Cum e corect
Observăm că printre români coexistă în vorbirea curentă ambele forme : Paşti şi Paşte, atunci când se referă la cea mai mare sărbătoare religioasă: Învierea Domnului.
Cum s-a ajuns aici?
Cuvântul “Paşti” provine din ebraicul pesach (ce înseamnă trecere-deci, la singular), care a trecut în greaca veche în forma de “pascha” şi de aici în latină Pascha, Paschae. ultima variantă de plural dând forma Paşte. Însă, Profesorul universitar Nicolae Felecan atrage atenţia ca forma de plural a fost înlocuită, încă din latina populară, de Paşti, păstrată ca atare şi în dialectul daco-roman. De asemenea, el susţine că, în majoritatea textelor vechi, termenul apare la plural.
Din Dicţionarul limbii române al Academiei (dicţionarul tezaur), câteva atestări ale cuvântului în limba veche:
La Coresi aflăm "Paştile" ("Acestea sunt Paştile de bucurie şi de veselie"),
ca şi la Varlaam ("mieluşelul Paştilor").
În literatura clasică:
Ion Creangă (La biserică mergi din Paşti în Paşti. Aşa cauţi tu de suflet?, în Amintiri din copilărie), I. L. Caragiale („Parcă ar fi tot nou şi iar nou; şi când colo! tot aia şi iar aia; din Paşti până'n Crăciun şi din Crăciun până'n Paşti...”, în Diplomaţie subţire),
George Coşbuc (poezia La Paşti) şi mulţi alţii.
Ce recomandă Dicţionarul?
PÁȘTI s. m.
1. Sărbătoare religioasă celebrată de creștini în amintirea învierii lui
Hristos, iar de evrei în
amintirea ieșirii lor din Egipt, sub conducerea lui Moise.
◊ Expresii Din an
în Paști sau din joi în Paști, din Paști în Crăciun = foarte rar,
la intervale mari de timp. La
Paștile cailor (sau calului) = niciodată.
2. Pâine
sfințită, care se împarte la biserică în ziua de Paști (1); pască. [Var.: Páște s.
n.] – Lat. pascha, -ae.
Sursa: DEX '98 (1998)
Sursa: DEX '98 (1998)
PAȘTE
1, pasc, vb. III.
1. Intranz. și tranz. (Despre vite; la persoana a treia).
A se hrăni rupând cu
gura iarbă, plante etc. ♦ Tranz. Fig. A întreține, a cultiva, a
dezvolta stări sufletești etc.
2. Tranz. (Despre
oameni) A păzi animalele care pasc (1), a duce la pășune; a păstori, a pășuna.
◊ Expr. (Fam.) Ce paști aici? se spune ca mustrare celui
care nu și-a făcut datoria, care nu a fost atent, nu a fost vigilent. A
paște muștele (sau vântul, bobocii) = a pierde vremea fără rost. A-l paște (pe
cineva) gândul = a fi preocupat de ceva. A paște pe cineva =
a urmări pe cineva, pândind momentul potrivit pentru a-i face un rău. N-am
păscut porcii (sau gâștele, bobocii etc.) împreună, se
spune pentru a-i atrage cuiva atenția că-și permite prea multe. ◊ Compus: paște-vânt s.
m. invar. = om fără căpătâi, pierde-vară.
3. Tranz. (Despre
primejdii, moarte, noroc) A urmări cu perseverență, a amenința dintr-un moment
în altul sau a favoriza pe neașteptate; a pândi. ◊ Expr. Să nu te
pască păcatul să... = să nu cumva să..., nu care cumva să... A-l
paște pe cineva moartea (sau păcatul, primejdia) = a-l amenința pe
cineva moartea (sau păcatul, primejdia). – Lat. pascere.
Sursa: DEX '98 (1998)
Ce spune Biserica
Dicţionarul religios, publicat în 1994:
Paşti subst.
1.
S. m. Cea
mai mare sărbătoare religioasă, celebrată de creştini în amintirea învierii lui
Iisus Hristos; (reg.) păscuţă;
(la mozaici) sărbătoare pe care evreii o
celebrează între 15 şi 22 ale lunii Nisan (aprox. aprilie), în amintirea
ieşirii lor din Egipt sub conducerea lui Moise; sărbătoarea azimelor
(pesach).
2. Subst.
Pâine sfinţită care se împarte la biserică în ziua de Paşti.
3. S.
f. (reg.) Pască (1).
4. S.
f. (în forma pască) Miel pe care îl sacrificau evreii, conform unui anumit
ritual, la sărbătorirea zilei de Paşti; p. ext. (sens curent)
preparat alimentar tradiţional din aluat nedospit, copt în foi subţiri, pe care
îl mănâncă evreii la această sărbătoare în locul pâinii; azimă; pască (2).
[Var.: Páşte, subst.;páscă, (înv.) páshă s. f.] – Din
lat. pascha, -ae; (‹ gr. pasha)
Termenul de "Paşti", are in limba română numai forma de plural Prin urmare, "Paşte fericit" poate fi eventual o invitaţie la păscut, dar de vrem să urăm să se petreacă sărbătoarea religioasă cu fericire , spunem:
Paşti fericite!
Paşti cu fericire!
Sfintele Sărbători de Paşti cu fericire!
Poate aud si prezentatorii nostri de televiziune!
RăspundețiȘtergere`„Iepurasul Kinder paste mai fericit acasa la voi” cred ca ilustreaza suficient de bine asta!
RăspundețiȘtergereCineva cauta cu buna stiinta sa inlocuiasca „Paști” cu „paste” ca sa se apropie de indemnul pentru vite!