Uber contra Boer

Uberpop în conflict cu legislaţia UE în domeniul taximetriei

19.02.2015

Poliţia taxiurilor din Franţa

Din 630 de taxiuri controlate cu ocazia salonului aeronautic
de la Bourget,
241 au primit sancţiuni, în valoare totală de 30000 €

Prefecturile de poliţie din Franţa au secţii specializate  în controlul taxiurilor: „grupul taxi transport de persoane”, mai cunoscute sub porecla „Boers”.

Această denumire are o origine foarte interesantă: în 1917 numeroşi „ruşi albi” se refugiaseră în Franţa fugind de revoluţia bolşevică şi practicau meseria de vizitiu . Ei pronunţau stâlcit termenul argotic folosit pentru poliţişti: „bourres”, zicând: „boers”.

Acest cuvânt este folosit în zilele noastre pentru desemnarea neoficială a poliţiştilor însărcinaţi cu controlul taxiurilor şi a celorlalte forme de transport public de persoane şi cu reprimarea taxiurilor clandestine, din Paris şi zona din jurul Parisului.  Brigada cu acest specific a fost fondată în 1938.

Brigada „boerilor” se compune din 70 de poliţişti în civil, dintre care patru ofiţeri de poliţie judiciară. Repartizaţi în două grupe , ei lucrează 7 zile din 7, 24 de ore din 24 .

Ei supraveghează, controlează  şi reprimă infracţiunile privint diferitele reglementări ale transportului de persoane plătit.

Pedepsele pentru practicarea clandestină a activităţii de taximetrie sunt foarte aspre în Franța: maşina blocată, şoferul arestat şi pasibil de un an închisoare şi 15 000 de euro amendă!

 
Uberpop - taxiuri cu neprofesionişti

Acţiunile "Boerilor"  au fost întreprinse şi împotriva celor care foloseau serviciul Uberpop , care pune în legătură printr-o aplicaţie smatphone pasagerii cu automobilişti care nu sunt şoferi profesionişti.

Fondat în 2009 în California, Uber e prezent acum în peste 200 de oraşe şi 54 de ţări (acum un an era în doar 60 de uraşe din 21 de ţări).

Controversatul serviciu american de maşini cu şofer (VTC) se confruntă cu legislaţia din ţările europene, în care această activitate este considerată practicare ilegală a taximetriei.

VTC a depus o (nouă) plângere în faţa Comisiei europene împotriva Franţei (urmând să facă plângeri şi împotriva Germaniei şi Spaniei) spune jurnalul Les Echos.

Prin aceste plângeri se cere modificarea legislaţiei specifice din aceste ţări.

E de înţeles că Travis Kalanick, fondatorul şi patronul societăţii Uber nu se dă bătut, dat fiind că este vorba despre o piaţă enormă, cu câştiguri pe măsură.

În 2014 societatea Uber încasase 1,2 miliarde de dolari şi a semnat un parteneriat strategic cu un grup chinez (Baidu), extinzându-se pe  piaţa asiatică. Firma doreşte să extindă atât în Asia, cât şi în America de Sud. În China , India şi chiar SUA, Uber se confruntă cu concurenţa acerbă a altor firme autohtone, practicând la început preţuri foarte joase pentru a falimenta concurenţa.

Societatea declară însă că preţurile nu sunt fixe, ci variază după cerere şi ofertă.  Clienţii spun că preţurile pot creşte şi de 8 ori dacă e furtună de zăpadă sau o zi cu solicitări foarte numeroase, ori la ore de vârf. Şi iată că ceea ce părea foarte ieftin poate deveni foarte scump.

Încasările de 3,4 miliarde de dolari în ultimele două luni dovedesc avântul crescând al afacerii. În decembrie 2014, afacerea era evaluată la 40 de miliarde de dolari, fiind întrecută doar de Facebook în privinţa creşterii explozive.

În viziunea domnului Kalanick, automobiliştii vor renunţa treptat la maşinile proprii pentru a folosi serviciile unor societăţi de transport.

Societatea Uber nu se limitează la transportul pasagerilor, oferind şi garaje, dar şi livrări rapide de produse. Uber doreşte să conceapă şi o maşină fără şofer, prin asocierea cu Universitatea din Carnegie Mellon.

Plata se poate face prin PayPal, la prima plată utilizatorul primind un bonus. (Pe de altă parte, însă, PayPal percepe un comision pentru schimbarea valutei , comision ce variază în funcţie de ţară).

Se mai practică şi sistemul de „recomandare” : un nou client ce indică un cod specific celui care i-a recomandat serviciul mai primeşte un bonus. E de presupus că respectivul care a făcut recomandarea va primi la rândul său o bonificaţie din partea firmei. În acest mod simplu, pentru o mică sumă se obţine o publicitate intensivă.

Situaţia şoferilor de la Uber

Şoferii care au contract cu Uber nu sunt salariaţi, ci lucrează ca liber profesionişti. Contractul lor poate fi reziliat în orice moment de către Uber. Uber ia un comision de 20% din banii încasaţi, trimite solicitările clienţilor  şi plăteşte o soldă şoferilor o dată pe săptămână. Se primesc şi prime, în funcţie de numărul de curse (care trebuie să fie foarte mare) şi de aprecierile formulate de către clienţi. 

Dacă nota dată de client este sub 4,6, clientul constată că aplicaţia sa Uber nu mai funcţionează!  Şoferii  îşi pot  alege orarul de lucru. Şoferii spun însă că trebuie să lucreze minim 11 ore pe zi pentru a se întreţine, pentru că Uber trimite solicitări a intervale mari.
Şoferii care nu au autorizaţie pentru practicarea taximetriei sunt consideraţi în afara legii în Franţa, Germania, Spania sau la noi şi suportă rigorile legii dacă sunt prinşi.

Să vedem care va fi decizia UE 

*****************************************************************

29.11.2016

Uber în fața Curții de justiție europene

Am scris acest articol pe 19.02.2015. Acum,  la sfârșitul lui noiembrie 2016 încă se așteaptă decizia UE. Mai precis, decizia Curții de justiție a Uniunii europene (CJUE), care organizează în prezent o primă audiere asupra statutului societății Uber. Judecătorii vor decide dacă Uber este un serviciu de transport, cu toate obligațiile care decurg din acest statut, sau dacă este doar o platformă on ligne.
O asociație a șoferilor de taxi din Barcelona, susținută de guvernul spaniol a sesizat justiția europeană pe motiv că Uber nu trebuie să respecte aceleași reglementări ca taxiurile,  ceea ce duce la concurență neloială.
Uber susține în schimb că nu e decât o platformă pentru șoferii independenți și trebuie să respecte doar directivele pentru comerț on line și pentru servicii de informație.
Franța a impus numeroase restricții pentru Uber. Acestea ar urma să fie ridicate dacă decizia Comisiei europene și a CJUE vor da dreptate platformei californiene, în acest caz urmând probabil puternice manifestații contra Uber, în Franța.
Până în prezent Uber a pierdut un recurs în fața tribunalului muncii de la Londra, iar șoferii săi au obținut dreptul de a fi considerați salariați ai societății (având astfel mai multe drepturi în fața legii) și nu independenți. Uber va face continua însă acțiunile sale în justiție.

Un aviz al avocatului general ar trebui să fie publicat în primul trimestru al anului 2017 și un verdict ar putea fi pronunțat în a doua parte a anului 2017. 
Astăzi, 29 noiembrie își vor spune părerea în fața justiției europene șapte dintre statele membre , Comisia europeană și Asociația europeană de liber schimb (Islanda, Lichtenstein, Norvegia și Elveția).
Până atunci, veniturile societății Uber cresc continuu.
Veniturile brute ale furnizorilor și ale platformelor colaborative din UE au fost estimate la 28 de miliarde de euro în 2015!
Estonia a găsit o cale acceptabilă din punct de vedere fiscal: acestă țară a pus la punct un sistem care trimite automat datele șoferilor la autoritățile fiscale, pentru ca această activitate să fie fiscalizată în Estonia. Aviz amatorilor!