Fondul european pentru investitii strategice

UE crează un fond pentru relansarea economică a statelor membre

«Creem un nou Fond european pentru investiţii strategice», (EFSI) care va permite «mobilizarea a 315 miliarde de euro pe parcursul următorilor trei ani» a declarat Jean-Claude Junker, preşedintele Comisiei europene , la Parlamentul european.
«A venit timpul să lansăm lucrări şi să repunem Europa la lucru. Nu avem nevoie de alţi bani, dar avem nevoie de un nou început şi de multe investiţii» a subliniat el. 
Preşedintele Comisiei europene a evocat posibile proiecte de investiţii: 
«Văd copii dintr-o şcoală din Tesalonic lucrând pe calculatoare foarte noi, văd un francez încărcându-şi maşina electrică pe autostradă», 

Dar guvernul României s-o fi gândit la nişte proiecte strategice, pentru dezvoltarea României? Adică proiecte de dezvoltare durabilă, care să aducă beneficii României pe termen lung ? 

Planul, anunţat în Noiembrie,  se va sprijini pe o parte din bugetul european şi pe BEI, Banca Europeană de Investiţii, dar nu se va alimenta din contribuţiile directe ale statelor membre, chiar dacă uşa e deschisă pentru fiecare dintre statele participante.

"Statele membre ar trebui să participe la acest fond pentru a-i creşte eficacitatea" a spus domnul Junker în limba germană, cu adresă directă spre Berlin. "Trebuie să fim conştienţi că avem o comunitate de destin, asta implică solidaritatea cu toată lumea" a argumentat el, subliniind că sumele din contribuţiile statelor membre nu ar urma să fie contabilizate în deficitul lor şi nici în datoria lor. 
Răspunzând criticilor că acest plan ar fi lipsit de ambiţie, el a afirmat că banii mobilizaţi "sunt mai importanţi decât ceea ce pot face singure statele membre".
El nu a exclus ca fondul să depăşească 315 miliarde de euro. "Avem nevoie de un mecanism supplu, simplu de utilizat, care să poată să se dezvolte cu timpul. El va putea să fie reînoit în 2018, 2019, 2020" a mai adăugat el. (conform Agenţiei AFP)

Luxemburg nu pierde timpul 

Guvernul din Luxemburg acţionează rapid, prezentând deja Comisiei europene 35 de proiecte, care să fie parţial finanţate prin programul de investiţii european.
Cele mai multe dintre  proiectele prezentate Comisiei sunt cunoscute şi dezbătute de mult timp. Mai ales şantierul viitorului tramvai din oraşul Luxemburg , ce ar costa cam 500 de milioane de euro.
Marele Ducat a propus de asemenea Comisiei  dublarea căii ferate dintre Bettemburg şi capitală, precum şi reconversia situlurilor industriale de la Dudelange şi de la Wilz, precum şi îmbunătăţirea eficacităţii energetice. (conform lessentiel lu ).

De unde vor veni banii

Planul de investiţii dispune de trei axe:
1. Mobilizarea resurselor financiare de investiţii fără mărirea datoriei publice
3. Susţinerea proiectelor şi investiţiilor în domenii cheie cum ar fi infrastructurile, educaţia, cercetarea şi inovarea
3. Eliminarea barierelor sectoriale şi a altor obstacole financiare şi nofinanciare pentru realizarea investiţiilor.
Ameliorarea mediului de investiţii

În cadrul bugetului UE va fi creată o garanție în valoare de 16 miliarde EUR, care va fi alocată fondului . BEI va angaja 5 miliarde EUR. 

CUM VA FUNCȚIONA FONDUL ÎN PRACTICĂ?

Rolul Fondului este de a mobiliza fonduri private suplimentare în sectoare și domenii

specifice . Se estimează că efectul multiplicator al fondului va atinge 1:15 prin investiții în

economia reală. Acesta este rezultatul capacității inițiale de asumare de riscuri a fondului și

reprezintă o medie estimată, calculată după cum urmează: Pentru fiecare euro inițial pentru

care fondul asigură protecție, BEI ar putea pune la dispoziție 3 EUR unui anumit proiect sub

formă de creanțe subordonate. 

Se poate preconiza că investitorii privați vor fi dispuși să investească în

tranșele de rang superior ale aceluiași proiect. Experiența BEI și a Comisiei Europene arată că

1 EUR sub formă de creanțe subordonate catalizează investiții totale de 5 EUR: 1 EUR sub

formă de creanțe subordonate și în plus 4 EUR sub formă de creanțe cu rang prioritar.

Aceasta înseamnă că 1 EUR de protecție asigurată de fond generează investiții private în

economia reală de 15 EUR, care altfel nu s-ar fi realizat. Acest efect multiplicator de 1:15

reprezintă o medie prudentă, bazată pe experiența din trecut în materie de programe ale UE şi BEI.

Exploatarea pe deplin a fondurilor structurale și de investiții europene:

1. O utilizare dublă, la nivel global, a instrumentelor financiare inovatoare pentru

perioada 2014-2020. Utilizarea în mai mare măsură a instrumentelor financiare

inovatoare în detrimentul granturilor ar trebui să creeze un efect de pârghie

suplimentar pentru fiecare euro mobilizat. Prin dublarea volumului instrumentelor

inovatoare și prin utilizarea efectului de pârghie astfel creat, între 2015 și 2017 ar

putea fi mobilizate investiții suplimentare în economia reală de cel puțin 20 de

miliarde EUR.

2. Statele membre și regiunile pot să mărească, la rândul lor, efectul multiplicator al

fondurilor UE prin creșterea cuantumului cofinanțării naționale dincolo de cerințele

legale minime.

3. În fine, statele membre sunt invitate să utilizeze în mod optim fondurile UE care încă

mai sunt disponibile din perioada de programare 2007-2013 și să se asigure că

acestea sunt utilizate pe deplin în sprijinul acestui Plan de investiți
Proiectele trimise de toate statele din UE totalizează circa 500 miliarde de euro!

România a trimis la Comisia Europeană o listă cu peste 200 de proiecte, în valoare de peste 62,5 milioane de euro

Cele mai mari sume ar fi pentru  autostrăzi , reabilitări de căi ferate şi pentru linia de metrou Voluntari-Bragadiru, precum şi lungirea liniei de metrou Pipera cu încă două staţii şi finalizarea liniei de metrou Drumul Taberei.
Clujul a cerut bani pentru universităţi, Spitalul Regional de Urgenţă şi pentru Institurul Oncologic