Bran

 De unde vine numele castelului Bran

Scurt istoric

Există documentul emis în 1377 de regele Ludovic I al Ungariei prin care li se confirma comunității sașilor din Brașov (totaque communitas Saxorum sedis Brassouiensis) dreptul de a ridica, pe cheltuiala și cu meșterii lor, o nouă cetate de piatră la Bran , după cum le fusese promis (promiserunt novum castrum in lapide Tydrici edificare) . Exista și promisiunea că vama va fi mutată de la Rucăr la Bran. 

Observăm că documentul e scris în limba latină și se folosește termenul de „castru” pentru cetate. 

Reiese că cetatea de piatră fusese precedată de o altă fortificație, mai veche. 
Această primă cetate fusese ridicată între anii 1211-1225 de cavalerii teutoni conduși de magistrul Theodorikus.

Cetatea a fost folosită ca bază de incursiuni împotriva Țării Românești, dar a fost apoi dăruită de Sigismund de Luxemburg lui Mircea cel Bătrân- în 1407. Din 1419 cetatea a fost iar a sașilor brașoveni, până când în 1427 regalitatea ungară a luat-o în proprietate, a efectuat lucrări de extindere apoi a închiriat-o către ...Scaunul Brașovului (în 1498). 

În 1920 , Brașovul a dăruit castelul reginei Maria , care l-a lăsat moștenire fiicei sale Ileana, căsătorită cu arhiducele Anton, membru al fostei familii imperiale de Habsburg. 
După 1948 castelul a fost naționalizat și a intrat în proprietatea statului român, devenind muzeu . A fost restaurat între anii 1987-1993, păstrându-și destinația de muzeu.

În 2006 castelul a fost retrocedat familiei de Habsburg. Actualul proprietar, Dominic de Habsburg a redeschis castelul pentru public în 2009, în timp ce colecțiile medievale ce aparțineau statului român au fost mutate la Vama Medievală-în sat.

Denumirea

Aflăm că în limba germană, Branul e numit  Törzburg. Adică cetatea tribului (satului).

 
Dar „Bran”? 

Un nume asemănător , dar de pe alte meleaguri era al căpeteniei galilor, Brennus. El ar fi provenit dintre Senoni- un trib de gali  care ar fi migrat din Galia în peninsula Italică către anul 400 î.Hr. Ei au asediat în Toscana orașul etrusc Clusium (actualul Chiusi) și după ce ar fi înfrânt armata romană ar fi atacat apoi chiar Roma. Senatorii romani adunați în Curia au fost masacrați, galii au prădat orașul și au încercat să atace și colina Capitoliului, unde se refugiase populația , care a fost avertizată de strigătele gâștelor (crescute în templul lui Jupiter) , și a reușit să se apere . Romanii au fost siliți să plătească tribut galilor. 

Istoricii moderni au observat asemănarea numelui căpeteniei Brennus ce a atacat Roma în anii 400 î.Hr. cu numele căpeteniei celților Brennos, care a făcut o incursiune cu trupele sale de celți în Tracia și Macedonia,  prin anii 280-279,î.Hr.  

 Astfel că specialiștii încep să considere că că numele Brennos /Brennus ar proveni din cuvântul brano, care însemna corb în limba celtică. În limba veche celtică continentală (galeză) , branos însemna corb. 

Denumirea se regăsește în etnonime și toponime ca:
Brannovici (un trib din Galia celtică. Denumire regăsită în „De Bello Gallico” de Caesar sub forma: Aulercis Brannoulcibus ) Se regăsesc cuvintele branno- corb , vico-luptă, Deci Brannovici ar fi „învingători cu corbul”

Brandobrici (alt trib de celți, din zona actualului Narbonne) , Delamarre a propus să se descompună numele în „brando-bricco”- „corbii pătați” , brando/branno însemnând corbi

Branodunum (oraș briton , actualul Brancaster din Marea Britanie)

Branderix- divinitate celtică al cărei nume ar proveni din „branno-rix”- „regele corbilor”.

În limba irlandeză veche se regăsește cuvântul bran, cu sensul de corb.
Același înțeles îl avea cuvântul bran în limbile galică și bretonă. În aceste limbi, bran însemna de asemenea și șef, conducător de armată. 

În mitologia britonică, mai alez galeză, în Mabinogion se regăsește un erou ce poartă numele Bran le Beni, asociat cu simbolul corbului. 

http://www.encyclopedie.arbre-celtique.com/encyclopedie.php

Exemplele sunt mult mai numeroase și atestă prezența numelui Bran în limba celților. 

Dacii au coexistat cu celții în antichitate

Arheologul Ion Motzoi-Chicideanu afirmă că elementele arheologice găsite în munții Orăștiei îi arată pe daci apropiați de populațiile atestate arheologic nu doar în Transilvania, ci și în Europa Centrală : de celți! 
Se presupune că triburile de celți, populație indo-europeană vorbitori ai unei limbi kentum , blonzi, roșcați, înalți și cu pielea albă , despre care a amintit Hecateu din Milet , au migrat de-a lungul întregii Europe, dinspre est spre vest, începând din secolul VI î.Hr. Pe parcursul câtorva secole ei  au înființat așezări în actuala Cehie, Slovacia, sudul Germaniei, Elveția, Franța, Belgia și Insulele Britanice, unde au dezvoltat o cultură aparte. Ei au ajuns și pe teritoriul de azi al României, în secolul IV î.Hr. coexistând cu dacii în Transilvania și Banat, față de care s-au impus prin agresivitatea militară.  Într-un mormânt celtic găsit la noi, aproape de Carei, a fost descoperit un coif de fier împodobit cu un corb din bronz! Pasărea are aripile desfăcute și articulate, astfel că ele se mișcau când cel care purta coiful făcea mișcări bruște, în timpul luptelor. Era un semn ce simboliza probabil protecția din partea divinității protectoare, dar în acelaș timo o metodă de a distrage atenția adversarului în momentele decisive ale luptelor. Coiful celtic de la Ciumești atestă prezența celților pe teritoriul țării noastre . Numeroase alte dovezi arheologice arată că dacii au conviețuit cu celții, preluând unii de la alții diferite tehnici de prelucrare a metalelor sau de olărit, dar și - probabil- croieli de îmbrăcăminte.
Gacii maramureșeni ar avea legătură cu pantalonii largi ai celților. 

În secolul I î.Hr. Burebista, marea căpetenie a dacilor a unit triburile de daci și a pornit război împotriva triburilor străine care se înstăpâniseră prin partea locului - după cum a scris Strabon.

PRIN URMARE:

Vedem persistența simbolului corbului în cultura celtică și avem dovezi că celții au conviețuit o perioadă cu dacii și au existat influiențe reciproce.
Am aflat că în limba celtică, bran/branno înseamnă corb.

Nu ar fi de mirare ca denumirea localității Bran și a castelului Bran de la noi să provină din limba celtică .

Ar însemna: Cetatea Corbului.