Libera circulaţie în Elveţia suspendată

Iniţiativa populară "Contra imigraţiei în masă" a fost votată în Elveţia

Pe 9 februarie 2014 cetăţenii elveţieni  s-au pronunţat pentru schimbarea politicii elveţiene în privinţa imigraţiei. Noi dispoziţii constituţionale prevăd limitarea imigraţiei prin plafoane şi contingente anuale. Consiliul federal a anunţat că va întreprinde fără zăbavă lucrările necesare pentru a pune în operă decizia poporului elveţian,  Până la intrarea în vogoare a legislaţiei de execuţie, libera circulaţie a persoanelor va continua să se aplice între statele membre din UE şi din AELE şi Elveţia.



Acordul asupra liberei circulaţii a persoanelor semnat pe 21 iunie 1999 între Elveţia şi Uniunea Europeană facilita condiţiile de sejur şi de muncă în Elveţia pentru cetăţenii din UE.
Dreptul de liberă circulaţie al persoanelor era completat de dispoziţii asupra recunoaşterii reciproce a diplomelor, achiziţionarea de bunuri imobiliare şi coordonarea sistemelor de asigurări sociale.
Acordul asupra liberei circulaţii a persoanelor a fost acordat din 2009 şi cetăţenilor din România şi Bulgaria, aceştia rămânând însă supuşi unor restricţii în continuare, până prin 2016 sau mai târziu.

Consiliul federal elveţian a decis să activeze clauza de salvgardare prevăzută în acordul privind libera circulaţie a persoanelor. '

Pe 24.04.2013

Începând de la 1 mai 2013, se va menţine contingentarea autorizaţiilor de sejur de tip B pentru cetăţenii originari  din UE 8(autorizaţii cu durata de 5 ani) şi această măsură va fi extinsă de la 1  iunie 2013 şi asupra autorizaţiilor de sejur B eliberate lucrătorilor ce provin din UE 17.  Contingentul va fi valabil un an.

 Sunt supuse noiii contingentări persoanele care doresc să se angajeze în Elveţia, pe durată nedeterminată, mai mare sau egală cu un an şi care solicită în acest scop o autorizaţie de sejur de tip B, sau care se stabilesc în Elveţia pentru activităţi independente.

Prescurtările flosite: 

• # UE17: Germania, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Spania, Finlanda,Franţa, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Marea Britanie şi Suedia.
• # UE8: Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Republica cehă, Slovacia şi Slovenia.
• # UE25:  UE17+UE8
• # UE2: România şi Bulgaria
• # AELE: Islanda, Lichtenstein, Norvegia (şi Elveţia)
• # UE27:  UE17+ UE8+UE2

Nu sunt supuşi contingentării:

• Lucrătorii ce vor să-şi prelungească autorizaţia de sejur de tip B
• Persoanele fără activitate lucrativă
• Persoanele ce vin în Elveţia pentru regrupare familială
• Lucrătorii detaşaţi (prestatori de servicii)
• Titularii de autorizaţii de sejur de scurtă durată de tip L, adică persoanele care au avut un contract de muncă pe durată mai mică de un an. Acest tip de autorizaţie nu este supus la nici o limitare.
• Cetăţenii din Asociaţia europeană a liberului schimb (AELE) 

Contingentele fixate:

• Pentru UE8: 545 autorizaţii de sejur de tip B/an

Eliberarea lor se face la fiecare trei luni, la datele: 1 mai 2013, 1 august 2013, 1noiembrie 2013,, 1 februarie 2014

• Pentru UE17: 13 428 autorizaţii de tip B, eliberate la 1.06.2013, 1.09.2013, 1.12.2013 şi 1. 03.2014.
•  România şi Bulgaria au parte de un "regim special"cu măsuri de restricţie până cel puţin în anul 2016, cu posibilitate de prelungire până în 2019

Autorizaţia de stabilire (C) în Elveţia

Se acordă cetăţenilor provenind din UE18 după 5 ani de şedere neîntreruptă în Elveţia, iar celor din noile state din UE, după 10 ani.

Autorizaţia de sejur de tip B

Se eliberează cetăţenilor ce exercită o activitate de pe durata de peste un an şi celor cu activităţi independente. Se mai eliberează şi celor care provin din UE27 /AELE care nu exercită o activitate lucrativă, dar dovedesc că au mijloace financiare suficiente pentru a se întreţine pe ei şi familia lor, au asigurare de boală şi de accidente ce acoperă toate riscurile. Autorizaţia e valabilă 5 ani şi se poate prelungi. Studenţilor li se eliberează pe un an, tot cu drept de reînoire.

Autorizaţia de sejur de scurtă durată (L)

Se eliberează lucrătorilor ce exercită o activitate pe durată mai mică de un an. Valabilitatea ei e limitată la durata contractului de muncă sau de prestări de servicii. Pentru activităţi pe durată maximă de trei luni pe an, cetăţenii din UE25/AELE nu au nevoie de autorizaţie. Activitatea trebuie să fie totuşi anunţată on line.
Pentru cetăţenii din UE2: România şi Bulgaria, orice angajare la un angajator elveţian sau orice prestaţie de servicii în ramurile aşa-zise specifice este supusă autorizării. 
Bulgarii şi Românii se pot angaja pe scurtă durată doar în anumite situaţii bine determinate

Recunoaşterea diplomelor străine

Pentru un cetăţean din UE care doreşte să se instaleze în Elveţia şi să exercite o profesiune, e stabilită o procedură de recunoaştere a diplomei, care se desfăşoară în două etape: o cerere prealabilă la autoritatea competentă , urmată de o evaluare , după care solicitantul primeşte din partea Secretariatului de Stat pentru formaţie o scrisoare ce va menţiona etapele ulterioare şi taxele ce vor fi plătite în cazul deschiderii procedurii propriu-zise.  procedurile diferă în funcţie de profesiune.

Circulară privind cerşetoria şi delincvenţa comise de cetăţeni din UE sau AELE fără domiciliu stabil în Elveţia 

nr 210.1/2010/00370 din 4 06 2010

Se constată creşterea actelor reprobabile comise de cetăţeni din UE şi AELE, în special de Romi, care nu se mulţumesc să cerşească în mod pasiv şi izolat, ci se asociază în bande organizate şi pe scară largă, mai ales în trenuri, gări, în apropiere de bancomate sau de alte treceri care nu se pot ocoli (edificii publice, centre comerciale, restaurante etc). Agresiunile fizice  continui şi  recurgerea la ameninţări, urmărind  sustragerea de bani de la victime sunt din ce în ce mai dese. Ei organizează şi colecte false sau se prefac a fi persoane handicapate. Cerşetorii minori nu sunt în general şcolarizaţi şi deseori ei sunt exploataţi în cadrul unor reţele care îi folosesc.

În acest context se indică:

1. Statutul cerşetoriei nu e reglementat pentru membrii din UE, care se pot prevala şi de dreptul de liberă circulaţie şi pot exercita o activitate lucrativă în condiţiile legilor elveţiene.Dacă ei nu doresc să lucreze, dar doresc să stea în Elveţia mai mult de trei luni, ei trebuie să facă dovada că au mijloace de trai şi asigurare de boală.
2. cetăţenii din UE/AELE pot rămâne în Elveţia ca prestatori de servicii pentru maximum trei luni fără autorizaţie de sejur.
3. Cerşetoria nu e considerată activitate lucrativă, dar faptul de a cerşi lasă de înţeles că persoana respectivă nu are mijloace de trai şi nici nu poate fi un destinatar de servicii, deci nu se poate prevala de dreptul de sejur .
4. Pot fi date măsuri de îndepărtare, de interzicere de a intra contra cetăţenilor europeni , din motive de ordine publică, de securitate publică şi de sănătate publică, fondate pe comportamentul personal al respectivului cetăţean.
5. E posibil să se limiteze circulaţia persoanelor pe motive ce ţin de ordinea publică şi de securitatea publică. recidivele arătând că persoana nu vrea sau nu poate să se adapteze la ordinea stabilită.
6. Cerşetoria nu e sancţionată de dreptul federal, dar se pot adopta hotărâri cantonale de interzicere, unele fiind deja adoptate.

Se recomandă:
1. Dacă cerşetoria e interzisă de o lege sau de un regulament cantonal sau comunal, contravenienţii vor fi sancţionaţi de autorităţile competente, iar în caz de recidivă se vor da avertismente sau se va lua măsura îndepărtării.

2. Dacă au fost comise şi alte infracţiuni, la  codului penal elveţian, la legislaţia cantonală sau la legea transportului călătorilor, autorităţile competente le vor sancţiona şi vor transmite dosarul la autorităţile cantonale pentru migrare, care vor da avertismente sau vor lua măsura îndepărtării.

3. Autorităţile cantonale pentru migrare notifică măsurile de îndepărtare luate şi procedează la retrimiterea celor în cauză.
4. Recomandările se aplică tuturor persoanelor din UE/AELE mai mari de 10 ani.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

ª"˜¨¨¯¯¨¨˜"ª¤(¯`*•.¸(¯` ´¯)¸.•*´¯)¤ª"˜¨¨¯¯¨¨˜"ª

Regulile elveţiene pentru români şi bulgari

Conform Protocolului adiţional din 2008 la Acordul de liberă circulaţie a cetăţenilor din UE.

Protocolul prevede o "deschidere controlată" a pieţii muncii pentru cetăţenii români şi bulgari (UE-2).

Timp de 7 ani (adică până în 2016) Elveţia va menţine restricţiile privind accesul la piaţa muncii , prin contingente, prin prioritatea acordată lucrătorilor elveţieni , prin controlul salariilor şi a condiţiilor de lucru).Aceleaşi restricţii au fost stabilite şi pentru prestatorii de servicii din anumite ramuri economice.

Contingentele pentru români şi bulgari la un loc:

În 2008:  362 autorizaţii de sejur de lungă durată şi 3620 de autorizaţii de sejur de scurtă durată.
Interesant că nu se face diferenţă între români şi bulgari, astfel încât dacă, sa zicem, numărul de autorizaţii este luat de bulgari, românii nu mai rămân cu nimic. Desigur, şi invers.
S-a prevăzut creşterea progresivă a contingentelor până la 1207 autorizaţii de lungă durată şi 11664 autorizaţii pe termen scurt, în anul 2016.
S-a prevăzut însă şi posibilitatea activării unei clauze de salvgardare unilaterale în 2016, care să permită Elveţiei să stabilească alte contingente timp de trei ani, adică până în 2019.

Statutul prestatorilor de servicii independenţi

Prestatorii de servicii independenţi sunt obligaţi să-şi dovedească statutul organelor de control, la cerere, prin:

• O copie a confirmării anunţului sau o copie a autorizaţiei eliberate, dacă persoana exercită în Elveţia o activitate lucrativă ce e supusă procedurii de anunţ sau de autorizare prevăzute prin legislaţia referitoare la străini.
• Formularul A1 eliberat de asigurările sociale din ţara de origine
• O copie a contractului încheiat cu mandatarul sau cu şeful lucrării; dacă nu există un contract scis, trebuie să se facă o confirmare scrisă a mandatarului sau a şefului de lucrare privind pe mandatar sau contractul de antrepriză care trebuie executată în Elveţia. 

Documentele trebuie să fie într-una dintre limbile oficiale din Elveţia.
Dacă nu se pot prezenta cele trei documente, se poate primi o amendă până la 5000 de franci elveţieni sau mai mare, precum şi o interdicţie de a continua activitatea.
Dacă după prezentarea celor trei documente mai există dubii, se pot cere şi alte documente, cum ar fi:

• Înscrierea ca independent într-un registru profesional
• Numărul de clienţi
• Existenţa de mijloace proprii de lucru (vehicule, scule etc)
• Prezentare personală (publicitate, corespondenţă)
• Alte indicii eventuale ce pot dovedi calitatea de independent
• Număr propriu de TVA

Cetăţenii originari din UE/AELE care exercită o activitate lucrativă temporară în Elveţia (cu durată maximă de 3 luni) nu au nevoie de autorizaţie , ei trebuie doar să se anunţe, cu cel puţin 8 zile înainte de începerea activităţii în Elveţia. .
Românii şi bulgarii pot beneficia de această prevedere doar în anumite situaţii bine determinate. În celelalte cazuri, ei trebuie să aibă o autorizaţie de lucru înainte de începerea activităţii lucrative. 

Anunţarea şi autorizarea prestatorilor de servicii

Prestatori de servicii din UE-27/AELE ce prestează servicii pe durată maximă de 90 de zile /an
Antrepriză stabilită în UE-25/AELE   ce detaşează lucrători Sau Prestatori independenţi originari din UE-25/AELE		Antrepriză stabilită în Bulgaria sau România care detaşează lucrători Sau Prestatari independenţi originari din Bulgaria sau România
Construcţii Restaurante, hoteluri Supraveghere şi securitate Industria sexului	Alte sectoare	Construcţii Servicii anexe la cultivarea şi amenajarea peisajelor Curăţenie industrială Supraveghere şi securitate	·Restaurante, · Hoteluri · Curăţenie în case · Comerţ ambulant · Industria sexului	Alte sectoare
Anunţ din prima zi	Anunţ dacă activitatea durează mai mult de 8 zile	Autorizaţie din prima zi	Anunţ din prima zi	Anunţ dacă activitatea durează peste 8 zile

*Peste cele 90 de zile de lucru efectiv, orice lucrător detaşat trebuie să aibă o autorizaţie de sejur pe termen scurt sau de sejur UE/AELE înainte de a exercita o activitate lucrativă.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 21.02.2014

Urmările votului popular contra imigraţiei în masă

Consiliul federal va adopta măsurile legislative pentru aplicarea voinţei poporului elveţian. 
Oficiul federal pentru migraţii (ODM) va trece la noi reglementări.
Vor fi renegociate tratatele care au devenit incompatibile cu acest rezultat al referendumului, de exemplu Acordul pentru libera circulaţie a persoanelor. Acordul existent va continua să se aplice până la intrarea în vigoare a unui nou cadru juridic. 
De vreme ce Acordul asupra liberei circulaţii a persoanelor a fost denunţat de către una dintre părţile semnatare (Elveţia), acordurile bilaterale legate de aceeaşi chestiune vor înceta să se aplice, în mod automat, după şase luni. 

Rezultă că şi pentru români şi bulgari, care erau şi ei incluşi în acest Acord, dar cu restricţiile menţionate anterior, va urma o renegociere bilaterală. 
Rămâne de văzut ce vor putea obţine autorităţile române şi bulgare. 
Deja, la televizor, ni s-a anunţat faptul că românii ar putea avea nevoie de viză pentru a intra în Elveţia - deci, cam asta vor "negocia" autorităţile noastre.

La începutul anului 2014, Elveţia număra 1,886 milioane de străini, cu 3,4 % mai numeroşi decât în anul 2012. 
Majoritatea străinilor din Elveţia provin din statele membre în UE şi AELE (asociaţia europeană a liberului schimb).
În 2013 au venit să se stabilească în Elveţia 155 401 persoane, cu 8% mai mult decât în anul precedent. 
În acelaşi timp, 70 000 de persoane au părăsit ţara cantoanelor, rezultând astfel un spor de imigranţi de  81 087 persoane, cu 10,6% mai mult decât în anul precedent.
Cei mai numeroşi străini din Elveţia sunt italieni (301 254), germani (293 156) , portughezi (253 769), francezi (110 190) şi kosovari (95 140). Ceilalţi străini totalizează 832 491 persoane .