luni, 30 decembrie 2013

Auditorium de vis

În aşteptarea momentului în care vom beneficia şi noi, românii, de un Auditorium modern, aşa cum au toate oraşele importante din Europa sau din lume (nu doar capitalele), să ne delectăm puţin cu Sala de concerte Walt Disney din Los Angeles.






Clădirea în construcţie

Walt Disney Concert Hall

  • *      Este una din cele patru complexe săli de spectacole ce formează Centrul de Muzică Los Angeles, din oraşul Los Angeles.
  • *      Arhitect: Frank Gehry
  • *      Anul inaugurării: 2003
  • *      Costul total al proiectului: circa 274 milioane$ ; din care garajul subteran: 110 milioane$.
  • *      Amplasament: pe un teren de 15 000 m2 situat lângă centrul civic al oraşului şi la cinci sute de metri de primărie.
  • *      Cuprinde 5 spaţii pentru muzică şi cultură
  • *      Auditoriumul are 2 265 locuri

Faţadele sunt îmbrăcate în plăci de oţel inoxidabil.
Structura de rezistenţă este metalică (desigur protejată împotriva incendiului).

Spaţiul interior a fost proiectat de arhitect în colaborare cu acusticieni renumiţi, astfel încât beneficiază de o acustică remarcabilă.
Acustica: societatea Nagata Acoustics
Orga
Orga , de concepţie originală, a fost amplasată între scaune şi partea din spate a scenei. Tubulatura (ce cântăreşte 40 de tone)  a fost construită în Germania de societatea Glatter-Götz Orgelbau, după desenele arhitectului şi ale specialistului în orgi Manuel Rosales, acesta din urmă supervizând de asemenea montajul în SUA şi armonizarea.
Arhitectul a dorit ca orga să fie un simbol al edificiului şi să fie un instrument performant, dar şi o operă de artă. Tubulatura orgii sugerează un foc de artificii.  Este prima orgă din lume ale cărei tuburi sunt curbe. Tuburile sunt orientate în toate direcţiile. Orga are 6134 tuburi. Cel mai gros dintre tuburi (do de jos de la Vioara bas) are 11m lungime şi cântăreşte 362 kg. Tuburile mari curbate au fost făcute din lemn masiv (brad Douglas/pin de Oregon) dintr-o bucată. Alte tuburi sunt din lemn de stejar sau din pin masiv. Tuburile de faţadă din metal sunt făcute dintr-un aliaj de plumb şi staniu, cu 90% staniu, altele cu 75 % staniu (cositor).

Pereţii şi plafoanele sunt făcute din panouri mari din brad Douglas.
O fereastră lată de 12 m permite accesul luminii naturale pentru concertele din timpul zilei.

Complexul are şi două amfiteatre exterioare, precum şi alte spaţii:
  • ·         Teatru pentru copii –ce poate primi 300 de copii sau 200 de adulţi
  • ·         O mică sala de concert, cu 120 de locuri
  • ·         Un foaier pentru recepţii
  • ·         CalArts Theater- o sală pentru teatru modern cu 250 de locuri şi o galerie de artă.

Intrarea principală în clădire se face printr-un atrium vitrat, ce propune la parter diferite servicii publice: un restaurant, un butic, o cafenea, birouri şi intrarea în parcajul subteran.





De acolo se intră în Foaierul de pre-concert, ce poate primi 600 de persoane pentru diferite manifestări culturale, legate sau nu de concert.
Camera Verde este o sală intermediară ce leagă culisele de spaţiile pentru public, unde artiştii se pot întâlni cu admiratorii.
Camera Fondatorilor este destinată întâlnirilor dintre sponsori şi artişti.
Alături de ea este Grădina Fondatorilor, o grădină privată care permite organizarea de evenimente în aer liber.
Înainte de concerte şi în pauze, spectatorii se pot răcori la un bar pe terasă, deasupra atriumului , sau la un bar la al treilea nivel, precum şi în diferite alte locuri.
Un garaj cu 2200 de locuri , repartizate pe 6 niveluri subterane, se găseşte sub hol. Spectatorii pot ajunge la el de pe trei străzi aflate în jurul complexului, ajungând apoi în foaier printr-o serie de ascensoare.
Spaţiile de lucru
Spaţiile rezervate muzicienilor orchestrei include săli de repetiţii pentru cor şi pentru orchestră, o bibliotecă şi o sala de lectură, depozite pentru instrumente şi o sală de odihnă.
Loji (cabine) speciale pentru directorul muzical , pentru dirijori şi pentru artiştii invitaţi le permit acestora să se pregătească pentru concert şi să primească invitaţi.
Birouri, săli de reuniuni şi de conferinţe şi un spaţiu de recepţie sunt cuprinse în Centrul Filarmonicii Los Angeles situat în vecinătate.



Să sperăm că vom avea şi noi un Auditorium modern. Să nu uităm că lucrările de la clădirea Samsung (în care au fost îngropate - adică făcute indisponibile- cele 13 milioane de cărţi şi documente aflate în administrarea Bibliotecii Naţionale) au costat circa 100 milioane de euro, adică circa 137 500 000 $. Iar acest amplu complex a costat 164 milioane $ (dacă scădem garajul subteran). Nu mult mai mult!

2 comentarii:

  1. cititor ingrijorat3 martie 2014 la 09:00

    Inca odata se vede cum sunt eisipiti aiurea , la noi, banii.
    S-a platit (din bani imprumutati) o suma enorma pentru terminarea "cladirii Samsung", ce era deja inceputa de pe timpul lui Ceausescu. Si banii n-au ajuns pentru plasme, care au fost acordate conta unei reclame uriase gratuite de catre cei de la Samsung. Cladirea nu are asigurat suficient personal pentru a aranja cartile aflate in depozite, asa ca marea majoritate a cartilor este de fapt ingropata in depozite. Daca or mai fi acolo....nu? Adica, cine stie daca exemplarele cele mai valoroase nu "au facut deja picioare" la mutarea asta si ar fi doar trecute ca titluri indisponibile in documente?

    RăspundețiȘtergere
  2. Aflam acum de la primul ministru ca si modernizarea cladirii Teatrului National a costat 100 de milioane de euro , adica 123 563 000 000 $.(la cursul zilei) . Se vede treaba ca la noi orice schimbare de destinatie a unei cladiri sau orice modernizare costa fix 100 de milioane de euro. Nici mai mult, nici mai putin. Pai, nene, cu banii astia ar fi trebuit sa faca o cladire noua, care "sa se invarta dupa soare" ! Uitati-va ce au facut americanii cu o suma asemanatoare: auditoriul acela ultrtamodern, placat cu inox, cu acustica naturala studiata de japonezi, cu orga unicat, cu finisaje speciale, cu tot felul de sali adiacente - ce mai, lucrare de arta!
    Iar la noi, Opera nu are un sediu adecvat! Nu avem un auditorium adecvat! Ateneul vor sa-l sufoce intr-o cladire de mall- ca asa vrea primarul Bucurestilor!
    Dupa ce ca nu avem ce ne trebuie, se risipesc si banii aiurea si se strica situri arhitecturale de valoare deosebita ca sa se " dea drumul" la mall-uri in centru! Cum se cheama asta, pe bune?

    RăspundețiȘtergere