marți, 18 decembrie 2012

Autonomia regiunilor a ruinat Spania



Nebunia grandorii: Spania înglodată în datorii poate să le mulțumească regiunilor sale autonome

    După articolul scris de Elodie Cuzin în IBERE ESPACE

    Cele 17 comunități autonome ale Spaniei s-au întrecut în construcții faraonice și care nu aduc venituri, ceea ce a dus la un deficit public record.
    Fiecare provincie s-a grăbit să cheltuiască, lăsând în grija statului spaniol sarcina achitării datoriilor.


    În 2011, se încerca readucerea deficitului public la 6% din PIB ; apoi, « e possibil » ca deficitul« să depășească cei 8%, dar nu cu mult ».....
    Ministrul de Finanțe Cristobal Montoro a afirmat că nu e vina fostului Prim ministru Jose Luis Rodrigues Zapatero, ci a administrațiilor regionale.
    Spania beneficiase de un spectaculos boom economic până la sfârșitul anului 2008. Regiunile devenite responsabile pentru bugetele lor  au lansat proiecte ruinătoare.
    A rezultat o datorie de  135,51 miliarde de euro în trimestrul trei din   2011, adică 12,6% din produsul intern brut (PIB) spaniol. Comunitățile cele mai îndatorate? Foarte dinamica  Catalonia (38,5 miliarde d’euro ), și Valencia (20,5 miliarde euro ).
    Acum realizările comunităților autonome sunt numite  « narcisiste »în Spania.

    Comunitatea Valencia, Castellon

    Un aeroport pentru vulturi

    Aeroportul din Castellon, comunitatea Valencia, 2010 (Aerocas.com)
    Un aeroport care a costat 150 de milioane de euro, dar care încă nu are licență pentru a primi zboruri.

    Aeroportul din Castellon, comunitatea Valencia, văzut de sus, 2010 (Aerocas.com)
     Piste de aterizare goale, săli goale pot fi văzute în multe locuri din Spania , unde există 48 de aeroporturi comerciale publice și două private. Vreo zece aeroporturi sunt goale acum. 
    Pista goală de la Castellon e folosită doar de vulturii care sunt întreținuți cu 90 000 de euro/an ca să vîneze iepurii și păsările care deranjează. Aeroportul Castellon e numit ironic primul aeroport pietonal din lume. 
    Presa străină compară aceste construcții cu cele din «România lui Ceaușescu sau cu țări bananiere ». Vrem să repetăm experiența făcând și la noi regiuni autonome, cum ne îndeamnă unii?
    Alte exemple:

    Aragon, Saragosa

    O reamenajare urbană pentru ...picnicuri

    Expoziția internațională din 2008 (Grez/Wikimedia Commons/CC)
    Aragonezii au trecut la o amplă reamenajare urbană cu prilejul Expoziției internaționale din 2008.
    Dar expoziția n-a durat decât trei luni și au fost cheltuiți 700 milioane de euro pentru clădiri spectaculoase, pe care nimeni nu le mai dorește acum ca sedii pentru birouri.
    Telefericul construit peste fluviu a adus 1,7 milioane de euro pierderi în 2010.

    Madrid

    Campusul justiției încă n-a ieșit din pământ

    Capitala spaniolă a prevăzut un  ‘campus al justiției’ de 200 000 m², cu cincisprezece imobile semnate de arhiteți celebri (Norman Foster, Zaha Hadid, Richard Rogers...) pentru 5 000 salariați care să lucreze în  ‘cel mai mare complex judiciar din lume’.
    După o primă investiție de  90 milioane de euro – o zecime din costul total estimat, proiectul a fost oprit după 2008, cu o singură clădire terminată.
    Se speră în găsirea unor investitori străini și...în ieșirea onorabilă din contractele cu arhitecții menționați.

    Galicia, Saint-Jacques-de-Compostella

    O Cetate a culturii neterminată, dar cu costuri exorbitante de întreținere

    S-a demarat construirea a două clăriri emblematice și amenajarea a patru alte imobile. Lucrările au costat deja peste 400 milioane de euro și numai costurile de întreținere se ridică la 4,5 milioane de euro pe an
    După unsprezece ani de lucrări, construcțiile au fost oprite până în 2014 (estimativ).
    Cetate a culturii de  Peter Eisenman, Saint-Jacques de Compostella, Galicia (Luis Miguel Bugallo Sanchez/Wikimedia Commons/CC)

    Valencia

    O Cetate a științei și a artelor cu buget de patru ori mai mare


    Cetatea științei și artelor de Santiago Calatrava, Valencia (David Iliff/Wikimedia Commons/CC)
    Concepută de celebrul arhitect Santiago Calatrava, această Cetate, ce adăpostește un muzeu de științe și o operă, constituie ddesigur o atracție turistică. Dar prețul ei a fost 
    1,28 miliarde de euro – de patru ori mai mult decât era prevăzut.
    Două bănci au înregistrat pierderi periculoase, parchetul anticorupție anchetează.

    Baleare, Palma de Majorca

    Velodromul Palma Arena, un dezastru regal

    Arhitectul spaniol  Santiago Calatrava a fost angajat să construiască velodromul din Palma Arena pe timpul Cupei mondiale de ciclism din 2007.

    Velodromul Palma Arena, Palma de Majorca, (Chixoy/Wikimedia Commons/CC)
    Prețul proiectului s-a dublat până la final, ajungând la peste 100 milioane de euro. O altă anchetă judiciară...

    Asturias, Aviles

    Centrul Niemeyer, născut mort

    Splendidă structură concepută de arhitectul Oscar Niemeyer,a fost inaugurat în decembrie 2010, dar și-a închis porțile la 15 decembrie 2011. 
    Centrul Niemeyer, Aviles, Asturias, martie 2011 (SurfAst/Wikimedia Commons/CC)
    Se schimbase guvernul.
    Regiunea cheltuise 50 milioane de euro ca să-l construiască.

    Catalonia, Figueres

    O închisoare goală pentru un milion de euro pe lună

    Risipa de la noua închisoare din  Figueres, în Catalonia.
    Întreținerea și dobânzile costă deja aproape  un milion de euro pe lună .
    Închisoarea a costat  circa 108 milioane de euro, grevînd puternic bugetul provinciei.

    Spania

    Televiziunea din Valence, teribil de dotată !

    Unele televiziuni regionale cheltuiesc sume importante, în timp ce comunitățile îndatorate trebuie să-și reducă bugetele pentru sănătate și educație.
    Canal 9,televiziune publică din comunitatea   Valencia, are  1 800 de angajați, adică mai mult decât trei televiziuni private spaniole la un loc. 

    Fiecare regiune are ‘ ambasada ’ ei în străinătate!

    Comunitățile devenite autonome au instalat circa 200 birouri în străinătate.
    Una dintre cele mai active în politica de reprezentare este Catalonia, care e și regiunea cea mai înglodată în datorii. La sfârșitul anului 2011 ea și-a închis  ‘ ambasada ’ din Argentina. Dar tot mai are cinci, la: 
    • Berlin,
    • Londra,
    • New York,
    • Bruxelles,
    • Paris.

    Așa o să fie și la noi dacă ne apucăm să ne regionalizăm? 

    Ei măcar aveau un boom economic de la care au plecat, dar noi suntem deja înglodați în datorii. Și la noi, deja orice investiție costă de 5 ori mai mult decât la alții....

    La Cité des arts et des sciences à Valence a coûté 1 282 millions d'euros.

    Niciun comentariu:

    Trimiteți un comentariu