Greva la mina de uraniu

Sute de mineri extrag uraniul ca în Evul Mediu

Mina  din Moldova funcţionează de 30 de ani. Ruşii făcuseră în anii 50 prospecţiuni geofizice, ca să ştie de unde să ia uraniu de la noi, dar apoi au preferat să epuizeze zăcământul de la Băiţa, din judeţul Bihor, de unde pe parcursul multor ani cantităţi uriaşe de uraniu au luat drumul URSS (până ce, probabil, zăcământul a fost epuizat).

Românii au continuat cercetările , după 1964, în  nordul Moldovei şi au deschis în 1983 Exploatarea Minieră Crucea, (pe care ruşii o consideraseră nerentabilă) care aprovizionează acum centralele nucleare de la Cernavodă. (Minereul fiind desigur prelucrat ulterior la Uzina de Preparare a Minereului de Uraniu de la Feldioara şi la Fabrica  de Combustibil Nuclear de la Piteşti).

În fiecare an, cele două reactoare de la Cernavodă consumă circa 5000 de fascicule de uraniu, fiecare având cam 20 de kilograme de pulbere de uraniu.
În mina de la Crucea se lucrează cu târnăcopul, picamerul, lopata şi roaba. (E drept că picamerul nu era în Evul Mediu). În abataj abia se strecoară un om. Filonul îngust nu permite folosirea unor mijloace mecanizate .  

Dar se preconizează mărirea numărului de reactoare, cu bani din China- să înţelegem.

Adică chinezii să dea banii şi să ia curentul electric obţinut, folosind pământul nostru (care se compromite definitiv prin construirea unei centrale nucleare), cu riscul de accidente pe pielea noastră şi folosind uraniul nostru, extras de români în condiţiile ce se deduc din cele ce urmează. Asta, în timp ce Germania a declarat că va renunţa la toate centralele nucleare pe care le are- şi nu sunt deloc puţine! 

Cu ce preţ se obţine acest combustibil nuclear?

Nu, nu e vorba doar despre costurile de producţie.

Pe lângă acestea, există multe alte costuri, pe care nimeni nu le ia în seamă. Că aşa e la noi.

• 1.    Radioactivitate peste limitele normale în zona locuită din apropierea minei.

În raportul de mediu pe 2012, valorile radioactivităţii măsurate la sol în zona locuită Crucea au fost de trei ori mai mari decât media anuală din  Suceava. Şi pe vegetaţia spontană, radioactivitatea e considerabil mai mare . Se spune însă că „nu sunt depăşite valorile de referinţă” –fară a se explica şi care sunt acelea.

Nici nu are cum să fie altfel, odată ce minereul de uraniu este transportat în vagoane acoperite doar cu prelate cale de 40km , apoi este măcinat (rezultând probabil şi pulberi ce sunt luate de vânt) .

De ce, de nece, radioactivitatea e crescută în zonă. La asta se mai adaugă, desigur, şi urmările catastrofei de la Cernobil, aflată la nord-est de  România.

• 2.    Urmări asupra sănătăţii oamenilor şi animalelor. Ştim că inhalarea de praf radioactiv, dar şi consumul de apă şi de alimente contaminate cu uraniu pot provoca boli grave. Autorităţile spun că nu apar astfel de boli, dar lipsa unei monitorizări permanente a stării de sănătate a lucrătorilor şi a familiilor lor, dar şi a celor care şi-au încetat activitatea în mină nu permite tragerea unor concluzii . Se spune, totuşi, că în zonă ar fi mai multe cazuri de cancer decât în alte părţi ale ţării.
• 3.    Împiedicarea desfăşurării de alte activităţi, cum ar fi turismul. . Altă industrie nu există în zonă. „Se mai făcea un ban cu lemnul, dar nu mai merge aşa” – spune un fost miner. (Înţelegem că tăiau copaci din păduri-nn)

Întreaga zonă e superbă, dar turismul e mort. „Toţi când aud de uraniu fug mâncând pământul” – spune acelaşi fost miner.

Dar, fapt uluitor, actualii şi foştii mineri de acolo, precum şi localnicii „se declară sănătoşi”. Da, e pe bază de declaraţie , pentru că prin partea locului nu există un cabinet medical! Nici la mină şi nici în localitatea Crucea!

De ce nu placă de acolo? Unde să plece, dacă nu sunt alte locuri de muncă? „Doctorul a fugit de aici, dar noi unde să fugim?” –îi spune reporterului unul dintre mineri . (Se pare că, după apariţia articolului se fac eforturi pentru aducerea altui medic...)

E drept că o dată pe an li se fac angajaţilor analize şi investigaţii clinice.  Şi sunt monitorizaţi în privinţa expunerii la radiaţii.

Dar localnicilor, între care se numără şi foştii mineri, înţelegem că nimeni nu le face investigaţii clinice nici analize – odată ce nu există măcar medic de familie.  

Da, unui număr de 50 de pensionari, foşti mineri li se face o monitorizare a sănătăţii. De ce numai celor 50? Nu ştim.

La mină sunt 693 de salariaţi, dintre care 45% , adică 312 sunt mineri care lucrează în zona cea mai expusă la radiaţii.

Dacă e o urgenţă, se apelează la SMURD. Adică, dacă se produce un accident în galerii. Până atuci, se consideră că toată lumea e sănătoasă-tun. Mai să spunem că expunerea la radiaţii ar fi chiar benefică pentru sănătate! (S-au făcut şi bancuri, cum că o ladă cu uraniu ţinută sub pat ar fi prielnică sănătăţii!)

Ei, dar sunt bine plătiţi (credeam...)

Cu cât sunt plătiţi minerii din mina de uraniu?

Cu cât sunt plătiţi aceşti angajaţi- conform datelor apărute în presă?

• ·         Un vagonetar fără vechime are un salariu brut de 2740 lei (612 euro), conform datelor CNJ.
• ·         Un ajutor de miner sau un miner care au făcut cursuri, pot ajunge la un salariu brut de 3470 lei (776 euro). Înţelegem că acesta e salariul maxim.

Nu înţeleg însă cum, în acelaşi articol de ziar (Gândul) se spune că un miner aflaţ în pragul pensionării şi care mai desfăşoară şi activitatea de salvator are salariul de încadrare de „1600 şi ceva”, la care, cu îndemnizaţia de salvare, cu tichetele de masă şi cu suplimentul de hrană rece plus depăşiri de normă („depinde de cât munceşti”) se poate junge la 2200-2500 lei (491-558 euro). Unde sunt atunci cei 3470 de lei??

• ·         După 15 ani lucraţi în subteran, în umiditate, praf şi radioactivitate, minerii se pot pensiona. Unul dintre minerii cu care s-a discutat spune că şi-a calculat deja pensia, conform cu actuala lege a pensiilor şi va avea o pensie de 1000 de lei. Grozav, nu, pentru un tată de familie!

În mina de la Crucea au avut loc 19 accidente mortale, au murit 19 oameni, între 1979 şi 2011. De atunci nu se mai lucrează în trei schimburi, ci doar în două schimburi de câte 6 ore/zi, 30 de ore pe săptămână –în cazul celor din zona I de radiaţii şi program de 7 ore /zi (35 de ore pe săptămână) pentru cei care lucrează în zona a doua.

În paranteză fie spus, se spune la tv că la cules de căpşuni, în Spania se plătesc 970 de euro pe lună. 

E drept că e o muncă temporară.

Grevă spontană la mină

Luni s-a declanşat o grevă spontană la această mină. Minerii spun că salariile lor nu au mai fost majorate de câţiva ani. Oamenii spun că nu se mai pot descurca cu veniturile pe care le au, în condiţiile în care mulţi dintre ei au de achitat rate la bănci.
După ce că oricum aveau nişte salarii foarte mici, în acea zi de plată au luat mai puţini bani decât se aşteptau. Explicaţia a fost că înainte de Sărbători li s-a dat o sumă de bani, pe care ei au considerat-o o primă de sfârşit de an, aşa cum se obişnuieşte.
Dar acum află că, ehei,  nu era o primă, ci o parte din banii pe care urmau să-i primească în Ianuarie, aşa că acuma...n-aveau decât să facă foamea până la următoarea chenzină, dacă au făcut masă mare de Crăciun!

Principala revendicare este de ordin salarial, minerii dorind o creştere a lefurilor cu 500 de lei. ("Enorm", nu?)
Oamenii spun că nu pot trăi cu salarii care depăşesc cu puţin 1.000 de lei, mai ales că lucrează în condiţii foarte dificile.

Directorul CNU a precizat că se va deplasa din nou la Crucea pentru a afla cine sunt iniţiatorii acţiunii de protest, despre care crede că sunt „unii şi aceiaşi care generează periodic conflicte spontane, oameni cu vârstă de pensionare şi cărora le este indiferent dacă vor fi sancţionaţi”. 

Cu alte cuvinte, îndrăzneala de a cere mărirea salariului este sancţionabilă, nu?

******************************************************************************************************

Update 31.01.2015
Greva a luat sfârşit
După patru sau cinci zile de grevă şi după ameninţarea de intrare în greva foamei, reprezentanţii minerilor au ajuns la o înţelegere cu experţii guvernamentali, şi cu reprezentanţii CNU şi ai Ministerului de resort.
Salariul minim de angajare în subteran a fost stabilit la 2048 lei (457euro) , minerii vor primi prime de Ziua Minerului, de Paşti şi de Crăciun, de câte 300 ÷ 500 lei (67 ÷ 111 euro) , iar demiterea liderilor de sindicat se va "discuta în termeni legali" (asta e chiar grozav).
S-au înaintat Ministerului Muncii documentaţiile necesare pentru un nou mod de calcul al pensiilor minerilor şi pentru creşterea valorii "mesei antidot" de la 10 lei (2,2 euro) la 14 lei (3,1 euro). 
(În ce o fi constând această "masă antidot"? Chiar ar fi interesant, dar nu se precizează nicăieri).
"Se va încerca" rezolvarea problemei acordării de bilete de tratament, care nu mai fuseseră primite din anul 2010.