Opoziţie contra gazelor de sist în Europa

Manifestaţii în Marea Britanie, Polonia şi Franţa

Opoziţia la gazele şi la petrolul de şist a devenit acută în ultimele săptămâni în trei ţări europene. În Marea Britanie, în Polonia şi în Franţa proiectele de foraj au suscitat reacţii  de blocare, de ocupare sau de proteste de o intensitate neîntâlnită până acum.

În Polonia

De două luni, compania petrolieră americană Chevron şi-a reinstalat camioanele şi personalul în două mici comune poloneze (Zurawlow şi Rogow) situate în apropiere de graniţa cu Ucraina, pentru a continua prospectarea gazelor de şist, pentru care au făcut deja sondaje seismice.
Locuitorii contestă validitatea autorizaţiilor eliberate firmei şi se opun categoric continuării prospecţiunilor, după experienţa negativă avută deja când, după explorările seismice efectuate de Chevron, apa de băut a devenit neagră iar casele au fost fisurate.



Locuitorii s-au organizat pentru a bloca accesul salariaţilor companiei la terenul închiriat şi relatează pe site-ul Occupy Chevron toate demersurile făcute: delegaţii , rugăciuni, adunări de cetăţeni, intimidări din partea firmei Chevron - iar situaţia pare să se fi împotmolit.
Agricultorii contestă chiar şi dreptul companiei Chevron de a folosi drumul comunal, care a fost construit de ei şi le aparţine.

7 persoane inculpate pentru corupţie

Merită amintit faptul că săptămâna trecută şapte persoane (3 funcţionari de la ministerul mediului, un salariat de la Institutul naţional de geologie şi 3 reprezentanţi de  la societăţi de extragere a gazului) au fost inculpaţi, în Polonia, pentru corupţie "activă şi pasivă".
Persoanele inculpate riscă pedepse până la 8 ani de închisoare.
Mita mergea între 3000 şi 13000 de euro.
Printre inculpaţi este o fostă directoare a departamentului de licenţe din ministerul mediului, dar şi o directoare din societatea DPV Service (grupul ungar Emfesz)

În Marea Britanie

Săptămâna trecută activişti au amplasat corturi şi au desfăşurat banderole în jurul amplasamentului stabilit pentru foraje de explorare la Balcombe (Sussex), unde ar urma să activeze întreprinderea Cuadrilla. Cuadrilla este o societate cu sediul şi cu activitatea în Marea Britanie, preşedintele ei fiind Lord Browne, fost şef la British Petroleum, directorul general fiind Francis Egan. Conducerea deţine 16% din acţiunile societăţii.
Societatea a explicat opozanţilor că forajele de explorare nu vor dura mai mult de patru luni şi nu va urma o extragere de gaze prin fracturare hidraulică, ci se va folosi o spălare acidă pentru a deschide fisurile naturale existente în roci.
Opozanţii au reuşit doar să întârzie forajele, dar acestea au debutat totuşi pe 2 august şi vor continua până la sfârşitul lunii septembrie, după cum relatează ziarul The Guardian. (Observăm că la ei se anunţă exact de când şi până când urmează să se facă acele explorări).
Livrarea materialelor pe şantier s-a făcut doar cu o puternică escortă de poliţişti, cărora li se striga că sunt asasini.
Lordul conservator Howell a şocat audienţa propunînd să se lanseze exploatarea gazelor de şist în nord-estul ţării, unde "sunt spaţii mari nelocuite şi deşertice" şi că prin urmare "este destul loc pentru fracturarea hidraulică....pe care putem să o desfăşurăm fără nici o ameninţare pentru mediul rural".
Aceste afirmaţii denotă recunoaşterea faptului că fracturarea hidraulică este o ameninţare pentru zonele locuite.

Să înţelegem că din punctul de vedere al marilor companii străine, dar şi al guvernanţilor noştri, suprafeţele întinse de teren concesionate în ţara noastră sunt nelocuite? 

În faţa unui val de critici, lordul Howell şi-a cerut scuze pentru cele afirmate.

În Franţa, 

Între 300 şi 450 de persoane au manifestat sâmbătă la Jouarre (Seine-et-Marne) în faţa platformei întreprinderii petroliere Hess, pentru a preîntâmpina proiectul de explorare a gazelor de şist, după cum relatează agenţia AFP.
"Petrolul de şist ....nu-l vrem nici aici nici în altă parte! Nici astăzi, nici mâine" "E pământul nostru, Hess go home" era scris pe banderolele manifestanţilor, care se îmbrăcaseră în negru ca simbol a mareei negre. Această manifestaţie a avut loc în ciuda asigurărilor întreprinderii americane Hess Oil că nici un grup financiar cotat la bursă nu ar risca milioane pe un proiect blocat de interdicţia tehnologiei de fracturare hidraulică (interdicţie aflată în vigoare în Franţa). Preşedintele Franţei a afirmat încă odată că nu vor fi exploatări de gaze de şist, dar populaţia nu este liniştită atâta vreme cât vede sonde instalate pe teren, chiar dacă societăţile intenţionează să facă doar prospecţiuni.
Colectivităţile locale din Franţa ce se opun exploatării gazelor de şist s-au reunit într-o Coordonare Naţională.
Ele cer ca orice modificare a codului minier să fie precedată de o dezbatere publică şi se felicită de a fi colaborat cu manifestările contra gazelor de şist desfăşurate în Polonia, Irlanda, Elveţia, Suedia, Germania, Ungaria, Bulgaria, Marea Britanie, Austria, Canada, Statele Unite, Australia, Africa de Sud, Mozambic, Argentina, Ecuador, Australia etc.
Colectivele susţin construirea unei coordonări europene de mobilizare a cetăţenilor pentru a se interzice la nivel european orice procedeu de "stimulare" a rocilor. Ele s-au întrunit împreună cu reprezentanţi ai Forumului Alternativ Mondial al Apei (FAME), la congresul din anul trecut.
În fiecare săptămână, în emisiunea radiodifuzată "Touche Pas A Mon Schiste" ("Nu te atinge de şistul meu) se discută actualităţile legate de gazele şi petrolul de şist : actualităţi departamentale, naţionale, mobilizări, noi permise, analize...

În Germania

Federaţia "Brauer-Bund" a fabricanţilor de bere a depus o cerere oficială, în mai, către autorităţile germane, cerând respingerea legii prin care se preconizează reglementarea utilizării fracturării hidraulice.
Ei arată că substanţele chimice folosite pentru degajarea gazului de şist vor duce inevitabil la degradarea calităţii apelor subterane şi deci a calităţii berii germane. A fost citat ca argument studiul efectuat de universitatea americană din Duke prin care s-a stabilit că între rezervele de apă şi cele de gaz de şist există legături subterane, astfel încât riscul de poluare nu poate fi îndepărtat. Proiectul de lege german prevede, totuşi, interzicerea fracturării hidraulice în zone bogate în apă potabilă. Această prevedere nu li se pare suficientă producătorilor de bere, ale căror puţuri se situează în mlte cazuri în afara zonelor ce ar fi protejate de acea prevedere a legii.
Poluarea pânzelor de ape freatice ar compromite regula veche de cinci sute de ani asupra purităţii berii germane.
Bundesrat, consiliul federal german a indicat deja că nu va aproba fracturarea hidraulică decât dacă
"o modificare durabilă a calităţii apei va putea fi exclusă în mod neechivoc".

Actualmente, în Germania toate activităţile de prospectare şi de extracţie a gazelor de şist sunt suspendate, până ce vor fi studiate toate aspectele ecologice. 
Franţa, Austria, Italia şi Danemarca sunt adversare active a acestor procedee de extragere a hidrocarburilor neconvenţionale. 
Olanda şi Luxemburg au renunţat la forarea de puţuri. 
Extracţia face obiectul unui moratoriu în Cehia şi Bulgaria. 

Mă întreb, de fapt, dacă în afară de România mai este vreo ţară europeană care să concesioneze terenuri întinse firmelor străine pentru extragere de gaze de şist, fără a avea mai întâi o legislaţie specifică bine pusă la punct- aşa cum este în Polonia, de pildă, fără a aştepta concluziile cercetătorilor în domeniu, fără a -i întreba pe cetăţeni, şi fără a stabili condiţii avantajoase pentru ţară! 

În SUA au fost înregistrate deja consecinţe importante asupra mediului. De fapt, o parte din teritoriile folosite au devenit deşertice. Protestele sunt acolo mai puţin vehemente, pentru că în America gazul de şist se extrage în principal din teritorii nepopulate, sau foarte slab populate. Totuşi, şi acolo se înregistrează proteste.

Poluări recente ca urmare a exploatării prin fracturare hidraulică

Pe 30.07.2013 , în SUA, s-a raportat că forajele de gaze au cauzat "pagube semnificative" apei potabile din oraşul Dimock, din Pensylvania.
(conform Agenţiei americane de protecţie a mediului -EPA) . Agenţia de presă Bloomberg, apoi Washington Post au publicat un raport de analize chimice a cantităţii de metan conţinută în puţurile de apă din regiune. EPA a declarat că cercetările sunt încă în fază preliminară. Conform unui articol publicat pe 27 iunie pe site-ul lasantepublique.fr , un studiu recent realizat în SUA asupra contaminării puţurilor de apă potabilă situate în vecinătatea zonelor de foraj pentru gaze de şist a arătat un real pericol asupra sănătăţii.
După analizarea apei din 141 de puţuri din zona de explatare Marcellus din Pensylvania şi New-York au arătat concentrări de metan de 6 ori mai mari decât media şi de etan de 23 de ori mai mari decât este permis legal.
Profesorul Robert Jackson, de la departamentul de ştiinţe ale mediului de la Universitatea din Duke arată că " Rezultatele asupra metanului, etanului şi propanului, ca şi noile indicaţii de urme de izotopi de hidrocarbonat şi heliu ne-au condus la concluzia că forajele de gaz de şist au afectat sursele de apă potabilă ale locuitorilor", un real pericol pentru populaţia americană.

Efecte asupra sănătăţii

Din punct de vedere sanitar, metanul în cantitate mică nu ar fi nociv, da concentraţia ridicată ca cea din puţurile analizate poate lua locul oxigenului absorbit din aer prin respiraţie.
Simptome: respiraţie accelerată, frecvenţă cardiacă ridicată, ameţeli, oboseală. Pot  apărea stări de vomă, leşinuri, convulsii, comă şi în cel mai rău caz deces. Simptomele se accentuează după efort fizic. Metanul conţinut în apa contaminată poate afecta creierul şi inima în mod ireversibil şi permanent. Propanul are şi el efecte asemănătoare.
Există şi cazuri de orbire.

Poziţia UE faţă de gazele de şist

Raportul Comisiei europene referiror la gazele de şist, datând din 2012, consideră că tehnica de fracturare este supusă reglementărilor din fiecare ţară din UE (reglementări privind protecţia apelor, a apelor subterane, a deşeurilor miniere, considerate suficiente)  iar folosirea produselor chimice este reglementată de REACH.
Se arată însă că au fost studiate doar legiferările în domeniu existente în Polonia, Franţa, Germania şi Suedia.
Deci, dacă acolo sunt reglementări suficiente, în celelalte ţări...traba lor! O fac pe propria lor spinare! Se explică, de asemenea, că pentru tehnica ce implică fracturare e necesar un permis seismic şi de foraj prealabil.
Oare la noi s-a eliberat un permis seismic în zona Bârlad -aproape de Vrancea -  unde operează firma Chevron?

Resursele de energie sunt limitate

Alt argument care tinde să fie luat tot mai mult în seamă este păstrarea rezervelor de energie pentru -măcar-generaţia următoare. Laureatul premiului Nobel pentru economie Joseph Stiglitz spunea, referitor la exploatarea de către Marea Britanie a rezervelor sale de hidrocarburi din Marea Nordului:

" Petrolul este un capital sub pământ şi dacă vă cheltuiţi acest capital, sunteţi săraci. E ca la orice capital: trăiţi peste nivelul posibiltăţilor voastre şi asta nu e sustenabil.
Voi (Britanicii) aţi aţi răpit acestă bogăţie, aţi luat petrolul din Marea Nordului şi aţi trăit bine în perioada aceea, pentru că trăiaţi peste posibilităţile voastre. Voi aţi luat succesul din era Thatcer drept un succes bazat pe o bună politică economică, dar de fapt acest succes nu era altceva decât un mod de trai deasupra a ceea ce vă puteaţi permite, lăsând generaţiile viitoare sărăcite"

 Un înalt conducător al grupului industrial Veolia spunea ceva asemănător referitor la resursele Franţei:

 "Dacă rezervele sunt importante, atunci trebuie să le păstrăm până când vom avea cu adevărat nevoie de ele, valoarea lor va creşte ".

• Omenirea a consumat în 150 de ani cam jumătate din rezervele exploatabile de petrol.
• În mai puţin de 50 de ani nu va mai fi petrol exploatabil, după banca globală HSBC:
• Dacă noi, oamenii, nu vrem să tulburăm ireversibil climatul şi condiţiile de viaţă de pe Terra, trebuie să lăsăm sub pământ 80% din rezervele încă disponibile de petrol, de gaz şi de cărbune.
• Creşterea ne neînlăturat a preţului energiei va pune în pericol modul de viaţă occidental

Dar ce spuneţi despre o ţară care nu ar scoate aceste bogăţii pentru propriile ei nevoi, ci le-ar da pur şi simplu străinilor pentru a primi 3-4% din valoarea lor?

Şi la noi sunt proteste- ţine cont cineva de ele?