Amendamente la Constitutie

Noi amendamente propuse de Comisia pentru revizuirea Constituţiei

• Mandatul preşedintelui de 4 ani 

- Foarte bine, ne-am gândi noi, ar fi de dorit ca mandatul preşedintelui să coincidă cu mandatul parlamentului, pentru a se evita pe viitor "coabitări" nedorite între un preşedinte provenit dintr-un partid şi o majoritate parlamentară care ar aparţine altui partid (sau altei coaliţii). Dacă mandatele ar coincide, se presupune că opţiunea electoratului ar merge într-o singură direcţie la data alegerilor. Dacă există un decalaj, între cei 4 ani pentru parlament şi cei 5 ani pentru preşedinte, între timp electoratul îşi poate schimba opinia, apărând - eventual- coabitări între forţe politice diferite.
Ei bine nu, propunerea nu vizează simultaneitatea mandatelor, ci , tocmai, decalarea lor cu doi ani - existând o prevedere anume în acest sens! În aceste condiţii, coabitarea are mari şanse de a apărea şi în viitor.
Să înţelegem că până la urmă a fost bine cu coabitarea?

• Preşedintele poate dizolva parlamentul 

...dacă există o hotărâre în acest sens adoptată cu două treimi de către cele două Camere.
Cu alte cuvinte, preşedintele poate dizolva parlamentul dacă.... acesta se dizolvă singur!

• Preşedintele nu poate refuza numirea primului ministru propus de către partidul ce a câştigat alegerile.

Păi, atunci de ce mai trece viitorul prim-ministru pe la preşedinte? Dacă preşedintele nu are nici un cuvânt de spus, atunci partidul care a câştigat alegerile ar putea anunţa pur şi simplu cine e noul prim ministru şi gata! S-a spus mai înainte că preşedintele ar trebi să verifice...legalitatea numirii! Păi cum adică, preşedintele ar trebui să fie obligatoriu jurist, specialist în drept constituţional, sau cum? Pentru verificarea legalităţii există comisii juridice, există Curtea Constituţională şi alte organisme de specialitate. Preşedintele apelează şi el la asemenea foruri de specialitate. Şi atunci?

Dacă preşedintele ar trebui să facă doar o muncă de secretariat, adică să înregistreze hotărârea partidului ce a câştigat alegerile şi să scrie un document de numire fără a putea avea o opinie în legătură cu actul respectiv, de ce i se mai atribuie titlul pompos de " şef al statului", cum este de asemenea prevăzut? Mai bine i s-ar spune " Prim secretar al guvernului"- mă gândesc...

• "Preşedintele României este şeful statului, reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării" 

- păi, nu înţeleg cum  poate cineva să garanteze ceva în politică, dacă nu are  nici o posibilitate de a influienţa evenimentele politice? Cum reprezintă el statul român, dacă nu are voie să-l reprezinte decât în câteva cazuri particlare? Ce fel de şef, dacă este de fapt un umil subaltern?