Poluarea aerului în aer liber și în interior

Situaţia României din punct de vedere al poluării aerului la exteriorul şi în interiorul locuinţelor. 

Am găsit două hărţi estimarea morţilor premature din cauza pouării, pe zone din întreaga lume.

Situaţia din 2002:

Situaţia României era foarte proastă, fiind întrecută la numărul de morţi premature doar de China şi de Asia de sud-est.

Dar să vedem care e situaţia în 2009:

Situaţia României s-a înrăutăţit dramatic, în numai 7 ani!

Suntem acum pe ultimul loc, alături de Iraq (în timpul războiului) de Ucraina, Bulgaria şi de Argentina.

În 2004,  poluarea aerului urban în aer liber a ucis un 1,2 milioane de oameni din intreaga lume. OMS estimează că 1 500 000 000 locuitori din mediul urban se confruntă cu niveluri de poluare a aerului exterior care sunt depăşesc limitele maxime admisibile.

Poluanții atmosferici din mediul urban, particulele  provenite în cea mai mare parte din combustibilul de ardere al vehiculelor și din surse industriale, au cel mai mare efect negativ asupra sănătății umane. În toată lumea, particulele aflate în suspensie în aer se estimează că ar  provoca aproximativ 8% din decesele de cancer pulmonar, 5% decese din boli cardiorespiratorii și aproximativ 3% din decese din infecții respiratorii

Aproximativ 25% din locuitorii orașelor din ţările  în curs de dezvoltare și 70% din orășenii din țările dezvoltate folosesc combustibili solizi pentru uz casnic, încălzire și gătit.

În 2004,  s-a că estimat că poluarea din interiorul locuinţelor provoacă aproximativ 2 milioane decese în toată lumea, cele mai multe din pneumonie, boli pulmonare cronice si cancer.

Gospodăriile sărace tind să fie mai dependente de combustibilul solid pentru încălzire și gătit, ele sunt astfel cele mai expuse la poluare interioară .O altă cauză importantă e constituită de industriile poluante, cum ar fi fabricile de ciment, exploatările miniere de suprafaţă şi altele asemenea. Defrişările intensive accentuează efectele poluării, pentru că nu mai există absorbţia elementelor poluante de către arbori. De asemenea eroziunea solului, fenomen ce urmează după defrişările masive, contribuie la mărirea cantităţilor de praf din atmosferă.