Mediul ne modelează genele

Ceea ce moştenim poate fi îmbunătăţit

Genele fiecărui individ se exprimă diferit în funcţie de condiţiile de mediu. În acest fel, fiecare ins îşi fasonează propriul genom.
Cercetătorul Gene Robinson de la universitatea din Illinois a făcut un experiment care arată în ce măsură mediul modelează răspunsul genetic al fiecărui indivin, nu numai uman, dar şi din lumea animală.

El a studiat comportamentul unor tinere albine din două subspecii diferite: albina europeană şi albina africană, ce au fost introduse în colectivităţi de albine din subspecia diferită de a lor.
Se ştie că cele două subspecii de albine au comportamente diferite, albina africană fiind mult mai agresivă decât cea europeană.
Cercetătorul a constatat cu surpriză că tinerele albine şi-au modificat comportamentul în funcţie de colectivitatea în care se găseau, deşi genele lor le-ar fi indicat altceva. În mediul albinelor africane agresive, albinele europene au devenit şi ele agresive, iar în mediul paşnic al albinelor europene, albinele africane au devenit la rândul lor mai puţin agresive.
Experimentul a demonstrat că modificările epigenetice, insuflate de mediul social, permit o plasticitate a genomului de origine, o schimbare de expresie a genelor şi deci a comportamentului.
Este vorba despre expresia genelor în ARN (molecula care transportă informaţi genetică, NDLR), apoi în proteine, care condiţioneză genotipul unui individ, deci comportamentul său într-un anumit mediu.

Cum ne putem fasona propriul genom

În ceea ce ne priveşte pe noi, omenii, studiul lui Gene Robinson arată că de  anturajul poate avea ca efect activarea sau reducerea la tăcere a anumitor gene, deci am avea puterea de a ne fasona propriul genom.
Astfel, mediul social, la fel ca  alimentaţia, activitatea sportivă, metabolică, hormonală etc pot să ne influienţeze epigenomul , adică modul de exprimare al genelor.
Copiii stimulaţi sunt mult mai inteligenţi decât alţii, pentru că mama, vorbindu-i copilului va face să funcţioneze un anumit număr de neuroni şi va stimula un anumit număr de gene care vor da multe proteine.

Legătura dintre mediu, gene şi boli

Geneticianul Steve Cole a studiat legătura dintre mediu, gene şi boli.
Izolarea socială, stresul şi sărăcia ar putea fi factori care să afecteze imunitatea unora dintre noi, atingând în primul rând genele.
Anumite gene regizează răspunsul nostru imunitar în funcţie de starea noastră psihică. Ele au fost numite " gene de răspuns la ostilitate". Ele sunt implicate mai ales în răspunsul inflamator şi antiviral. Se pare că sistemul nostru nervos central este capbil să transforme semnalele condiţiei noastre socaile în semnale hormonale şi în schimbări ale neurotransmiţătorilor (care sunt molecule de semnal produse de neuroni),  aceştia la rândul lor urmând să moduleze expresia anumitor gene ale imunităţii.

Dacă nişte şoricei sunt separaţi de mama lor după naştere câte o oră , la diferite intervale, se constată că stresul le afectează răspunsul imunitar şi vor creşte mai puţin decât cei care u trăit tot timpul alături de mama lor.

S-a observat în decursul timpului că percepţia pozitivă asupra propriei persoane este fundamentală pentru echilibrul nostru mental, psihic şi fizic.
Elementul nou constă în studiile ştiinţifice asupra felului în care starea de spirit influienţează asupra stării de sănătate.