marți, 3 iunie 2014

Grupurile politice din Parlament

Grupurile politice din Parlamentul european nou ales.


Ce sunt grupurile politice din Parlamentul european

Un grup politic din Parlamentul european reuneşte deputaţii europeni din partidele politice europene, din blocuri politice informale sau independenţi pentru a constitui coaliţii puternice.
Fiecare grup desemnează un preşedinte, (sau doi copreşedinţi în cazul unora dintre grupuri) şi dispune de un birou şi de un secretariat.
Poziţia luată de grupul politic se hotărăşte în interiorul grupului, dar nici un deputat nu este obligat să voteze într-un anumit fel.  Deci, nici un deputat nu este constrâns de această decizie şi nu există nici o sancţiune oficială care să urmeze unui vot diferit de cel determinat de grup. Se întâmplă ca unii deputaţi să voteze diferit de restul grupului, în funcţie de interese naţionale sau regionale. 
Înainte de fiecare vot din şedinţa plenară grupurile politice examinează rapoartele provenind de la comisiile parlamentare şi depun amendamente.
Preşedinţii de grupuri se întâlnesc la Conferinţa reşedinţilor, pentru a decide ce subiecte vor fi tratate la sesiunea plenară a Parlamentului european. Grupul politic poate să depună moţiuni de hotărâri şi amendamente, care sunt apoi supuse votului.

Deputaţii europeni nu pot aparţine mai multor grupuri în acelaşi timp. În schimb, ei pot să nu aparţină niciunui grup, fiind numiţi în acest caz: „neînscrişi”. 
De pildă Mircea Diaconu a declarat că va rămâne neînscris .

Grupurile politice din actuala sesiune a Parlamentului european

Se poartă discuţii pentru definitivarea acestor grupuri sau chiar pentru formarea unor grupuri noi.
La această dată, situaţia se prezintă aşa:


În urma discuţiilor, situaţia se va definitiva. Pentru moment, Frontul Naţional nu a atras componenţi din minim şapte state europene (una dintre condiţiile obligatorii), dar există încă partide nealiniate, aşa încât negocierile vor continua.

Grupul PPE, primul grup politic ce îşi începe activitatea în noul  Parlament european
Grupul PPE cuprinde acum 222 de deputaţi, fiind formaţiunea politică cea mai importantă din noul Parlament european, depăşind cu 33 de deputaţi grupul S&D,(PSE) al doilea ca mărime.
Mâine, membrii Grupului PPE îşi vor alege noul preşedinte, precum şi 10 vicepreşedinţi
Singurul candidat pentru funcţia de preşedinte al Grupului este deputatul german Manfred Weber, care a fost vicepreşedinte al Grupului din 2004. El va trebui să obţină majoritatea voturilor pentru a fi ales din primul tur. 
Pentru posturile de vicepreşedinţi şi-au depus candidaturile 16 candidaţi: 8 bărbaţi şi 8 femei.

Este interesant că o prevedere a regulamentului adoptat în 2013 stipulează că votul nu se poate ţine decât dacă cel puţin o treime dintre candidaţi sunt de sex diferit de cel al majorităţii candidaţilor.

În felul acesta posturile de răspundere din cadrul Grupului (preşedinte şi vicepreşedinţi) vor fi asigurate de către cel puţin o treime dintre membri care să aibă un sex diferit de al majorităţii membrilor. 

Principalul crez politic al Partidului Popular European  este crearea unei Uniuni Europene federale, prin promovarea procesului de unificare şi de integrare federală în Europa.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 4.06.2014
Aşa cum era de aşteptat, dl. Manfred Weber a fost ales în funcţia de preşedinte al Grupului politic PPE.
Astăzi după amiază au fost aleşi şi cei 10 vicepreşedinţi ai Grupului PPE:
  • Esteban GONZÁLEZ PONS
  • Françoise GROSSETÊTE
  • Sandra KALNIETE
  • Mariya GABRIEL
  • József SZÁJER
  • Jacek SARYUSZ-WOLSKI
  • Paulo RANGEL
  • Marian Jean MARINESCU
  • Esther DE LANGE
  • Lara COMI
Printre vicepreşedinţí este şi unul dintre deputaţíi noştri, Marian Jean Marinescu, ales pe lista PDL.
El a fost vicepreşedinte şi în precedenta legislatură.
Fostul preşedinte al Grupului PPE, Joseph Daul, a mulţumit pentru "cadoul românesc",  noii componenţi din România, de la PNL şi de la Mişcarea Populară. El a explicat apoi că dreapta românească s-a unit , adăugând : "am lucrat mult la asta". (Declaraţie televizată).


În comentariile unor comentatori de televiziune de la noi se observă confuzia pe care o fac aceştia între Partidul PPE şi Grupul politic parlamentat PE. Confuzia arată cât de lipsiţi de informaţii de bază privind funcţionarea UE sunt chiar şi comentatorii de la televiziuni, ca să nu mai vorbim despre noi, alegătorii de rând, cărora nimeni nu ne-a explicat vreodată în detaliu cum funcţionează structurile UE.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 8.06.2014
Grupul S&D
Pe 3.06,2014 s-au reunit şefii a 27 de delegaţii în care este reprezentat grupul  S&D , iar Martin Schulz a fost numit purtător de cuvânt al Grupului la negocierile asura numirii preşedintelui Comisiei Europene şi este de asemenea candidat la preşedinţia Grupului S&D pe viitoarea legislatură (alegerile în cadrul Grupului S&D vor fi pe 18 iunie).
Dl. Hannes Swoboda, preşedintele Grupului S&D (pe fosta legislatură) a declarat că discuţiile se vor purta în primul rând asupra conţinutului (programelor politice) şi nu asupra persoanelor.

S&D se pronunţă împotriva programelor de austeritate şi pentru lupta contra evaziunii fiscale ca şi pentru promovarea investiţiilor. 
În acest scop, sprijină Banca centrală europeană, ce acţionează pentru mărirea accesibilităţii împrumuturilor. 


De ce oare asta nu se aplică şi la noi, în România, unde aceleaşi bănci europene (care deţin acum cvasitotalitatea băncilor de la noi) practică dobânzi la creditele pentru investiţii pentru IMM-uri,  cam Euribor +8,5 ÷ +10% , unele bănci referindu-se la Euribor pe 6 luni, care, evident e mai mare decât cel pe o lună??

 EURIBOR (EURo InterBank Offered Rate) este dobânda interbancară oferită între bănci pentru remunerarea depozitelor în zona   Euro.
Vicepreşedinţii grupului socialist vor fi:   Gianni Pittella (Italia), Victor Boştinaru (Ro), Tanja Fajon (Si), Isabelle Thomas (Fr), Enrique Guerrero (Es), Marju Lauristin (E), Jörg Leichtfried (At), Maria João Rodrigues (Pt), Kathleen Van Brempt (Be) şi Péter Niedermüller (Hu).


2 comentarii:

  1. Bine ca ne mai spune si noua cineva cum e cu partidele si cu grupurile parlamentare din Europa, ca la noi la televizor nu ni se spune decat sa mergem la vot, dar nu si care sunt efectele daca votam pentru unii sau pentru altii.

    RăspundețiȘtergere
  2. De aici mai pricep si eu ceva cu grupurile astea din parlamentul european, ca altfel....habar n-aveam cu ce se mananca

    RăspundețiȘtergere