miercuri, 28 aprilie 2021

Efectele vaccinării anticovid

O serie de state  au decis să administreze rapelul cu vaccin Pfizer BioNTech la 40 de zile de la prima doză

După cum știm, în cazul vaccinului anticovid fabricat de Pfizer BioNTech, a doua doză se administrează la 21 de zile după injectarea primei doze. 
În Franța s-a luat hotărârea de a se distanța inocularea celor două doze de vaccin Pfizer sau Moderna la 42 de zile, în loc de 28 de zile (conform anunțului ministrului Sănătății din Franța, Olivier Véran  de pe 11 aprilie 2021 ). (Cu excepția cazurilor de vaccinare a persoanelor trecute de 75 e ani sau imunodeprimate).
De ce?
Din dorința de a pune la dispoziția a cât mai multe persoane prima doză de vaccin, care furnizează un grad de protecție important, deși nu la fel de mare ca cel ce se obține după ambele doze. OMS a declarat de asemenea că a doua doză de vaccin poate fi amânată în anumite cazuri.
Hotărârea a fost inspirată de exemplul britanic , în Marea Britanie fiind administrată a doua doză e vaccin după 12 săptămâni de la prima inoculare. Această strategie a permis ca în prezent în Marea Britanie, 32 de milioane de persoane de peste 50 de ani să fi fost vaccinate cu o primă doză . Această strategie a făcut ca țara europeană cea mai îndoliată din pricina Covid-19 să să aibă acum mult mai puține cazuri , iar numărul de decese să fie de asemenea foarte mic.
La această îmbunătățire a situației au contribuit și perioadele lungi de carantină și de restricții sanitare. Marea Britanie prevede să ridice restricțiile sanitare pe 21 iunie (deci nu se grăbește cu relaxarea, totuși).
Ar putea rămâne și după această dată restricții la frontiere și s-ar putea folosi un pașaport sanitar în cazul adunărilor cu multe persoane. 
Între timp se continuă cu vaccinarea, autoritățile intenționând să vaccineze toți adulții cu o doză de vaccin până la sfârșitul lunii iulie. 

O etapă de relaxare va avea loc e luni prin redeschiderea spațiilor de comerț cu mărfuri neesențiale, a saloanelor de coafură , a teraselor și restaurantelor. 

Graficul numărului de îmbolnăviri în Marea Britanie, a numărului de decese și a numărului de persoane vaccinate

Am pus în paralel graficul cu evoluția numărului de cazuri de Covid-19 în Marea Britanie,(conform JHU CSSE) 
dedesupt- numărul de decese și 
în partea de jos numărul de persoane vaccinate cu cel puțin o doză  (numărul de persoane vaccinate cu două doze e mult mai mic și curba e acoperită de eticheta explicativă pentru situația la zi)

Se poate observa îmbunătățirea categorică a situației sanitare din Marea Britanie în paralel cu cresterea numărului de persoane vaccinate, chiar dacă majoritatea dintre cei vaccinați a primit câte o doză de vaccin. În prezent, jumătate din populația Marii Britanii a primit cel puțin o doză de vaccin.
De remarcat faptul că dintre aceste vaccinări, peste 20 de milioane de doze administrate în Marea Britanie au fost din cele fabricate de Oxford/AstraZeneca. 

Efecte secundare ale vaccinurilor

Au fost înregistrate în rare cazuri efecte secundare grave ale vaccinurilor anticovid.

Regulatorul britanic al medicamentelor, MHRA a constatat moartea a 19 persoane din totalul de 79 de cazuri de tulburări de coagulare sanguină (tromboze) identificate după vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca. Din acest motiv s-a recomandat limitarea folosirii acestui vaccin la persoane de peste 30 de ani, dacă e posibil. 
Sigur, acest număr de victime e mic față de totalul de 20 de milioane de doze administrate în Marea Britanie. 

Vaccinarea nu asigură protecție pentru toți

Pe de altă parte, nici chiar vaccinarea cu două doze de vaccin Pfizer nu asigură tuturor protecție împotriva bolii Covid-19 (lucru specificat chiar în prospectul actualizat al vaccinului).
În Statele Unite, dar și în Franța au fost citate cazuri în care persoane vaccinate cu două doze de vaccin anticovid de la Pfizer au avut surpriza să fie pozitive la coronavirus. 
Două persoane au murit de Covid în Guyana, deși erau vaccinate cu vaccinul Pfizer încă din februarie. Ambele persoane aveau comorbidități .
Urmează secvențierea probelor recoltate pentru a se vedea care variantă a virusului a provocat decesul celor două persoane, bănuindu-se că ar fi vorba despre „varianta braziliană ”, pentru care vaccinul Pfizer e mai puțin eficace.
În același timp se strâng informații privind efectele secunare observate după administrarea pe scară largă a vaccinului Pfizer.
Conform ANSM (Agenție națională a securității medicamentului -din Franța) , după injectarea vaccinului s-a diagnosticat hipertensiune arterială la mai multe persoane, în cele mai multe cazuri evoluția ei fiind pozitivă. 

Zona zoster un alt efect secundar?

Mai multe cazuri de zona zoster au fost înregistrate de Agenția națională a medicamentului din Franța - fără să se fi decarat categoric o legătură cu vaccinul.
Au fost înregistrate 112 cazuri de zona zoster, dintre care 86 după inocularea cu vaccinul antiCovid de la Pfizer. 
****************************************************************

Update 26.05.2021
Belgia a anunțat pe 26 mai că nu va mai folosi vaccinul contra Covid-19 de la Janssen (filiala firmei Johnson&Johnson) pentru persoane cu vârsta sub 41 de ani, după ce o femeie ce avea mai puțin de 41 de ani a murit după ce primise o doză din acel produs. Defuncta a murit pe 21 mai după ce fusese internată în spital pentru o tromboză gravă și un deficit plachetar. 
Agenția europeană a medicamentelor (AEM) a anunțat că examinează împrejurările acelui deces și că a cerut laboratorului american să întreprindă cercetări suplimentare pentru a determina dacă există o legătură între vaccin și cazurile e tromboză severă.
În Franța, vaccinul J&J și vaccinul AstraZeneca nu sunt folosite decât pentru persoane e peste 55 de ani. 

În diverse locuri din lume au fost înregistrate tulburări tromboembolice rare dar grave în special la femei sub 50 e ani  care au fost vaccinate cu unul dintre aceste vaccinuri cu adenovirus (conform Reuters).

Manechinul Stephanie Dubois de 39 de ani fusese vaccinată pe 6 mai cu vaccinul de la AstraZeneca în Cipru, unde locuia. La puțină vreme după asta s-a simțit rău, pe 14 mai a fost dusă la spital , a fost testată pentru Covid dar testul a fost negativ, însă pe 22 mai pacienta a murit, victimă a unei puternice hemoragii cerebrale. Nu avea „comorbidități” și nu a fost confirmată legătura între acest deces și vaccin.

Pe 26 mai Academia Franceză de Medicină  a apreciat că vaccinarea contra Covi-19 ar trebui să devină obligatorie pentru numeroase profesii și preconizează de asemenea vaccinarea copiilor și adolescenților pentru a se ajunge la „o imunitate colectivă suficientă pentru a controla epidemia”. Acest scop ar urma să fie atins după vaccinarea a 90% din populația adultă sau a 80% din totalul populației, incluzând și copiii. 

Rare probleme cardiace au fost semnalate după vaccinarea anticovid cu vaccinul de la Pfizer/BionTech sau Moderna..
Simptome de miocardită au fost semnalate în Statele Unite la persoane tinere vaccinate cu vaccin cu ARN mesager. Pentru moment nu a fost stabilită legătura cu vaccinul. Miocardita este o inflamare a mușchiului cardiac .
Cele mai multe dintre aceste miocardite raportate în săptămâna anterioară de Centrul de prevenire și de luptă contra bolilor (CDC), principala agenție federală de sănătate publică din Statele Unite par să fie benigne, dar situația e urmărită în continuare.
A ceste cazuri au apărut la adolescenți sau tineri adulți (în special de sex masculin) în termen de 4 zile după vaccinare, mai ales după a doua doză.  Se precizează însă că numărul de cazuri de miocarită nu depășește indicele considerat obișnuit la persoanele e această vârstă .
Acest tip de vaccin a fost autorizat și pentru adolescenți cu vârste între 12 și 15 ani, începând de pe 10 mai, în SUA. 

În Statele Unite În Franța au fost semnalate cinci cazuri e miocardită după vaccinarea cu vaccinul antiCovid de la Pfizer/BioNTech , tot fără a fi demonstrată o legătură cu vaccinul.

duminică, 18 aprilie 2021

Restrictii Norvegia comparativ cu Romania

 Norvegia și pandemia Covid-19

Se precizează că restricțiile suplimentare adoptate de Norvegia sunt cauzate de noile tulpini de coronavirus apărute



Numărul de decese din pricina Covid-19 a fost foarte mic pe perioada pandemiei. Începând din iunie anul trecut, nu a mai murit proape nici un norvegian din această cauză. Totuși, un al doilea val de infectări s-a făcut simțit peste iarnă (oricum sub 10 decese/zi) iar acum mai sunt câteva decese (2 decese la 7 zile...cam așa).
Cum reușesc norvegienii să aibă rezultate atât de bune?
Vaccinarea e cam ca la noi - ca procente.
În plus, neîncrederea în vaccinuri e evidentă.
După decesul a 23 de pacienți în vârstă (peste 80-90 de ani, din aziluri) la scurt timp după vaccinarea cu  vaccinul Pfizer BioNtech (considerat la noi a fi cel mai bun), Norvegia a lansat o anchetă detaliată (după cum se scrie în The Guardian și Business Insider). Agenția Norvegiană a Medicamentului ia în calcul faptul că reacțiile adverse la vaccin ar fi contribuit la moartea unor pacienți în vârstă și slăbiți și ca urmare doctorii din Norvegia au fost rugați să facă evaluări mai minuțioase a pacienților în vârstă și cu boli asociate înainte de a recomanda vaccinarea lor. (Deși legătura categorică nu a fost dovedită fără dubiu). De asemenea, Norvegia a suspendat vaccinarea cu vaccinul de la Astra-Zeneca după decesul unei paciente din Danemarca („din precauție”) . Agenția Norvegiană a medicamentului examinează atent efectele secundare semnalate după vaccinarea cu toate tipurile de vaccin contra coronavirusului și cer profesioniștilor din sănătate să semnaleze toate asocierile posibile între vaccinuri și manifestări patologice, care poate au rămas neraportate. Se fac analize complicate, care iau timp și se asigură colaborarea cu comunitățile profesionale clinice. În același timp, se amintește că există un echilibru dificil între riscul de efecte secundare grave și rare ale vaccinării și riscul ca persoanele cu risc ridicat de boală gravă Covid-19 să nu fie vaccinate și să ia boala.
Chiar și un stat „fruntaș ” în domeniul vaccinării anticovid nu consideră vaccinarea ca fiind o garanție suficientă pentru ca un străin să poată intra în țara lor. 
Israel a anunțat că străinii pot veni în acea țară doar în grup organizat și făcând dovada că au anticorpi anticovid. Adică să facă dovada că au făcut boala sau au fost vaccinați, dar să facă și două teste: unul serologic și unul PCR.


Și atunci?
Norvegienii au respectat mereu condițiile de distanțare.
Vă amintiți de cuplul norvegiano-suedez care a fost nevoit să se căsătorească pe linia de frontieră, mirii și invitații rămânând fiecare de partea lor de frontieră?
Iar acum? 
Să ne uităm de pildă care sunt condițiile de călătorie în Norvegia, așa cum sunt ele prezentate foarte amănunțit de autoritățile norvegiene.

Călătoriile în Norvegia și criza sanitară   (Covid-19)

Guvernul norvegian a înăsprit restricțiile de intrare în Norvegia. Ele au intrat în vigoare joi 25 martie la miezul nopții și sunt prevăzute să dureze până pe 15 mai. 

  • Persoanele care revin în Norvegia după o călătorie neesențială în străinătate trebuie să petreacă toată perioada de carantină într-un hotel de carantină. Hotelurile sunt stabilite de autorități, iar călătorul nu poate alege hotelul. Călătorul în călătorie privată va plăti  500 NOK (49,85 Euro ) pe zi pentru sejurul în carantină, restul costurilor de carantinare fiind plătit de autoritățile norvegiene.
  • O dată ce a intrat cineva în Norvegia, distanța față de alte persoane trebuie să fie de cel puțin doi metri
  • Nu se mai servește nici nu se mai vinde alcool pe tot teritoriul țării (!)
  • Restricțiile sunt valabile și de Paști.

Acestea sunt restricții suplimentare, care se adaugă la restricțiile deja existente și care rămân în vigoare (fără a se preciza o dată de încetare a lor):

În prezent, doar cei originari din Norvegia și străinii care au reședința în Norvegia sunt autorizați să intre în Norvegia.

Orice străin va fi respins din oficiu dacă nu face parte din una dintre categoriile exceptate prezentate mai jos:

  1. Străinii care au reședința în Norvegia, dacă sunt proprietari sau locatari în locuința lor ;
  2. Persoanele care au un motiv anume să vină- cum ar fi obligația de a îngriji o persoană din Norvegia , ori să viziteze o rudă grav bolnavă/pe moarte.  ;
  3. Străinii care au drept de vizită fixat cu copiii lor ;
  4. Rudele apropiate : soț/soție, partener înregistrat copii minori, părinți de copii minori; (nu intră aici prietenii,logodnicii) 
  5. Jurnaliștii sau alți profesioniști în misiune mediatică străină;
  6. Străinii ce fac escală într-un aeroport norvegian  ;
  7. Marinarii și personalul companiilor aeriene ;
  8. Străinii ce efectuează un transport de mărfuri și/sau de pasageri ;
  9. Străinii care exercită funcții esențiale în societate. Ei trebuie să aibă un document (care să ateste asta) emis de angajatorul lor
  10. Profesioniștii din sănătate din Suedia și Norvegia care lucrează în serviciile e sănătate norvegiene
  11. Personalul indispensabil întreprinderilor. Angajatorul trebuie să obțină aprobarea autorităților norvegiene înainte de sosirea personalului respectiv în Norvegia;
  12. Copiii care trec în fiecare zi frontiera spre Norvegia ca să meargă la școală;
  13. Străinii cu reședința în Suedia sau în Finlanda care vin zilnic să lucreze în Norvegia.
Bun , și după ce au intrat în Norvegia cei ce au acest drept?
Ce sunt obligați să facă  cei ce intră în Norvegia:
  • Să completeze un formular de înregistrare a călătoriei înainte de a pleca  ;
  • Să aducă un certificat de test negativ la coronavirus, efectuat în cele 24 de ore dinaintea sosirii  ;
  • Să facă un test de depistare la sosirea în Norvegia; (deci încă un test) 
  • Să stea în carantină 10 zile în Norvegia. (Dacă are teste negative, că altfel trebuie să plece direct) 

Orice infracțiune la regulile privitoare  la  Covid-19 e pasibilă de amenzi grele. 

Înregistrarea înainte de sosire

Orice persoană care trebuie să meargă în Norvegia (vedem mai sus categoriile care pot face asta) trebuie să completeze un formular de înregistrare a călătoriei. Acesta va fi înregistrat numeric (prin internet) și va primi o chitanță (adeverință) ce trebuie să fie prezentată poliției la sosire. 

Înregistrarea se poate face cu maxim 72 de ore înainte de sosire.

Ce părere aveți ? Să mai spuneți că la noi sunt reguli stricte!

Dacă vreți, pentru comparație putem arăta și ce spune MAE din România....

Intrarea în România în aceeași perioadă de pandemie

Conform MAE)
Să vedem mai întâi care e situația deceselor cauzate de coronavirus, la noi:


Număr de decese foarte mare, mult-mult mai mare decât în ce vedem în Norvegia.
Iar cu vaccinarea cum stăm? Față de Norvegia, mai puțin bine la vaccinarea cu o doză, dar mai bine la vaccinarea cu două doze. 


Iar restricțiile de călătorie?
Pe site ul MAE vedem o listă de țări  ce pun restricții celor care vin din România. Adică: Austria, Belgia, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Elveția, Rusia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Muntehegru, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Liechtenstein, R.Moldova, Marea Britanie, Slovacia, Serbia, Spania, Slovenia, Suedia, Turcia, Ungaria, Ucraina. 
Cam toate țările aflate pe continentul nostru sau în apropierea acestuia.
Dar pentru cei care vor să intre în România, ce condiții sunt?
- Obținerea unei vize (dacă e cazul) - totuși nu e întotdeauna suficient 
- Să se facă dovada (la punctul de trecere a frontierei) întrunirii condițiilor corespunzătoare (??Nu sunt enumerate, ci se dau doar unele exemple)
Exemple :  să se dea informații privind durata șederii și scopul ei. Recomandabil să fie și copii după actele solicitate pentru viză. Dar acesta e doar un exemplu. Și nu se spune sub ce formă se vor da aceste informații. În continuare se dau informațiile generale pentru cei ce vin cu viză.
Se spune că dreptul de ședere se calculează prin sistemul de calcul al UE. 

Restricții în contextul pandemiei de Covid-19:
-Ni se spune că anumite state din UE au introdus restricții, pe care cei ce vin cu viză trebuie să le respecte (?!) Adică, să respecte restricțiile date de alte țări??? Deci la noi nu e nici o restricție din motiv de pandemie?
 În eventualitatea în care îmbarcarea către România sau intrarea în România pentru scopul deplasării nu este permisă, ori dacă titularul vizei este plasat în carantină sau în auto-izolare, taxa de procesare a vizei nu se returnează. La intrarea în România trebuie dovedită necesitatea deplasării în România, în contextul pandemiei.”

V-a plăcut? 

Dar stai! (Cum se spune în reclamele de la noi) - mai sunt niște condiții, dar care sunt de aflat de pe altă pagină de internet (că de ce să afli toate odată, nu?)
Pe acest site: cnscbt.ro e o listă de țări cu risc epidmiologic ridicat, cei ce vin de acolo fiind obligați să stea în carantină   la domiciliu/locația declarată timp de 14 zile
(Adică nu stau toți la un loc, într-o locație controlată de autorități, ci...care cum, pe la cășile lor sau pe la hoteluri, printre ceilalți călători...)
Ce se spune în cel mai nou document de acolo?
Zona Galbena (carantina la domiciliu/locația declarata pentru 14 zile)  Curaçao, Bonaire, Saint Eustatius and Saba , San Marino , Ungaria , Uruguay ,Estonia , Polonia , Serbia , Iordania , Bermuda , Wallis and Futuna , Andorra, Muntenegru, Aruba, Cehia , Franța ,Bahrain , Suedia , Bulgaria ,Macedonia de Nord,Bosnia and Herzegovina , Slovenia , Kosovo , Cipru ,Isle of Man, Liban , Olanda ,Turcia , Palestina , Croatia ,Belgia ,Seychelles , R.Moldova, Chile , Austria , Italia , Monaco ,Luxemburg,Ucraina , Brazilia ,Puerto Rico ,Armenia , Kuweit , Africa de Sud. (listă întocmită pe baza datelor date publicate de ECDC joi 8 aprilie 2021 pentru perioada 22 martie – 04 aprilie 2021)
Și acum, dacă suntem în 18 aprilie mai e valabilă lista asta? Probabil că da, de vreme ce era cea mai nouă pe site...

Mai întâlnim recomandări ale Ministeului Sănătății și ale OMS.
Dar contează mai mult obligațiile.
Nu se spune că s-ar cere teste negative la intrarea în țară. Iar cei ce vin din alte țări decât cele de pe listă, vin pur și simplu fără a avea nici o cerință preventivă. 
De pildă cei care vin din Norvegia (că am văzut mai înainte cerințele de acolo) sau din Germania, sau din Marea Britanie,  sau din Grecia ori Spania ori Rusia, ori Statele Unite (ca să dau doar câteva exemple) nu trebuie să prezinte nici un test și nici nu stau în carantină.
La fel cei venií in Inia, spre exemplu, unde s-a descoperit o nouă tulpină periculoasă de coronavirus. Și ei și cei din Bangladesh, bunăoară pot veni nestingherițí la noi dacă au viză. Sau dacă angajatorul îi trece pe o listă și obține viză pentru ei. Nu tu teste, ...nimic. 
Cică să ne vaccinăm mai repede. Dar dacă noile variante de coronavirus vin înainte ca noi toți să fim vaccinați? Dar dacă vaccinul actual nu are efect față de noile tulpini (variante)? Mai multe paturi la ATI- de unde nu scapă viu aproape nimeni, la noi???

Deci multe state din Europa  ne pun nouă condiția să stăm în carantină dacă mergem la ei, dar ei pot veni când vor fără nici o condiție aici. Noi nu solicităm teste de nici un fel.
O fi bine?
Deh..... 
Vedem efectele până una-alta:
În ultimele două săptămâni am avut 104,2 morți de Covid /milion de locuitori. 
Adică aproximativ la fel cu situația din Italia. Dar acolo am văzut (la televiziunea lor) că s-au pus pe stradă corturi în care orice doritor poate să meargă pentru un test PCR gratuit! (imaginile erau de la Roma) 
Iată o măsură care ar putea contribui la limitarea molimei.
În privința numărului e morți pe ultimele două săptămâni, în Europa suntem după Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Polonia, Cehia, Letonia, Estonia, suntem cam la egalitate cu Italia (cum zisei) și cu Croația. 
În rest, toate celelalte țări europene stau mai bine ca noi!
Unele chiar mult, mult mai bine.
Ca de exemplu:
Islanda și Lichtenstein n-au mai avut nici un deces de două săptămâni (din Covid), Norvegia a avut 5,03, Danemarca a avut 4,8 (statistic, la milion de locuitori) , Portugalia 7,28, Finlanda 10, Suedia 15,11, Olanda 18,1, Spania 28,01, Germania 30,53. Deci se poate și așa! La alții....


joi, 15 aprilie 2021

Situația pandemiei în Europa pe 15 aprilie 2021,conform ECDC

Cum stăm- în România - față de celelalte țări europene

pe 15 aprilie 2021

conform datelor statistice centralizate de ECDC

 

 

Țara din Europa

Număr de morți înregistrați în ultimele 14 zile/1milion locuitori

Număr de morți /număr de cazuri
pe perioada pandemiei


%

Procente vaccinați cu o doză


(Locul în clasament)

Procente vaccinați cu două doze

 

(Locul în clasament)

1

Ungaria

363.07

23708/725241=>       3,2%

19,6     (15)

6,7    (25)

2

Bulgaria

245.70

14418/371993=>       3,9%

8,2      (23)

2,0    (29)

3

Slovacia

199.35

10630/371168=>       2,9%

19,6  (15 bis)

6,7 (25bis)

4

Polonia

172.53

58481/2586647=>     2,3%

19,0    (19)

7,0    (18)

5

Cehia

166.54

27918/1581184=>      1,8%

15,8    (28)

8,3  (8bis)

6

Estonia

118.89

1037/114443=>          0.9%

21,1     (6)

7,0    (21)

7

Italia

105.98

114254/3769814=>    3,0%

18,1     (24)

7,8    (11)

8

România

104.20

25248/1008490=>       2,5%

14,6      (27)

9,0    (5)

9

Croația

103.99

6333/292938=>           2,1%

14,7      (26)

3,4    (27)

10

Grecia

93.76

8885/295480=>           3,0%

16,2      (25)

8,3    (8)

11

Franța

61.72

98778/5058680=>       2,0%

20,5      (11)

7,1 (16bis)

12

Letonia

56.61

1986/107608=>           1,8%

7,8        (30)

1,6    (30)

13

Lituania

49.03

3697/226783=>           1,6%

20,6      (10)

7,6    (13)

14

Luxemburg

47.92

768/63650=>               1,2%

19,7       (14)

6,9    (22)

15

Slovenia

47.71

4411/226787=>           1,9%

19,3       (17)

7,1    (16)

16

Belgia

47.56

23518/928152=>         2,5%

20,9        (9)

6,9 (22bis)

17

Austria

45.50

9411/573944=>               1,6%

21,1    (6 bis)

8,8    (6)

18

Germania

30.53

78452/3011513=>       2,6%

19,1      (18)

7,3    (15)

19

Spania

28.01

76525/3370256=>       2,3%

21,7       (3)

8,0    (10)

20

Malta

27.21

402/29661=>               1,4%

34,4       (1)

15,5   (1)

21

Irlanda

23.97

4785/240945=>           2,0%

20,4      (12)

8,6     (7)

22

Cipru

22.52

272/51505=>                0,5%

18,7      (21)

7,4 (14bis)

23

Olanda

18.10

16770/1355617=>       1,2%

21,6  (5 bis)

6,1    (26)

24

Suedia

15.11

13718/873035=>         1,6%

18,3      (22)

7,7    (12)

25

Finlanda

10.32

874/82278=>               1,0%

25,8       (2)

2,2    (28)

26

Portugalia

7.28

16918/827765=>         2,0%

21,7       (4)

7,4    (14)

27

Norvegia

5.03

687/103620=>             0,7%

19,9      (13)

6,8    (24)

28

Danemarca

4.81

2443/238306=>           1,0%

18,9      (20)

9,7    (3)

29

Islanda

0.00

29/6267=>                    0,5%

21,6       (5)

9,9    (2)

30

Liechtenstein

0.00

56/2768=>                    2,0%

14,0      (29)

9,1    (4)

 

Media europeană

 

645412/28496538=>        2,3%

19.5

7,5

 Am început cu clasamentul sinistru al numărului de decese raportat la 1000000 de locuitori , pe ultimele 14 zile.
În acest clasament al groazei, România se situează pe locul 8 dintre cele 30 de țări din UE și comunitatea economică europeană. Adică 22 de țări europene stau mai bine decât noi. 
Cele mai multe decese au fost în ultimele două săptămâni ân Ungaria
Apoi Bulgaria și pe locul trei Slovacia. Urmează Polonia, Cehia, Estonia și ..aproape la egalitate cu noi - Italia. 
România, cum ziceam, pe locul 8.
Urmează la mică distanță Croația, apoi Grecia.
 

În afară de aceste 10 țări, în celelalte țări europene situația e mult mai bună. Și în special în Finlanda, Portugalia, Norvegia , Danemarca, Islanda și Lichtenstein numărul de decese a scăzut mult de tot, ajungând chiar la 0 în ultimele două țări citate. 
Cum or fi făcut? 

Dar să vedem care a fost mortalitatea în general, de la începutul pandemiei în țările europene.
Pentru a face o comparație, am împărțit numărul de decese legate de Covid-19 declarate la numărul total de cazuri declarate și am calculat procentele de decese.
Constatăm că cea mai proastă situație a fost în Bulgaria, unde au murit 3,9% dintre cei ce s-au îmbolnăvit de Covid-19. Tot foarte mulți (procentual) au murit și în Ungaria, Italia, Grecia, Slovacia, (în ordine), dar și în Germania, România și Belgia (aproape la egalitate). În toate aceste țări mortalitatea a fost mai mare decât media europeană.
În toate celelalte țări europene mortalitatea a fost mai mică decât media europeană și există unele țări în care mortalitatea a fost chiar foarte mică. Dacă într-o țară ca Norvegia, cu un nivel de trai foarte ridicat putem presupune că e meritul unui sistem sanitar foarte performant, în Islanda sau în Cipru  care ar fi explicația? Nici nu au aceeași climă, nici aceleași condiții economice, nici aceeași componență etnică. Dar probabil petrec mult timp în aer liber și putem presupune că poluarea e mai redusă . 
Mortalitate scăzută a fost și în Finlanda, Danemarca, Olanda, Luxemburg, țările baltice , Malta, Luxemburg, Austria.
Ar fi interesant de văzut care e gradul de poluare din aceste țări. În Finlanda știm că sunt suprafețe mari de păduri, în Austria de asemenea....Putem considera că aerul mai curat face ca popuația să fie mai sănătoasă și să poată rezista mai bine la infecții?

Sau poate e efectul campaniei de vaccinare?
Am pus pe ultimele două coloane ale tabelului procentele din populația este 18 ani care a fost vaccinată cu o doză și cu două doze de vaccin anticovid.
Sigur, efectul vaccinării se vede după ceva timp, dar ar trebui să se facă simțit deja măcar efectul primei doze de vaccin.
Constatăm că România nu se situează pe un loc fruntaș la vaccinare (în pofida afirmațiilor ce se fac la emisiunile tv de la noi). Suntem pe locul 27 la aplicarea primei doze (adică aproape de coadă) și pe locul 5 la ambele doze. 
Fruntașă la vaccinare e Malta , care are și o mortalitate redusă . Apoi Finlanda, care de asemenea are și mortalitate redusă , a făcut vaccinări numeroase cu prima doză iar cu a doua doză poate nu a mai fost nevoie, că nu mai aveau cazuri. Danemarca fruntașă și la vaccinare, ca și Islanda, Liechtenstein. Portugalia a vaccinat de asemenea multe persoane cu o doză ..
Norvegia o fi socotit că nu prea are nevoie de vaccinare, că face față cu succes și fără. (Să nu uităm că au aplicat carantinarea drastică).

În fine, fiecare poate trage concluzii și singur privind și comparând aceste cifre cu ce mai știe și din alte părți despre fiecare dintre aceste țări.