capul cu braţele încrucişate şi aşezaţi-vă într-un colţ interior al încăperii.(Cu kitul de supraviețuire în brațe, desigur. ).
•  · NU fugiţi pe scări. Scările sunt foarte sensibile în caz de cutremur, iar coborârea sub efectul oscilaţiilor seismice este foarte periculoasă. (De aceea să „identificăm din timp căile de evacuare”, ca să le evităm).
• · NU săriţi pe fereastră. (Mai ales dacă locuiți la etaj)
• · NU folosiţi liftul. Dacă rămâneţi blocat în lift încercaţi să ieşiţi cât mai repede, apăsând butonul de oprire şi apoi butonul celui mai apropiat etaj. (Dacă am rămas blocat în lift nu înseamnă că liftul nu mai funcționează?)
• · Îndepărtaţi-vă de oglinzi, ferestre, uşi şi pereţi exteriori, sobe, mobilier înalt.(Adică să stăm în mijlocul camerei, practic.).
• · NU vă aşezaţi sub lustre sau alte obiecte grele suspendate. (Păi dacă suntem în mijlocul camerei, lustra e chiar deasupra).
• Dacă dormiţi, aşteptaţi câteva momente pentru a vă orienta (după ce ne trezim, desigur) şi apoi încercaţi să vă deplasaţi către un loc sigur.(Adică să sărim din pat și să stăm în mijlocul camerei, dar nu sub lustră. Ba nu, într-un colț al camerei, dar nu lângă ușă sau fereastră, sau dulap, sau sobă. Credeți că există un astfel de loc, în apartamentele înghesuite de la bloc? Să avem grijă de asemenea să dormim cu kitul de supraviețuire legat de corp. Între timp, cutremurul ar putea să vă fi „rezolvat” deja dilemele).
• · Daca sunteti într-un scaun cu rotile, blocaţi roţile acestuia, încercaţi să vă protejaţi, dacă este posibil acoperiţi-vă capul şi gâtul cu braţele.

Dacă sunteţi afară:

•  · PĂSTRAŢI-VĂ CALMUL.
• · Dacă aveţi posibilitatea îndepărtaţi-vă de clădiri, stâlpi de electricitate, cabluri, copaci sau orice alt obiect care ar putea să cadă. (În oraș nu prea găsești locuri fără clădiri, stâlpi, cabluri, sau copaci. Ar trebui să ne mutăm la cort, pe o câmpie).
• · Îndreptaţi-vă spre un spaţiu deschis. (Adică să stăm într-o piață, pe carosabil, chiar dacă șoferi îngroziți circulă haotic? Dar cum ajungem până acolo fără să trecem pe lângă case, stâlpi sau copaci? Iar piețele sunt de obicei relativ departe. Iar noi nu avem kitul de supraviețuire legat de noi- ce ne facem? )
• · În cazul unor distrugeri majore, intraţi în clădire numai cu permisiunea autorităţilor. (Unde trebuie să merg mai exact ca să mi se dea voie să intru în casă? La Primărie? La Poliție? La Inspecția de Stat în Construcții? La Prefectură?  Nu ni se spune.)

Dacă sunteţi în oraş, încercaţi să staţi departe de potenţialele pericole (căderi de obiecte). (Tocmai spuneam că în oraș sunt multe case și nu prea ai cum să te îndepărtezi de ele fără să stai pe carosabil, unde e alt risc major). Bucăţile de tencuială care se pot desprinde din clădiri reprezintă un risc major la adresa siguranţei dumneavoastră. (Mai ales că în București majoritatea clădirilor au fațadele neîntreținute de zeci de ani, căderile de tencuială periclitează viața trecătorilor și în restul timpului)

Dacă vă aflaţi într-o clădire cu mai multe etaje, identificaţi un loc sigur în apropierea dumneavoastră. (Tare aș vrea să știu care ar fi acela!). NU folosiţi liftul sau scările. Dacă trebuie să ieşiţi,  alegeţi-vă cu atenţie calea de evacuare. (Ce alte căi de evacuare ar fi dintr-o clădire cu mai multe etaje, în afară de lift sau de scări? Parcă nu era bine să sărim pe fereastră... sau totuși să sărim?)

Dacă vă aflaţi într-un vehicul:

• · PĂSTRAŢI-VĂ CALMUL.
• · În autobuz sau metrou: rămâneţi pe loc până când mişcarea seismică încetează şi urmaţi recomandările pe care le primiţi. (de la ceilalți călători?)
• · În maşină: opriţi cât mai repede cu putinţă şi rămâneţi in interior. Evitaţi podurile, tunelurile. Evitaţi să opriţi lângă clădiri, copaci, pasaje şi cabluri de electricitate. (Adică să nu oprim lângă trotuar, ci în mijlocul străzii și să rămânem în mașină – până la următoarea replică a cutremurului. Să avem kituri de supraviețuire și în mașină. Stăm în mașină, mâncăm din provizii și ascultăm radioul trei zile, în mijlocul străzii).

Dacă sunteţi prins sub dărâmături:

• · PĂSTRAŢI-VĂ CALMUL.
• · NU folosiţi focul deschis (lumânări, chibrituri, etc), folosiţi o lanternă. (Să avem o lanternă legată de corp zi și noapte)
• · Încercaţi să vă acoperiţi gura şi nasul cu o batistă sau cu orice alt material textil.
• · Încercaţi să vă semnalaţi prezenţa folosind un fluier sau o lanternă.
• · Loviţi ritmic într-o ţeavă sau într-un perete astfel încât echipele de intervenţie să vă poată localiza. (Mai greu, pentru că ne-am depărtat de pereții exteriori când a început cutremurul, așa că suntem în mijlocul încăperii). Evitaţi să strigaţi! Păstraţi-vă energia! (Dar cum mâncăm alimentele din kitul pe trei zile dacă avem gura și nasul acoperite?)

DUPĂ CUTREMUR

• · PĂSTRAŢI-VĂ CALMUL. PANICA NU VĂ POATE FACE DECÂT RĂU.
• · Verificaţi dacă sunteţi rănit. La nevoie, încercaţi să vă acordaţi primul ajutor. (Luăm medicamentele din kitul de supraviețuire, dacă l-am avut legat de corp. Pe întuneric am putea încurca pastilele, dar important e să știm că am luat medicamente).
• · Acordaţi ajutor persoanelor rănite până la sosirea echipelor de intervenţie. (Fără să ieșim însă din casă până la producerea de replici sau să intrăm în casă fără permisiunea autorităților). Nu încercaţi să mişcaţi persoanele grav rănite decât dacă viaţa le este pusă în pericol sau dacă starea lor de sănătate se înrăutăţeşte rapid. Dacă este absolut necesar să mişcaţi o persoană în stare de inconştienţă, mai întâi imobilizaţi-i gâtul, spatele şi membrele fracturate (pentru asta trebuie să avem în kitul de supraviețuire și guler din acela special , atele, pentru spate nu știu ce trebuie. Va fi cam greu să legăm toate astea de noi ca să le avem la îndemână).
• · Fiţi pregătit pentru eventualele replici ale cutremurului. Aceste cutremure secundare pot fi suficient de puternice pentru a produce noi pagube. (Da, am înțeles să nu ieșim din casă sau să nu intrăm în casă. Fiecare rămâne imobilizat acolo unde l-a prins cutremurul. Până trec eventualele replici - eventual două, trei zile).
• · Fiţi atent la eventualele pericole produse de construcţiile afectate. Replicile cutremurului pot dărâma clădirile, drumurile, podurile, pasajele afectate. . (Adică să nu ne apropiem de case, drumuri, poduri sau pasaje – nu știm cât sunt de afectate. Am înțeles, stăm în mijlocul drumului, în mașină sau în sacul de dormit - dacă am avut prevederea să umblăm cu el la noi tot timpul).
• · NU folosiţi liftul chiar dacă acesta funcţionează. (Dar nici scările, că sunt sensibile).
• · Fiţi foarte atent pe unde mergeţi şi cum conduceţi. (Da, asta oricând)
• · Verificaţi dacă sunt scurgeri de gaze sau apă. Verificaţi dacă a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică. (Și dacă sunt scurgeri de gaze sau de apă ce facem, că nu putem ieși din apartament să mergem la cofret sau la subsol să întrerupem gazele , apa și energia electrică?)
• · Opriţi alimentarea cu apă, gaz şi energie electrică. (După cutremur - până când să stăm în întuneric și frig, fără apă?)
• · Dacă simţiţi miros de gaz, deschideţi geamurile şi uşile pentru aerisire (dacă nu s-au spart deja).
• · Dacă simţiţi miros de gaz, NU încercaţi să întrerupeţi alimentarea cu energie electrică şi nici să decuplaţi siguranţele. O singură scânteie poate provoca un incendiu. 
• · NU reporniţi dumneavoastră alimentarea cu gaz, lăsaţi compania furnizoare să se ocupe de asta. (Dar nu vă bazați pe autorități - se spune în altă parte)
• · Dacă puteţi, stingeţi incendiile din casa sau din cartierul dumneavoastră imediat ce s-au produs.(Fără să ieșiți, desigur din casă, fără a folosi scările sau lifturile. Și fără a vă apropia de clădiri - pot fi nesigure. Fără a intra în case fără autorizație.) 
• · Atunci când părasiți clădirea protejati-vă capul cu o cască; (dar nu e menționată în kitul de supraviețuire! De unde să luăm cască după cutremur? Vra să zică nu vor fi alimente sau apă, dar vor fi căști de cumpărat?) în lipsa acesteia puteţi folosi un obiect dur ce vă poate proteja de eventualele obiecte ce ar mai putea să cadă. (Asta după circa trei zile, când putem părăsi clădirea?)
• · Dacă sunteţi afară şi vă puteţi deplasa în siguranţă, încercaţi să mergeţi într-un spaţiu deschis.
• · Îndepărtaţi-vă de clădirile afectate, cablurile electrice, panourile publicitare, liniile de tramvai pentru a nu fi rănit.(Adică să ne îndreptăm spre o piață, care de obicei e destul de departe. Dar pe unde să mergem, dacă pe trotuare nu se poate, ele fiind aproape de clădiri, de arbori și de stâlpi , iar căile carosabile trebuie să fie lăsate libere? Dar cum punem mâna pe kitul de supraviețuire, dacă nu avem voie să intrăm în casă? Umblăm cu un rucsac tot timpul, cu provizii, apă, medicamente, haine groase, cască, pătură, stingător , bani, acte, asigurare, lanternă, radio, telefon, hârtie și pix pentru bilete lăsate familiei)
• · În cazul în care plecaţi de acasă, lăsaţi un bilet spunându-le membrilor familiei sau prietenilor unde vă aflaţi (mai bine zis unde am vrea să mergem, dar fără a ști dacă reușim să ajungem acolo sau dacă putem rămâne acolo cu sacul nostru de dormit. Oricum, membrii familiei nu vor avea voie să intre în casă fără autorizație, mai bine lăsăm biletul la intrare. Trebuie să adăugăm și bandă adezivă la kitul de supraviețuire. Așa vor afla toți trecătorii că am plecat la piață și nu e nimeni în casă.)
• · Chiar dacă liniile telefonice funcţionează, utilizaţi-le numai în caz de urgenţă.(Păi dacă nici asta nu e o urgență, atunci care mai e?)
• · Lăsaţi căile de acces libere pentru intervenţia echipelor de salvare. (Adică să nu mergem pe ele sau ce? Și atunci, unde ne punem sacul de dormit?)
• · ESTE ABSOLUT NECESAR SĂ LĂSAŢI LINIILE TELEFONICE ŞI ARTERELE DE CIRCULAŢIE LIBERE PENTRU INTERVENŢIA ECHIPELOR DE SALVARE.
• · Aveţi încredere doar în informaţiile provenite din surse oficiale: postul naţional de radio, televiziunea publică, autorităţile locale.(Asta după ce va fi repornit curentul electric, după ce nu mai e pericol de replici, adică peste vreo două -trei zile? Dar dacă suntem pe stradă? ).
• · NU vă bazaţi pe zvonuri şi NU răspândiţi informaţii neverificate. (Cum ne dăm seama că un vecin ne spune un zvon și nu o informație reală? Cum putem verifica informațiile?)
• · Dacă aveţi nevoie de ajutor, încercaţi să comunicaţi cu echipele de intervenţie şi să le oferiţi informaţii despre situaţia dumneavoastră. (Dar fără prea mari speranțe, după cum se arată mai jos)
• · În cazul unui cutremur major, echipele de intervenţie nu vor putea oferi ajutor imediat tuturor cetăţenilor.
• · Participaţi la acţiunile de înlăturare a dărâmăturilor şi salvarea oamenilor. Nu acţionaţi pe cont propriu, ci doar urmând instrucţiunile autorităţilor. (Dar autoritățile nu vor putea ajunge peste tot, după cum se spune mai sus. Așa că ce facem până la urmă?).

KITUL DE SUPRAVIEŢUIRE

 Un cutremur major vă poate afecta existenţa şi poate modifica temporar mediul înconjurător. Astfel, este posibil ca, după un astfel de eveniment, un număr mare de persoane să aibă nevoie de ajutor şi asistenţă calificată. De aceea este important să fiţi pregătit pentru a vă putea descurca singur timp de aproximativ trei zile. Nu vă gândiţi că problemele dumneavoastră s-au terminat dacă aţi supravieţuit cutremurului. Comunicarea cu ceilalţi sau obţinerea ajutorului pot fi dificile sau chiar imposibile în astfel de momente. Pregătiţi un kit de supravieţuire pentru acasă, serviciu, maşină!

 (Prin urmare câte un kit de supraviețuire pentru fiecare persoană din familie și pentru fiecare loc în care stă fiecare mai mult timp: pentru serviciul fiecăruia, pentru școlile copiilor, pentru mașină și pentru fiecare cameră din casă. Dar dacă nu circulăm cu autoturismul propriu, ci pe jos sau cu transportul în comun? Mergem cu sacul de dormit și cu rucsacul în spate, fiecare dintre membrii familiei? Vă dați seama câți saci de dormit trebuie să avem, pentru fiecare în fiecare dintre aceste locuri? Și câte radiouri, pachete cu acte originale, pachete cu bani, alimente, stingătoare, căști, haine de schimb, încălțăminte, medicamente, dezinfectante, bricege, fluiere, deschizătoare de conserve? Câți bani trebuie să avem pentru a ne alcătui seturi de îmbrăcăminte pentru fiecare loc în care am putea să ne găsim -acasă/la serviciu/la școală/la rude? Ca să nu mai vorbim de medicamente: ele se eliberează numai cu rețetă , prin urmare nu putem avea seturi de medicamente pe care să le plasăm în diferite locuri).

 Revizuiţi-l permanent! Un kit de supravieţuire este un set de obiecte de care probabil veţi avea nevoie pentru siguranţa şi confortul dumneavoastră. Verificaţi conţinutul kitului cel puţin o dată pe an şi înlocuiţi stocul de apă şi alimente. (și medicamentele, desigur) Ţineţi-l cât mai aproape de ieşire. (De ieșirea din școală, de ieșirea din clădirea în care lucrăm și de ieșirea din bloc? Și de ieșirea din mașină?)

I. Apă şi alimente	II. Medicamente şi materiale de uz medical	III. Produse de igienă	IV. Materiale de primă necesitate	V. Acte şi bani
1.1. apă - apx. 5 litri de persoană  1.2. conserve sau alimente neperisabile; deschizător de conserve 1.3. alimente pentru copii (dacă este necesar) Aș adăuga și hrana pentru animalele de casă	2.1. medicamentele necesare dacă suferiţi de boli cronice: astm, diabet zaharat, hipertensiune arterială , etc.  2.2. analgezice, antiseptice 2.3. dezinfectant şi bandaje 2.4. mănuşi şi mască sterilă (Autoritățile ar trebui să dea instrucțiuni medicilor să elibereze rețete pentru analgezice, boli cronice etc în cantități triple, pentru 3 kituri de supraviețuire)	3.1. gel anti-bacterian 3.2. batiste, şerveţele umede, prosoape de hârtie, hârtie igienică, scutece, etc.  3.3. haine de schimb	4.1. pătură sau sac de dormit  4.2. fluier 4.3. briceag 4.4. lanternă cu baterii 4.5. radio cu baterii 4.6. chibrituri (păstrate în recipiente închise ermetic)  4.7. încălţăminte rezistentă	5.1 - copii ale actelor importante: carte de identitate, contractul casei, asigurări, contracte, analize medicale, etc. (păstrate în pungi de plastic închise ermetic)  5.2 bani (Firmele de asigurare cer actul de asigurare în original pentru despăgubiri, deci...vedeți în care kit îl țineți)  Cu banii e mai greu. Adică să avem sume de bani în fiecare kit pentru fiecare membru al familiei, în fiecare loc în care s-ar putea afla cineva...

• · Este recomandabil să păstraţi un mic stoc de provizii la locul de muncă în cazul în care nu puteţi ajunge acasă.
• · Nu uitaţi că transportul public poate fi temporar înterupt şi aţi putea întâmpina dificultăţi în deplasarea către o anumită locaţie. (Și dacă nu uităm, ce să facem? Rămânem lângă balotul de supraviețuire, sau mergem fără el în cartierul în care locuiesc rudele - despre care nu știm nimic, dar sperăm că le vom găsi?)
•  · La fiecare loc de muncă ar trebui să fie desemnat un responsabil pentru păstrarea şi menţinerea echipamentelor şi proviziilor necesare în caz de cutremur. (Ar trebui, da...și care să țină și banii . Eventual să se rețină câte o sumă din salarii pentru situații de urgență...că doar nu se vor mai putea folosi cardurile, nu? Dar dacă tocmai responsabilul lipsește?). 

Deci la fiecare loc de muncă să fie o cameră în care să-și țină fiecare sacul de dormit, haine și pantofi de schimb, medicamente, bani, alimente, radio, lanternă și acte. 
Dacă începe cutremurul, fiecare salariat ori fiecare copil aflat la școală se duce la camera cu pricina (care să fie mereu descuiată), își ia balotul dintre celelalte și fuge cu el departe de ferestre, pereți exteriori sau dulapuri, apoi se întoarce în birou sau clasă, intră sub masa sa de lucru și rămâne acolo cu balotul în brațe timp de trei zile, cât timp ar putea surveni replici (presupunând că nu s-a prăbușit clădirea. Asta, desigur, cu mult calm, dar foarte repede! ). Nu se întoarce acasă fără aprobarea autorităților. Se duce la locul dinainte stabilit pentru întâlnirea cu familia și cu prietenii - după cele trei zile?. Copiii pleacă de la școlile unde învață, părinții pleacă de la locurile lor de muncă și se duc pe jos, mergând pe mijlocul străzilor, dar lăsându-le libere, spre locul pe care l-au stabilit pentru întâlnire, de preferință mijlocul unei piețe. Să sperăm că cei mici nu se vor rătăci în mulțimea care merge pe mijlocul străzilor. Bătrânii se vor duce și ei să-i întâlnească pe cei tineri, cărându-și fiecare balotul cu sacul de dormit, îmbrăcăminte, conserve, 5l de apă, medicamente, pansamente, radio, lanternă, haine și pantofi de schimb și celelalte. Vă mărturisesc că eu una nu aș putea să târăsc toate astea câțiva kilometri. Cred că  aș cădea în mijlocul drumului aproape imediat. 

Dacă se află acasă, are kiturile  de supraviețuire pentru toți membrii familiei puse lângă ușa de la intrare. Dacă sunt doi părinți și doi copii, vor avea 4 saci de dormit, sau pături, 20 de litri de apă, multe conserve, 4 căști de protecție, haine de schimb pentru toți, pantofi, lanterne, radio cu tranzistori, materiale de igienă , medicamente pentru orice situație, bandaje, atele, chibrituri, bricege, actele tuturor și bani, toate puse în saci, la intrare.  La declanșarea cutremurului fiecare se va duce într-un colț considerat mai sigur al apartamentului și nu va încerca să iasă pe scări sau cu liftul. Dacă apartamentul se prăbușește, echipa de salvare va găsi kiturile de salvare la ușă, sub dărâmături  și pe supraviețuitori sub mobila din casă. Dar de fapt după 15 minute vor veni buldozerele, care vor nivela totul rapid. 
Dacă apartamentul rămâne în picioare, oamenii își iau baloturile și se duc să doarmă în sacii lor de dormit în piețe. După ce ajung în mijlocul pieței dinainte stabilite cu familia, fiecare își desface balotul și se culcă în sacul de dormit, toții fiind desigur epuizați. După ce termină apa și conservele, familia pleacă la Primărie să ceară aprobarea de a intra în casă. Sau poate la Inspectoratul în Construcții? Sau la Prefectură? Poate măcar unul dintre membrii familiei a fost acasă și știe că locuința familiei încă există. Dacă locuința s-a prăbușit, primul drum e la societatea de asigurări, pentru că solicitarea trebuie să fie făcută în cel mai scurt timp și să fie însoțită de actele originale. Deci în kitul de supraviețuire trebuie să fie păstrate actele originale, nu copii. Cum originalul e unul singur, sunt mari șanse ca societatea de asigurări să nu plătească nimic!

•  · Păstraţi un pachet minim cu provizii şi în maşină. Acolo nu trebuie să avem medicamente, lanternă, haine și pantofi? Dar nu toată lumea șofează. Copiii, persoanele care nu au mașină sau cele care au fost surprinse departe de mașină sunt neajutorate. 

Cam asta am înțeles eu din instrucțiunile Prefecturii. Dar dumneavoastră ce ați înțeles? 

Liniștitor, nu?