Buget de criza in Europa

Europa a adoptat un buget diminuat

Europa,minată de criză, a adoptat un buget de austeritate pentru următorii 7 ani, pentru prima dată în istoria ei.

Ţările care au cerut reduceri severe ale cheltuielilor, cum sunt Marea Britanie, Germania şi Olanda şi-au impus punctul de vedere, deşi Franţa şi Italia aveau altă viziune. 

Preşedintele Consiliului european, Her­man Van Rom­puy a propus un plafon de 960 miliarde de euro pentru creditele de plăţi şi cheltuieli efective pentru cei şapte ani ce urmează de 908 miliarde de euro. 

Asta corespunde cu o scădere cu 3% din buget faţă de cei şapte ani anteriori.

Au fost găsite, totuşi, unele măsuri de compensare prin direcţionarea către UE a amenzilor  aplicate şi a  a creditelor necheltuite , care până acum se întorceau la statele contributoare. 

Două principale direcţii politice ale UE au fost cruţate. 

Dacă sumele pentru agricultură şi pescuit, de aproape 373,5 miliarde de euro sunt diminuate cu 47,5 miliarde faşă de perioada de 7 ani anterioară, totuşi ele au crescut cu 1,25 miliarde de euro faţă de previziunea din noiembrie. De aici, Franţa va avea un bonus de un miliard pentru a ajuta dezvoltarea rurală, iar Italia va avea 1,5 miliarde.   Noi ce luăm de aici? Pescuit nu mai avem, dar agricultură ar mai fi...

Fondurile de coeziune pentru regiunile cele mai defavorizate, unde ne situăm şi noi, au obţinut 4,5 miliarde suplimentare.

România a obţinut cea mai mare creştere procentuală a bugetului, fiind una din puţinele ţări care au creştere bugetară. Creşterea este de 18%. 

România ar putea obţine fonduri UE de peste 43 de miliarde euro în 2014-2020 - în care în perioada 2007-2013, România a avut alocate 33 de miliarde de euro, din care am reuşit să folosim doar 16,51%.

Problema noastră este, însă, că noi nu reuşim să absorbim aceste fonduri prin prezentarea de proiecte eligibile. Iar corupţia dovedită a făcut să fim nevoiţi să returnăm o mare parte din fonduri. Avem impresia că aceşti bani sunt veniti pe " de-a moaca", aşa că pot fi irosiţi. Nimic mai fals! De fapt am făcut mari sacrificii ca să-i obţinem şi sunt singurii bani de care dispunem pentru investiţii, aşa că ar trebui să fie cheltuiţi cu cea mai mare chibzuinţă!

Jose Manuel Barroso s-a oferit să transfere "un număr suficient de oameni" să lucreze direct pe programe cu România.

 Ar trebui să profităm de acest lucru, pentru că el ar putea să facă, într-adevăr, diferenţa între absorbţia dezastruasă de până acum şi ceva mai acătarii, în sfîrşit!

Un nou fond pentru angajarea tinerilor va primi vreo şase miliarde. Dar avem şi noi mulţi tineri şomeri: se va face ceva ca să beneficiem şi noi de aceste fonduri?

Au fost reduse în schimb cu 10 miliarde fondurile pentru infrastructuri, iar funcţionarii de la Bruxelles vor primi cu 1,5 miliarde mai puţin.

Bugetul urmează să fie aprobat (sau nu) de Parlamentul european, al cărui preşedinte-Mar­tin Schulz.-este sceptic în această privinţă. Martin Schulz declarat joi: «Dacă adoptaţi aceste angajamente, care sunt considerabil mai mari decât plăţile, veţi creşte deficitul şi cred că este inacceptabil. Sunt stupefiat că nimeni nu ia asta în serios în considerare.» El a spus chiar că va fi un vot cu buletine secrete al deputaţilor europeni.

Ajutorul alimentar, salvat dar redus

Se va acorda un ajutor de 2,1 miliarde de euro (faţă de 3,5 miliarde în cei şapte ani precedenţi) pentru a distribui celor lipsiţi de mijloace o parte din surplusul agricol comunitar ( programul PEAD).

La nivel naţional, programul PEAD, prin care sunt distribuite alimente persoanelor cu venituri reduse, este coordonat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, iar la nivelul Capitalei de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB). 

În România, în 2010, au beneficiat de acest program peste 2,8 milioane de persoane - pensionari, persoane fără venituri sau cu venituri foarte mici, persoane cu handicap.