joi, 5 august 2021

Noua carte de identitate

 Ni s-a adus la cunoștință că vom avea un nou format de carte de identitate, în conformitate cu REGULAMENTUL (UE) 2019/1157 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație ,
care impune generalizarea acestui tip de carte de identitate cu începere de la 2 august 2021 în toate țările Uniunii Europene. 

Cităm din acest document al UE:

(16) Pentru a putea asigura verificarea adecvată a cărților de identitate și a documentelor de ședere, este necesar ca statele membre să utilizeze titlul corect pentru fiecare tip de document care intră sub incidența prezentului regulament. Pentru a facilita verificarea documentelor care intră sub incidența prezentului regulament, în alte state membre, titlul documentului ar trebui să figureze, de asemenea, în cel puțin o altă limbă oficială a instituțiilor Uniunii. În cazul în care statele membre utilizează deja, pentru cărțile de identitate, denumiri deja consacrate, altele decât titlul „carte de identitate”, ele ar trebui să le poată utiliza în continuare în limba sau limbile lor oficiale. Cu toate acestea, pe viitor, nu ar mai trebui introduse alte noi denumiri.
(17) Este necesară includerea unor elemente de securitate pentru a se verifica dacă un document este autentic și pentru a stabili identitatea unei persoane. Stabilirea unor standarde minime de securitate și integrarea datelor biometrice în cărțile de identitate și în permisele de ședere ale membrilor de familie care nu sunt resortisanți ai unui stat membru sunt pași importanți pentru a face mai sigură utilizarea acestor documente în Uniune. Includerea acestor elemente biometrice de identificare ar trebui să le permită cetățenilor să beneficieze pe deplin de drepturile lor la liberă circulație.
(18) Stocarea unei imagini faciale și a două amprente digitale (denumite în continuare „date biometrice”) pe cărțile de identitate și pe permisele de ședere, așa cum a fost deja prevăzut pentru pașapoartele și permisele de ședere biometrice ale resortisanților țărilor terțe, este o metodă adecvată pentru a asocia o identificare și o autentificare fiabile cu un risc redus de fraudă, în scopul consolidării securității cărților de identitate și a permiselor de ședere.
(19) Ca practică generală, pentru a verifica autenticitatea documentului și identitatea titularului, statele membre ar trebui să verifice în primul rând imaginea facială și, atunci când este necesar pentru a confirma fără îndoială autenticitatea documentului și identitatea titularului, ar trebui să verifice și amprentele digitale.
 (20) Statele membre ar trebui să se asigure că, în cazurile în care verificarea datelor biometrice nu confirmă autenticitatea documentului sau identitatea titularului, este efectuat un control manual obligatoriu de către personalul calificat.
(21) Prezentul regulament nu oferă un temei juridic pentru crearea sau menținerea unor baze de date la nivel național pentru stocarea datelor biometrice în statele membre, care este o chestiune de drept intern care trebuie să respecte dreptul Uniunii privind protecția datelor. De asemenea, prezentul regulament nu oferă un temei juridic pentru crearea sau menținerea unei baze de date centralizate la nivelul Uniunii.

(22) Elementele biometrice de identificare ar trebui colectate și stocate pe suportul de stocare al cărților de identitate și al documentelor de ședere, în scopul verificării autenticității documentului și a identității titularului. O astfel de verificare ar trebui să poată fi efectuată numai de către personalul autorizat în mod corespunzător și doar atunci când legea prevede ca fiind necesară prezentarea documentului. În plus, datele biometrice stocate în scopul personalizării cărților de identitate sau a documentelor de ședere ar trebui păstrate într-un mod foarte sigur și numai până la data ridicării documentului și, în orice caz, nu mai mult de 90 de zile de la data producerii documentului respectiv. După această perioadă, datele biometrice respective ar trebui să fie șterse sau distruse imediat. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere niciunei alte prelucrări a datelor respective în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern privind protecția datelor.

(23) Specificațiile documentului OACI 9303 care asigură interoperabilitatea globală, inclusiv în legătură cu posibilitatea de citire cu ajutorul dispozitivelor de citire optică și utilizarea inspecției vizuale, ar trebui luate în considerare în sensul prezentului regulament.
(24) Statele membre ar trebui să poată decide cu privire la menționarea sexului unei persoane într-un document care intră sub incidența prezentului regulament. Dacă un stat membru menționează sexul unei persoane într-un astfel de document, ar trebui utilizate, după caz, specificațiile „F”, „M” sau „X” din documentul OACI 9303 sau inițiala unică corespunzătoare utilizată în limba sau limbile statului membru respectiv. 


Observăm că, spre deosebire de cartea de identitate franceză, cartea de identitate românească nu se cheamă și NAȚIONALĂ. Deși UE ne-ar da voie. 
De asemenea, nu se observă elemente duplimentare de siguranță (holograme, imagini ce alternează ș.a.). În schimb, ni s-a spus că nu au reușit să imprime culoarea roșie (?!?)
Care sunt elementele de siguranță cerute de UE? Se spune că ar fi unele, dar nu se precizează care. 
Vedem că denumirea specificației „sex” e permisă în UE- nu e cazul să se scrie „gen”. Dar cică să poată fi inserată și opțiunea de sex: „X ”- adică incert...
Prin urmare nu denumirea „sex” sau „gen” e esențială, ci faptul că se poate înscrie sexul„X”
Cică noua CI va costa 14 euro (70 de lei) .
Ceva nou ar fi la noi (total diferit față de celelalte țări din UE, deși ar trebui să fie ca acolo) :

  • - acest document preia funcționalitatea cardului de sănătate (pe lângă implementarea unor servicii electronice, cum se face și în alte țări) 

Păi de unde și până unde asta cu cardul de sănătate în CI? 
În documentele UE se precizează că datele personale ale cetățenilor vor fi folosite numai pentru identificarea lor și că datele biometrice nu vor fi stocate undeva centralizat. Dar datele sanitare ale cetățenilor sunt stocate centralizat și sunt confidențiale. La ele au acces doar medicii. 
Cum s-ar combina cele două? 
Vor avea acces cadrele medicale la amprentele pacienților? 
Apoi am putut constata că acel card de sănătate funcționează cu multe sincope. (Mai bine zis rețeaua respectivă). Dacă acele sincope vor însemna și sincope în citirea documentului electronic, ce va păți posesorul cărții d eidentitate care va fi luat drept un infractor la granițele altor țări? 
Doar se specifică faptul că accesul la datele electronice va fi făcut prin aparate de citire, de către organele de control. Vor putea să citească și fișa medicală a persoanei? 

  • "Cartea electronică de identitate, chiar de la emitere, va putea fi folosită pentru autentificare în sistemele informatice ale administrației publice. Interfețele urmează a fi dezvoltate de către deținătorii acestor sisteme.t.
  • Primul serviciu care va putea fi accesat este cel de autentificare în platforma Casei naționale pentru asigurări de sănătate, având în vedere că potrivit legii, cartea electronică de identitate înlocuiește cardul de sănătate.
  • Sunt avute în vedere dezvoltarea unor interfețe care să permită accesarea unor servicii precum cazierul judiciar, servicii furnizate de către direcția regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, ca să vă dau câteva exemple.", a spus Bode.

Va fi obligatoriu să avem această carte electronică de identitate începând din august 2031.

Cum modelul care a fost arătat pentru noua nouastră carte de identitate a adus multe nemulțumiri, legate de dispariția culorilor noastre naționale și de înlocuirea categoriei de „sex” cu categoria de „gen”,
. să vedem cum sunt și celelalte cărți de identitate noi (măcar câteva ) din alte țări .


Carte națională de identitate în Franța

Rețineți cum se numește, da? Poza exemplificativă e publicată de Serviciul Public al Republicii Franceze.


În noua carte de identitate a francezilor sunt inserate mai multe elemente de siguranță (imagini hilografice), un cip electronic și o zonă de acces la datele electronice.


Ea a intrat în vigoare pe tot teritoriul francez luni 2 august 2021
Are mărimea unui card bancar (așa cum se preconizează și noua CI de la noi) și conține un cip electronic.
Cipul cuprinde informațiile care figurează pe cartea de identitate: nume, numele de folosire, prenumele, data și locul nașterii, înălțimea, sexul, naționalitatea, numărul  CI, data eliberării cărții de identitate, data expirării ei, fotografia feței , semnătura posesorului, în plus fiind  amprentele digitale . Pe verso apar adresa și înălțimea posesorului. 
CI cuprinde de asemenea un cașet electronic vizual (CIV) semnat de Stat, care permite lectura automată și reia datele înscrise pe CI, pentru detectarea rapidă a eventualelor fraude.
Steagul francez a fost figurat în stânga sus, având suprapus profilul Mariannei- figură simbolică a Franței. În dreapta sus e steagul UE, cu prescurtarea Fr a Franței.

Un element de noutate e faptul că astfel de documente se vor elibera și pentru copii. Copiilor sub 12 ani nu li se vor preleva amprentele, dar s-a prevăzut posibilitatea înscrierii a două adrese în cazul copiilor a căror custodie e împărțită .
Cărțile vechi de identitate rămân valabile până la expirarea lor, dar cu începere din anul 2031 nu se va mai putea călători în spațiul european cu o carte de identitate de tip vechi.
Durata de valabilitate a noii cărți de identitate va fi de 10 ani . Prima solicitare de eliberare a unei CI și reînnoirea ei sunt gratuite în Franța, se plătesc 25
însă în cazul pierderii sau furtului documentului anterior.

În Franța a stârnit polemică faptul că indicațiile de pe card sunt bilingve (în franceză și engleză). 

Carte  de identitate în Germania


Cetățenii germani vor putea prezenta cartea de identitate de pe telefon. 
Începând din această toamnă, cartea de identitate germană va putea fi stocată pe telefon  și o vor putea folosi în acest fel la un control al identității sau la bancă. Prezentarea cărții de identitate dematerializată se va putea face cu ajutorul unui număr de identificare personal. 
Cartea electronică de identitate germană prezintă următoarele caracteristici: 
Informațiile vizibile pe document, mai ales fotografia sunt păstrate de asemenea și sub formă electronică în cip ul integrat în CI.
La cererea posesorului, în cip se pot integra și două amprente digitale . (Deci nu se trec obligatoriu amprentele ). În 2020, 42,5% dintre carțile de identitate eliberate au conținut și amprente, la dorința posesorului.
Dar pentru cărțile noi de identitate se pare că amprentele a degetelor arătătoare de la cele două mâini vor fi obligatorii. La poliție, la autoritățile vamale și la grăniceri vor fi aparate speciale de citire a datelor din cip pentru stabilirea identității persoanei.
Noua legislație propune ca amprentele digitale ale posesorului să fie stocate doar pe cartea de identitate, nu și în altă parte. Dar există temeri că mai devreme sau mai târziu amprentele vor fi stocate într-o bancă de date centrală și vor fi utilizate împreună cu alte informații stocate de asemenea pentru ținerea sub control a populației.
Există cetățeni germani care și-au distrus cărțile de identitate vechi pentru a obține până la data de 2 august 2021 o carte de identitate nouă, dar fără amprente incluse. Amânând astfel cu 10 ani  problema.
Noua carte de identitate germană conține pe lângă fotografia obișnuită și o fotografie holografică  și o securitate a semnăturii 3-D. 


Aceste noi măsuri de siguranță ar trebui să facă noua carte de identitate foarte sigură.
Dar experții în calculatoare au constatat că e poate fi ușor „spartă” de către hakeri. Și interesul lor e sporit de faptul că
noile cărți de identitate pot fi folosite și drept carduri bancare pentru efectuarea de tranzacții financiare prin internet
Chaos Computer Club, un grup de hakeri cu domiciliul în Germania a demonstrat pentru un post de televiziune german că ei pot să spargă foarte ușor numărul personal de identificare (PIN) al unui model de testare a noii cărți de identitate.
Odată ce hakerii au spart PIN ul, ei pot să preia identitatea posesorului pe internet și să facă plăți din contul posesorului sau pot schimba PIN ul cardului, astfel încât posesorul de drept să nu mai poată avea acces la propriul său card și deci la conturile sale bancare. 
Oficiul Federal pentru Securitatea Informației (BSI) a informat că e posibil să fie folosit un așa-zis virus Trojan pentru spargerea PIN ului când proprietarul cardului folosește un simplu cititor de carduri. 
Au fost și cetățeni care au deteriorat cip ul din Cartea de identitate punând CI într-un cuptor cu microunde, dar rezultatul a fost că au fost pusi sub acuzare de poliția germană , pedeapsa fiind amendă sau închisoare.
Cipul poate fi deteriorat și de magneți puternici.

În Olanda 

Cartea de identitate nu vor mai menționa sexul cetățeanului

Ministrul Educației, Culturii și Științei din Olanda, Ingrid van Engelshoven a declarat în anul 2020 într-o scrisoare adresată parlamentului că intenționează să suprime inscripționarea sexului pe cărțile de identitate „începând din 2024-2025”
.
Ea a argumentat că nici cartea de identitate germană nu menționează sexul  și că cetățenii trebuie să poată să-și aranjeze identitatea în toată libertatea.
În Olanda se vorbește de asemenea despre recunoașterea unui al treilea sex într-un caz în care un cetățean născut intersexuat a obținut în justiție dreptul de a nu i se specifica sexul în actul de naștere.

În Suedia

Cartea națională de identitate (nationellt identitetskort) este o carte de identitate biometrică ce indică cetățenia. Ea poate fi folosită pentru a călători în țările europene (cu excepția Rusiei, Ucrainei și Belarusului) și poate înlocui de facto pașaportul în Republica Dominicană, teritoriile franceze de peste mări, Georgia.. La partea de sus e inscripționat numele țării în suedeză, engleză și franceză (SVERIGE SWEDEN SUÈDE) și simbolul de pașaport biometric 

Urmează numele documentului în aceleași trei limbi, naționalitatea posesorului și codul țării (SVENSK/SWE), Numele, Prenumele, supranumele, sexul, data nașterii, codul personal ,fotografia,  înălțimea, numărul CI, data eliberării, termenul de valabilitate, autoritatea emitentă, semnătura.
Cipul conține aceleași date sub formă electronică, dar începând din august 2021 va conține și amprentele digitale. 
Pe verso este și rugămintea în limba engleză ca dacă documentul e găsit de cineva, să fie tăiat în două și trimis la căsuța poștală a Poliției. 

Pe site ului Skatteverket (Agenția suedeză de impozite) informațiile privind documentele de identitate sau permisul de sejur sunt disponibile nu doar în limba suedeză, ci și în următoarele limbi:
Engleza, arabă, sârbă (bosniacă, croată), sami (limba eschimoșilor), germană, spaniolă, estonă, franceză, iddish, finlandeză, persană, poloneză, romani, rusă, somaleză, turcă, thai, hindi, și alte două limbi pe care nu le-am identificat. 
De remarcat că nu se regăsește și limba română. Au considerat probabil că în România e mai răspândită limba romani.
Cartea de identitate suedeză se poate cere de la Agenția suedeză de impozite, de către orice persoană de peste 13 ani care e înscrisă în registrele de stare civilă din Suedia. 
Se spune că acea carte de identitate e necesară pentru a dovedi vârsta persoanei, pentru retragerea medicamentelor de la farmacie , pentru a plăti mărfuri cu cardul  într-un magazin sau pentru a face tranzacții bancare. 
În cazul minorilor, trebuie să existe și autorizația tutorelui legal (titular al custodiei) pentru eliberarea cărții de identitate. Dacă există doi tutori legali, amândoi trebuie să-și dea autorizația pentru eliberarea cărții de ientitate pentru minor.. Tutorele trebuie să-l însoțească pe minor la agenția care îi eliberează C.I. C.I. conține și fotografia persoanei, dar se specifică și înălțimea sa. 
Cartea de identitate suedeză conține și un cip electronic ce poate fi folosit ca semnătură electronică ce poate fi folosită pe internet.
Se plătește o taxă de 
400 SEK. (cca 40 eur)

În SUA

În Statele Unite cetățenii nu au cărți de identitate „adevărate”, pentru legitimare fiind folosite permisele  de conducere. Pe aceste permise de conducere, de mărimea unui card bancar, sunt trecute numele, prenumele, data de eliberare și data expirării, data nașterii posesorului , sexul și înălțimea lui, fotografia, semnătura . 
Era vorba să fie emise și niște „adevărate” cărți de identitate, dar această acțiune a fost amânată până pe 3 mai 2023 din pricina pandemiei. 

vineri, 30 iulie 2021

Ce e acela CHEF

Șef sau „chef”?

 Vedem la tv câte o persoană despre care se spune că ar fi „chef”.
Ce să fie asta? 
În ce limbă?
Păi, de vreme ce vorbim românește și emisiunea e în limba română, ar trebui să fie un cuvânt în limba română.
Ne uităm în dicționarul limbii române:

CHEF, chefuri, s.n. 1. Petrecere zgomotoasă cu mâncare, băutură (şi cântec). 2. Stare de (uşoară) beţie şi de bună dispoziţie a omului care a băut. 3. Bună dispoziţie, voie bună, veselie; toane bune. 4. Voie, poftă, dorinţă. ♦ Dorinţă ciudată, neaşteptată; capriciu, toană. 5. (Înv.) Tabiet. – Din tc. keyf (lit. keyif).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

Nu pare să fie asta.
Mai ales că ei citesc: „șef”



În emisiunile respective e vorba de bucătari.
Atunci o fi în altă limbă?
Păi ar fi cuvântul „chef” din limba franceză - limba gastronomiei putem spune.
Dar de ce ar folosi un cuvânt franțuzesc într-o exprimare în română, câtă vreme există un cuvânt perfect echivalent la noi? Cuvântul „șef”? În cazul de față: „șef bucătar”? Sau: „bucătar șef”? 

Desigur, ca să pară mai interesanți. Și să fie exprimarea incorectă în românește .

Dar să vedem ce înseamnă exact un șef bucătar (chef cuisinier) în Franța.




Fișa meseriei : Chef cuisinier

Șeful bucătăriei , sau șeful bucătar e singurul stăpân al bucătăriei unui restaurant. Singur, sau în fruntea unei echipe, el folosește cuptoarele și are răspunderea felurilor de mâncare care se servesc în sală. El e cel care stabilește felurile ce sunt propuse în meniu, în funcție de imaginația lui și de gusturile lui.
Cum poate deveni cineva șef bucătar (în Franța, că despre asta vorbim) ?


Fișa postului : Chef cuisinier

Șeful bucătăriei este garantul reputației unui restaurant.  El are ca misiune principală satisfacerea clientului , elaborează felurile de mâncare din meniu și le prepară pentru servire.
În general el are în subordine o echipă de bucătari și de ajutoare de bucătari pentru a-și face treaba bine.



Rolul șefului bucătăriei


Șeful bucătăriei are de obicei mai multe caschete (însemne ale specializării). El e în același timp bucătar, gestionar și șef de echipă.
Trebuie să fie în primul rând un foarte bun bucătar, să realizeze felurile cele mai complexe și să pună la punct rețete noi.
Să fie un artist în domeniul său.
Rolul său nu se oprește la realizarea felurilor de mâncare, căci funcția sa cere o anumită polivalență. 

Deseori autonom, sau sub conducerea directorului localului el trebuie să:  
• Elaboreze ansamblul de feluri propuse în meniul restaurantului, fiind atent să le înnoiască în mod regulat în funcție de anotimp și de tendințe ;
• Conducă echipa sa în timpul realizării felurilor , asigurându-se că acestea corespund cu indicațiile lui înainte de a fi trimise în sală  ;
• Coordoneze activitatea bucătăriei cu cea a sălii pentru a asigura o servire rapidă ;
• Să gestioneze rezervele de alimente și de produse proaspete dând comenzi furnizorilor  ;
• Să întrețină legături profesionale cu agricultorii și cu furnizorii din regiunea lui pentru a aduce produsele cele mai potrivite bucătăriei sale ;nu în ultimul rând, preparatele să fie realizate la un preț avantajos. Șeful bucătar trebuie să știe să negocieze cu furnizorii și să nu risipească produsele. 
• Asigure respectarea normelor de securitate și de igienă în bucătăria sa  ;
• Transmită experiența sa ucenicilor și trezește vocații .

Sinonime ale meseriei:

  • Șef bucătar
  • Șef al bucătăriei
  • Șef.

Calități cerute pentru a deveni bucătar șef  

Fiind coordonator al colectivului, șeful bucătăriei trebuie să poată lucra în echipă. El trebuie să știe să distribuie anumite sarcini subordonaților săi. Totul cu diplomație, ca să asigure o bună comunicare în echipa sa.

Șeful bucătăriei lucrează într-un mediu dificil. Între stresul arsurilor, un cadru zgomotos și o muncă ce cere să fie mereu în picioare, așa că trebuie să aibă o bună condiție fizică.

De asemenea, șeful bucătar trebuie să fie creativ. El trebuie să fie inventiv, să propună în meniul său feluri care să îl diferențieze față de concurență. El trebuie să stăpânească tehnicile culinare și să se pună rapid la punct cu noutățile pentru a răspunde așteptărilor clienților. Să știe să se reînnoiască și să se repună în chestiune în permanentă sunt două atuuri foarte importante ca să se impună în profesia lui.


Chef cuisinier : carieră / posibilitate de avansare :

Gradul de șef bucătar  se obține după mai mulți ani de experiență în restaurant. Evoluția e foarte ierarhizată: mai întâi ajutor de bucătar, apoi șef de zonă , gradul de șef de operațiune, apoi secund în bucătărie. În anumite localuri care nu dispun de toate gradele ierarhice, evoluția se poate face rapid , sărind niște etape. 
Deși se află în vârful ierarhiei din bucătărie, un șef bucătar poate să evolueze în carieră. Astfel, el poate intra în serviciul unui mare restaurant sau să își dechidă propriul său local.
  

Salairiul brut lunar al unui  debutant :

 1430 €

Cum se devine Chef cuisinier : ce formație e necesară

Meseria de șef bucătar nu e decât rareori accesibilă pentru tinerii ce tocmai au obținut o diplomă. Aceștia trebuie să beneficieze de mai mulți ani de experiență înainte de a-și conduce propria echipă.  În funcție de specializarea lor, evoluția bucătarilor poate fi mai rapidă sau mai lentă.
Diferitele diplome care permit intrarea în profesie sunt: 
•  CAP cuisine, deschis pentru elevii de nivelul 3. Ea duce la statutul de ajutor de bucătar , adică la baza ierarhiei. . Este diploma de bază pentru a intra într-o bucătărie. 
Sunt cursuri de doi ani la o școală de comerț, unde învață procedeele de preparare, rețete, află despre ingrediente  și învață să elaboreze un meniu și să prezinte felurile.
Se învață: Franceza, istorie-geografie, educație civică, matematică, fizică-chimie, o altă limbă străină, bucătărie practică și tehnologie, științe aplicate, cunoașterea unei întreprinderi și mediul ei, comunicare, prevenire, sănătate și mediu, igienă alimentară, aprovizionare și organizare a producției culinare, cunoașterea produselor culinare. 
•  Bac pro restauration, deschis pentru elevii din ciclul 2. Când acest bacalaureat e completat cu opțiunea de organizare și producție culinară, el permite intrarea direct pe postul de prim ajutor, de adjunct de bucătărie sau, mai rar, de șef de echipă. .  Bacalaureatul  tehno hotelier este puțin profesionalizant, dar permite apoi să se urmeze cursuri în  BTS.
•  BTS hôtellerie optiune artele mesei și serviciului , ce sunt accesibile celor ce au dobândit un Bac techno hôtellerie. El duce la aceleași posturi ca și  Bac pro restauration. Totuși, mulțumită formației sale mai orientate spre gestiune, el permite o evoluție mai rapidă.

Aceste formații de bază deschid porțile meseriei și apoi se pot obține distincții în specialitate, specifice înaltei gastronomii , cum ar fi: 

  • Concursul de cel mai bun lucrător din Franța  : se obține gulerul  albastru-alb-roșu , care reprezintă consacrarea carierei de mare șef bucătar  ;
  • Stelele ghidului Michelin : obținerea acestor stele constituie dovada calității bucătariei șefilor care o dobândesc  ;
  • Concursurile de patiserie : în timpul acestora tinerele talente în domeniul „șef patisier” sunt puse la încercare în privința îngemănării gustului și fineții . 

 

Situatia meseriei / context pentru a deveni Chef cuisinier

Statutul de șef de bucătărie se obține după numeroși ani de experiență și uneori după o formație complementară în domeniul gestiunii. Astfel, candidații trebuie să dea dovadă de răbdare pentru a ajunge acolo. Ei aleg să facă parte din echipa unui șef bucătar cu renume, care are uneori mai multe stele Michelin, pentru a se perfecționa în meserie.


Dar cei ce se autointitulează la noi: „chefi”? 
Ce pregătire au? Ce școli au absolvit, ce experiență au dobândit pe lângă șefi bucătari recunoscuți și ce bucătării de renume conduc? Ce distincții în domeniu au obținut?
Mda. 

vineri, 18 iunie 2021

Campioni în Europa la numărul de decese din Covid-19

 Cea mai gravă situație din UE din pricina Covid-19 , pe ultimele două săptămâni!

pe 18 iunie 2021
Conform datelor raportate de fiecare țară la ECDC pe ultimele două săptămâni și de la începutul pandemiei, în toate celelalte țări europene numărul deceselor cauzate de Covid-19 a scăzut foarte mult, putem considera că acest rezultat fiind efectul măsurilor de distanțare adoptate, dar și a vaccinărilor.
Din păcate însă în țara noastră situația s-a înrăutățit (după ce fusese o ameliorare ceva mai înainte).
Nu vorbesc e numărul de cazuri noi notificate, pentru că în această privință datele existente nu reflectă în întregime realitatea (fie că se fac puține testări, fie că unii suferinzi nu se duc la spital ).
Dar numărul care apasă în mod tragic asupra societății noastre este numărul de decese.
Și aici constatăm că am ajuns „campioni” (în sens negativ desigur) în Europa!
În ultimele două săptămâni au fost înregistrate la noi 80,14 decese la un milion de locuitori, în timp ce în toate celelate țări europene dumărul de decese raportat la numărul de locuitori a fost mult  mai mic!
Se poate observa de asemenea procentul enorm de decese față de numărul de cazuri din ultimele două săptămâni.
Doar la noi au murit 75,9% dintre cei bolnavi, în timp ce în toate celelalte țări au murit 2,2% (în medie). Chiar și la noi în țară, pe toată perioada panemiei au murit în medie 2,9%. Și acum?
Încercând să găsesc o explicație pentru această situație tragică, am alăturat în tabel și procentele în care a fost vaccinată populația din aceste țări (cu o doză sau cu două doze).
Se poate constata că și în această privință suntem codași.
La vaccinarea cu o doză, doar în Bulgaria s-au vaccinat mai puține persoane (procentual) . Și putem observa că procentele scăzute de vaccinare sunt  asociate și cu procente mari de decese la numărul de locuitori. 

 

UE / EEE 

Cazuri

Decese

Indice de cazuri notificate pe ultimele 14 zile / 1000000 locuitori

Notificări de decese în ultimele 14 zile/ 1000000 locuitori

 

Raport decese/cazuri

 

Raport decese/cazuri

Pe ultimele 14 zile

Vaccinare o doză
pe  18 iunie

%

Vaccinare două doze
pe 18 iunie

%

1

România

1079776

31861

105,5

80.14

0,029

0,759

29,1

26,7

2

Letonia

136030

2456

1536,9

45.08

0,018

0,029

31,2

21,1

3

Grecia

414933

12422

1271.8

34.33

0,029

0,026

48,8

33,6

4

Bulgaria

420336

17900

296,6

34.24

0,042

0,115

15,5

12,9

5

Croația

358581

8152

591,4

31.05

0,022

0,052

41,8

22,6

6

Liechtenstein

3026

59

361,3

25,81

0,019

0,071

 

 

7

Lituania

277942

4348

1133,1

25,77

0,015

0,022

50,2

35,2

8

Polonia

2877608

74574

140,3

21,84

0,025

0,155

51,5

34,8

9

Ungaria

807045

29925

256,6

19,65

0,037

0,076

66,2

53,0

10

Slovacia

777375

12441

525,7

17,96

0,016

0,034

42,3

27,7

11

Germania

3715518

89844

413,5

16,86

0,024

0,040

57,9

31,5

12

Italia

4244872

127002

484,0

16.03

0,023

0,033

57,8

27,7

13

Franța

5740665

110420

1107,4

14.69

0,019

0,013

54,4

25,0

14

Cipru

73190

373

881,8

14.64

0,005

0,017

60,5

41,6

15

Slovenia

256467

4721

1309,7

13.36

0,018

0,010

44,3

31,7

16

Spania

3741767

80517

133,90

11,92

0,021

0,089

54,9

32,2

17

Belgia

1076598

25100

1230,0

11,72

0,023

0,009

61,1

36,1

18

Cehia

1665139

30226

361,6

11.03

0,018

0,030

53,3

26,6

19

Estonia

130538

1266

747,9

10,53

0,009

0,014

49,3

32,1

20

Austria

644577

10399

454,9

6,74

0,016

0,015

58,2

30,3

21

Luxemburg

70406

818

825,7

6.39

0,011

0,008

 

 

22

Suedia

1084636

14574

1310,1

5.71

0,013

0,004

51,4

27,5

23

Olanda

1671446

17692

1385,4

5.23

0,010

0,004

61,2

33,8

24

Portugalia

858072

17047

872,1

2.14

0,019

0,002

52,8

29,9

25

Danemarca

290111

2526

1525,7

1,72

0,008

0,001

56,9

31,7

26

Finlanda

93850

964

246,5

1,45

0,010

0,006

63,5

16,3

27

Norvegia

128079

789

614,6

1.12

0,006

0,002

37,5

20,7

28

Irlanda

266742

4941

1025,9

0,00

0,018

0,000

60,0

29,0

29

Malta

30582

419

91,3

0,00

0,013

0,000

69,6

59,6

30

Islanda

6621

30

96,1

0,00

0,004

0,000

66,5

35.9


total

32942528

733806



0,022


53,8 %

30,0%

 

************************************************************************

Update  25 iunie 2021

Tot în România a fost cel mai mare număr de morți pricinuiți de Covid-19, în ultimele două săptămâni (față de numărul de locuitori) -conform cu datele raportate de țara noastră la ECDC)

Între situația de la noi și cea din toate celelalte țări europene e o diferență uriașă!

În România: 78,28 decese/milion locuitori. Cum se face că îi depășim (în rău) pe toți???
Letonia: 43,51             decese/milion loc
Liechtenstein: 25.81    decese/milion locuitori
Grecia: 25.28              decese/milion locuitori
Letonia: 43,51             decese/milion loc
Bulgaria: 24.46             decese/milion locuitori
Croația: 22.42             decese/milion locuitori
Lituania: 19.33           decese/milion locuitori
Polonia: 17.62            decese/milion locuitori
Slovenia: 16.22          decese/milion locuitori
Slovacia: 15.02          decese/milion locuitori
Germania: 13.84        decese/milion locuitori
Italia: 12.52               decese/milion locuitori
Cipru: 12.39              decese/milion locuitori
Franța: 10.99
Cehia: 10.85
Spania: 9.57
Belgia: 7.90
Austria: 4.61
Portugalia: 3.11
Estonia: 3.01
Suedia: 2.71
Olanda: 2.64
Malta: 1.94
Danemarca: 1.89
Norvegia: 1.12
Finlanda: 0.36
Irlanda: 0,00
Luxemburg: 0.00

************************************************************************

Update  4 iulie 2021

E de groază. Tot la noi e cel mai mare număr de decese (raportat la numărul de locuitori)!

România: 75.02 decese/1000000locuitori, pe ultimele două săptămâni
Letonia:     24,64
Grecia:       22,58
Bulgaria:    18.27
Slovenia:    12.88
Slovacia:    12.46
Croația:      
12.32
Lituania:     
11.81
Germania:   
11.04
Polonia:      
10,67
Irlanda:       
9,67
Franța:        
8.57
Austria:       
8.09
Italia:          7,88
Cehia:          6,73
Ungaria:       
6,55
Belgia:         5.90
Spania:         
5.75
Portugalia:   3,79
Estonia:        
2.26
Malta:           1,94
Olanda:         
1,55
Suedia:          
1,36
Danemarca;   
1,20
Cipru:            
1.13
Norvegia:       
0,56
Finlanda;        0,54
Luxembrug:   
0,00
Liechtenstein: 0,00
Islanda:           
0,00

Cum se face că în absolut toate celelalte țări din UE numărul de decese pricinuite de Covid-19 a scăzut foarte mult și numai la noi rămâne acest număr extrem de mare de decese? 
************************************************************************

Update  8 iulie 2021

Batem toate recordurile. La decese (raportate la un milion de locuitori)!

România: 81,85 decese în ultimele două săptămâni!

Alte țări din UE sunt departe de noi. Cam toate. 
Pe nedoritul loc 2 : Grecia, 17,63 decese, apoi Letonia (16,77) , Bulgaria (13.52), și..Irlanda (11,88), Croația (9.12
Urmează Lituania (8.59), Austria (8.43), Germania (7,65), Polonia (6,74), Italia (6.35), Franța (6.28), Cipru (5.63), Slovenia (5.25), Spania (5.18), Portugalia (4.76), Belgia (4.34), Ungaria (3,79), Slovacia (3.11), Cehia (2,90), Olanda (1,72), Estonia (1,50), Danemarca (1.03), Suedia (0,58), Norvegia (0,75), Finlanda (0,36), Luxemburg, Malta, Islanda, Liechtenstein (0,00)
S-a spus că fuseseră cam 300 de decese ce nu fuseseră raportate în perioade anterioare (nu s-a spus de ce) și că ele au fost adăugate acum, sporind numărul de decese raportate în aceste zile.
Numai că numărul de decese de la noi depășește cu mult acele 300 !
Considerând că am avea o populație de 19 milioane, înseamnă că în ultimele două săptămâni la noi au fost: 19 x 81,85=1555 de morți! 
Chiar presupunând că 300 erau „din urmă”, tot au murit 1255 de persoane din pricina Covid-19 , un număr uriaș, despre care nu se mai vorbește.
Iar situația dezastruasă datează de mai mult de două săptămâni, așa că nu știm în care săptămână au fost adăugate cele 300 de decese neraportate la timp , că situația deceselor e dezastruasă în mod constant la noi, după cum se poate vedea în datele raportate de țara noastră la ECDC.
Se pare că „atât se poate” în spitalele de la noi. 

************************************************************************
Update  18 iulie 2021
La o lună de când am constatat (eu) că suntem campionii Europei la decese

Suntem tot pe primul loc la decese!

  • România: 46,98 decese/milion de locuitori, pe ultimele două săptămâni
    (de azi s-a anunțat la tv că suntem „zonă roșie”)

E drept, nu mai sunt chiar atât de multe cum au fost în săptămânile anterioare, dar tot pe primul loc suntem.😡 În același timp, autoritățile au anunțat că nu au mai fost adăugate decese „din urmă”. Dar distanța dintre noi și oricare altă țară europeană rămâne foarte mare. De peste două ori mai numeroase decât în celelalte țări cu situație proastă din UE (din punctul de veere al coronavirusului).
  • Letonia: 17,82 decese/milion de locuitori, pe ultimele două săptămâni (legate de coronavirus, conform ECDC)
  • Bulgaria: 16.26
  • Grecia: 11.94  („zonă galbenă” conform CNSU) 
Și cu asta s-a cam terminat cu țările care au mai avut decese mai  numeroase de 10/milion din pricina coronavirusului.
Urmează: 
  • Slovenia: 8.11
  • Portugalia: 7,58  („zonă roșie” conform CNSU) 
  • Cipru: 6,76 („zonă roșie” conform CNSU) 
  • Croația: 6,65
  • Germania: 5.66
  • Franța: 5.30
  • Italia: 5.08
  • Spania: 4,88 („zonă roșie” conform CNSU) 
  • Polonia:4.77
  • Austria: 4.61
  • Irlanda: 3.42
  • Cehia: 3.09
  • Belgia: 3.04
  • Slovacia: 2.20
  • Ungaria: 1,84
  • Olanda: 1,44  („zonă roșie” conform CNSU) 
  • Danemarca: 1,03
  • Norvegia: 0,75
  • Estonia: 0,75
  • Suedia: 0,58
  • Finlanda: 0,54
  • Luxemburg: 1,60 („zonă galbenă” conform CNSU) 
  • Malta: 0,00
  • Islanda: 0,00
  • Liechtenstein: 0,00
************************************************************************
Update  26 iulie 2021
Numărul celor decedați din pricina Covid-19 s-a mai micșorat în ultimele două săptămâni, dar tot e cel mai mare din Uniunea Europeană! (raportat la numărul de populație, desigur)
Și acum cică nu mai sunt raportări „din urmă”..

Am reunit într-un tabel situația numărului de decese raportat la numărul de locuitori din ultimele două săptămâni (conform datelor ECDC)
De data asta am folosit ordinea „de la decese 0 la număr maxim de decese”. După cum se poate vedea, în timp ce în cele mai multe țări europene numărul e ecese pricinuite de Covid-19 a scăzut până spre 0, în România numărul de decese continuă să fie cel mai mare din UE.
Am căutat și numărul de vaccinări cu măcar o doză și...suntem codași și acolo. 
Cum cea mai vulnerabilă categorie e cea a persoanelor peste 70 de ani, și am găsit și o statistică referitoare la vaccinarea acestei categorii de persoane, vedem că și în acestă privință suntem pe ultimul loc.  În absolut toate celelalte țări, se observă prioritatea care s-a dat vaccinării persoanelor vârstnice. la noi- nu. Aceasta e probabil una dintre cauzele mortalității mari de la noi. (Nu singura, desigur, pentru că o altă cauză majoră o reprezintă sistemul sanitar de la noi).
Să ne amintim că la începuturile campaniei de vaccinare, când la centrele de vaccinare , când se anunțase că se va da prioritate persoanelor vârstnice, de fapt s-au vaccinat cu prioritate diverși militari, funcționari tineri considerați importanți și așa mai departe. 
În alte țări s-a respectat cu strictețe ordinea categoriilor de vârstă, așa încât unii au venit la noi să se vaccineze, că acolo încă nu le venise rândul..
Și în felul acesta simplu, am ajuns să fim „campioni” la decese...

 

Nr crt

Țara din UE

Decedați în ultimele două săptămâni raportat la milionul de locuitori

Procent persoane peste
70 de ani complet vaccinate

Proporția adulților vaccinați anti-COVID cel puțin cu prima doză la 26 iulie

1

Liechtenstein

0,00

 

62,2 %

2

Islanda

0,00

100%

90,0 %

3

Malta

0,00

99%

84,0 %

4

Cehia

0,19

81%

60,9 %

5

Suedia

0,19

91%

73,8 %

6

Norvegia

0,37

94%

64,8 %

7

Estonia

0,75

67%

54,4 %

8

Danemarca

0,86

99%

81,6 %

9

Finlanda

0,90

91%

78,3 %

10

Olanda

1.21

 

82,9 %

11

Belgia

1,82

91%

82,5 %

12

Ungaria

2.15

80%

66,2 %

13

Slovacia

2,57

60%

47,2 %

14

Luxemburg

3.19

84%

76,1 %

15

Lituania

3.22

59%

54,6 %

16

Autriche

3.26

83%

68,2 %

17

Slovenia

3.34

68%

49,7 %

18

Polonia

3.42

73%

57,4 %

19

Irlanda

3,63

100%

70,4 %

20

Italia

3,66

83%

69,7 %

21

Spania

3,91

98%

75,6 %

22

Germania

3,99

 

71,7 %

23

Franța

4.62

79%

70,9 %

24

Croatia

5.17

61%

46,9 %

25

Cipru

6,76

90%

68,4 %

26

Letonia

7.86

42%

44,0 %

27

Portugalia

9.52

96%

76,7 %

28

Grecia

10,54

74%

61,1 %

29

Bulgaria

12.95

29%

18,0 %

30

Romania

14,54

27%

31,1 %