Părintele protopop Vasile Lăiu şi gazele de şist

”Români, nu vă mai alegeți conducători care nu-și iubesc țara!“

Petre Țuțea.

„Prefer să mor cu fruntea sus decât cu capul în noroiul Chevronului”

Am aflat despre părintele protopop Vasile Lăiu din presa străină, citită pe internet. 

La televiziunile noastre nu l-am văzut niciodată şi nici nu am văzut vreo relatare la emisiunile de ştiri de la manifestaţiile populaţiei din zona Bârladului împotriva folosirii tehnologiei poluante de extragere a gazelor de şist.

La posturile noastre de televiziune vedem mai ales ştiri despre persoane autoproclamate ceva sau altceva şi despre cum îşi împart moştenitorii între ei titlurile inexistente, despre decoraţii conferite de către cineva care a fost cândva rege,   despre decese survenite în familia unei persoane ce a divorţat de un bogătaş care (parcă am auzit că) n-ar mai fi aşa de bogat. 

Deghizările unui primar devenit personaj de carnaval ocupă mai mult spaţiu de emisie decât problemele locuitorilor care se tem că vor rămâne fără biata lor agricultură de subzistenţă şi că nu vor mai avea- la propriu- nici apă de băut.

Iată, însă, că am văzut pe portaluri în limbi străine că există şi la noi o iniţiativă cetăţenească.

Ea a venit din partea unui preot de la Bârlad, care consideră că nu poate rămâne indiferent când este pusă în pericol sănătatea sau viaţa enoriaşilor săi.

“ Ce a menținut acest popor pe aceste meleaguri? Prima dată religia, credința-n Dumnezeu. Apoi dragostea de neam și țară. De aici izvorăște și acest imbold pe care-l avem. Dacă suntem agresați, nu ne lasă conștiința și strămoșii noștri să fim impasibili și mai ales lași. Nu cerem salarii, pensii. Cerem ca natura și viața noastră să fie respectate.”

Părintele Vasile Lăiu a slujit mai mult de 25 de ani în regiunea săracă a Bârladului, iar acum participă la mişcarea de protest organizată de un grup de cetăţeni printre care se află şi un geolog, un inginer şi un notar şi la care s-au alăturat şi alţi preoţi. Informaţiile tehnice furnizate de specialişti l-au îngrijorat pe părintele protopop în asemenea măsură, încât a considerat de datoria sa să -şi exprime public dezacordul.

Metoda de extracţie a gazelor de şist prin fracturare hidraulică este permisă în unele state americane, dar interzisă în Franţa şi în alte ţări din Europa şi este considerată de oamenii de ştiinţă ca fiind periculoasă.

Studii efectuate de universitatea americană Duke au evidenţiat contaminarea apei freatice din pricina acestei tehnologii.

Alte studii au demonstrat intensificarea activităţiii seismice în zonele în care se practică acest tip de extracţie.

Ceea ce sare în ochi este însă problema apei , într-o regiune care suferă deja de secetă. Părintele Lăiu spune că sătenii sunt nevoiţi să meargă, vara, chiar şi 4 kilometri până la o sursă de apă. Şi într-o astfel de regiune se preconizează să se folosească circa 280 000 000m³ de apă potabilă pentru o tehnologie care va polua această preţioasă resursă cu circa 1 400 000 m³ de substanţe chimice , dintre care multe cancerigene şi unele radioactive, făcând apa de neutilizat şi îngropând-o în mare parte în straturile adânci ale pământului.

Părintele Lăiu este singurul care povesteşte despre drama ţăranilor care s-au trezit cu sonde de prospectare în grădinile lor, fără să fi fost întrebaţi, şi care văd acum neputincioşi cum li se fisurează pereţii caselor.

 „Dacă proiectul se face, va fi contra voinţei noastre. Ori, un stat de drept trebuie să ţină cont de opinia cetăţenilor” spune preotul. El mai adaugă:

„ Cu ani în urmă, am pierdut o fiică de patru ani din cauza unei tumori. Când l-am întrebat pe doctor despre cauză, el mi-a răspuns: +Părinte, doar Dumnezeu ştie, dar noi suntem prea aproape de Cernobâl şi asta ar putea fi cauza+. Eu nu am dreptul să fiu indiferent la mediu. Viaţa valorează mai mult decât un pachet de bani fluturat prin faţa ochilor”.

Oameni de ştiinţă ca doctorul în economie Petre Prisecaru, cercetător principal la Institutul de Economie Mondială al Academiei Române, cu o vechime de 43 de ani în domeniul energetic, a scris în Formula As că în România nu avem apa necesară pentru exploatarea pe scară largă a gazelor de şist şi că tehnologia fracturării hidraulice va duce la scoaterea din circuitul agricol şi turistic a unor mari suprafeţe, că poluarea va fi extrem de ridicată şi de asemenea că nu trebuie neglijat nici pericolul cutremurelor de suprafaţă care ar fi declanşate de această practică.

Petre Prisecaru consideră că ar trebui să se pună în schimb accent pe energiile verzi, pe folosirea biogazului şi a culturilor energetice (pentru care s-ar putea folosi 2-3 milioane de hectare de terenuri degradate care nu sunt în prezent folosite).

El asemuieşte procedeul de extragere de gaze de şist cu jocul la ruletă, ori nu ne putem permite să ne jucăm la ruletă sănătatea noastră şi a urmaşilor noştri.

Autorităţile caută să determine populaţia să înceteze protestele afirmând că s-a autorizat până acum doar prospectarea resurselor şi că decizia de exploatare a acestor resurse nu este luată. Totuşi este evident (şi preşedintele a spus acest lucru) că nici o companie nu riscă să cheltuiască sume foarte mari de bani pentru prospectări fără să treacă apoi la exploatare. De altfel, vedem cum companiile încheie deja contracte pentru forarea sondelor de exploatare şi s-a anunţat chiar numărul lor, pentru zona Bârladului. Cum rămâne atunci cu afirmaţiile primului ministru?

Se aduc ca argumente intenţiile guvernelor din Polonia şi din Marea Britanie de a exploata gazele de şist din ţările lor.

Între situaţiile de acolo şi de aici, însă, eu am văzut următoarele deosebiri:

• ·         În Polonia s-a început prin punerea la punct a unei legislaţii foarte stricte specifice domeniului acestui tip de extracţie. Probabil că şi în Marea Britanie este la fel. În acest timp, la noi nu există nici iun fel de reglementări specifice! Văzănd că la noi nu se aplică nici măcar legislaţia existentă, de pildă în cazul defrişărilor, ce se va întâmpla dacă nici măcar nu vor fi legi aplicabile în domeniu?
• ·         În Polonia s-a instituit de la început obligaţia de a se exploata gazele doar cu participarea efectivă ca acţionari minoritari a firmelor poloneze de stat. În Marea Britanie, firma implicată aparţine şi este condusă de britanici. La noi, nici vorbă de aşa ceva.
• ·         În Polonia s-a stabilit din capul locului (şi făcut public) un procent mare din profitul brut pentru statul polonez (40%). La noi, se vorbeşte pe la colţuri de redevenţe de-a dreptul ruşinoase.
• ·         În Marea Britanie firma ce intenţionează să extragă gazele de şist a anunţat că nu va folosi metoda fracturării hidraulice, ci va utiliza un alt procedeu tehnologic. De asemenea, au loc dezbateri în Parlament pe această temă. Iar după producerea a două cutremure cu magnitudinea 2 după activităţile de prospectare, s-a întrerupt această activitate timp de un an pentru noi studii şi reglementări, apoi s-au reluat prospectările cu precauţii deosebite, pentru a nu mai provoca seisme. La noi, se pune „batista pe ţambal”.
• ·         La ei, gazele extrase ar aparţine în majoritate statelor respective şi ar putea avea un puternic impact asupra economiilor respective. La noi, gazele ar aparţine companiilor străine şi nu ar contribui decât la ridicarea economică a acelor ţări din care provin companiile, noi urmând să rămânem cu amintirea resurselor energetice pe care le-am avut, aşa cum ne amintim acum şi de marile rezerve de petrol pe care le aveam când eram al treilea exportator din lume în domeniu (da, da, dar....noi tot săraci am rămas). Numai că, de data asta am rămâne şi cu natura distrusă!
• ·         Atât în Polonia cât şi în Marea Britanie se fac cercetări serioase asupra implicaţiilor de tot felul şi nu se va trece la exploatare fără garanţii serioase. La noi....Dumnezeu cu mila!
• ·         În ţările europene (şi nu numai acolo) se ţine seama de părerile cetăţenilor. Un cetăţean, fie el şi simplu, trăitor în junglă, poate avea câştig de cauză în justiţie chiar şi în faţa unei mari companii multinaţionale (cum a fost în cazul “Aguinda contra Chevron”). În schimb la noi, după ce zeci de Consilii Locale au adoptat hotărâri de interzicere pe teritoriul administrat a explorării prin fracturare hidraulică, citim în presa străină (nu la noi) că aceste Consilii Locale au fost…somate să anuleze aceste decizii!

• ·         Atât în Polonia cât şi în Marea Britanie suprafeţele ce ar urma să fie afectate sunt reduse, pe cînd la noi politicienii s-au grăbit să concesioneze 70% din teritoriul ţării!

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Update 14.11.2013
Protestul sătenilor din Pungeşti continuă.
Ei au început demersurile pentru organizarea unui referendum pentru demiterea primarului, de activitatea căruia nu sunt mulşumiţi.  Primarul a dat terenuri celor de la Chevron pentru aplasaea de sonde de explorare de gaze de şist- aceleaşi sonde fiind folosite apoi pentru exploatare.
Compania Chevron a anunţat că a suspendat campania de explicare a tehnologiei sale sătenilor, ca urmare a opoziţiei acestora.
Câtă vreme state cu economie avansată, ca Franţa sau Germania , care au destui oameni de ştiinţă informaţi, nu au putut fi convinse să treacă la exploatarea hidrocarburilor lor neconvenţionale, (deşi au nevoie de hidrocarburi şi ar putea să facă exploatarea cu mijloace proprii, astfel încât hidrocarburile extrase să le aparţină lor şi nu unor străini) e mult mai uşor să convingi nişte săteni care oricum nu se pricep?
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 16.11.2013

Tribunalul Vaslui a dat câştig de cauză unui număr de trei consilii locale 

(cele din Alexandru Vlahuţă, Suletea şi Pogana) care au interzis exploatarea şi explorarea gazelor de şist pe teritoriul comunelor, după ce acele hotărâri date de autorităţile în cauză au fost atacate în instanţă de către Prefectură.
Prin urmare, magistraţii vasluieni au considerat că hotărârile consiliilor locale au fost legale.
Prefectura a adus ca argument faptul că statul este singurul proprietar al resurselor din subsol. Instanţa a apreciat însă că acele zăcăminte nu au fost identificate cu certitudine pe teritoriul comunei, că nu se cunosc nici suprafeţele de teren care ar avea asemenea resurse în subsol, iar acele zăcăminte nu au fost declarate de interes naţional, aşa cum prevede Legea 213/1998, pentru ca singurul care poate dispune de ele să fie statul.
Reprezentanţii Prefecturii Vaslui au anunţat că vor face recurs.
Ar mai fi de adăugat aici că resursele din subsol se referă la cele aflate la adâncimi mai mari de 1m de la suprafaţa solului. Dar tot ce este la adâncime mai mică de 1m este în proprietatea stăpânului (proprietarului) terenului şi în aceste condiţii mă întreb cum de vin firme de prospecţiuni şi fac gropi în care pun explozibil pentru cercetări seismice fără a avea consimţământul scris al proprietarului terenului respectiv. Şi fără a încheia un contract prin care să plătească ceva proprietarului pentru dezagrementele provocate şi prin care să se oblige să repare tot ce strică cu găuri, explozibil etc.
la fel, orice sondă afectează mai întâi stratul de 1metru de la suprafaţă, înainte de a atinge adâncimi mai mari. Deci, oricum ar trebui să aibă consimţământul proprietarului terenului - mă gândesc.
Am mai citit în presă că sătenii polonezi care se luptă cu firma Chevron au recurs şi la interzicerea accesului camioanelor firmei pe drumul lor comunal, care le aparţine, fiind făcut din banii lor.