marți, 13 aprilie 2021

Funeralii pe pandemie în Marea Britanie

Funeraliile soțului reginei Marii Britanii

Înmormântarea ducelui de  Edimbourg (Philip Mountbatten)

Soțul reginei Elizabeth II a Marii Britanii a decedat vineri 9 aprilie, la 99 de ani.

Se născuse în Grecia, ca nepot al fostului rege al Greciei. A fost botezat în religia creștin ortodoxă, dar a renunțat la titlul de prinț , la numele de familie și la religia ortodoxă , trecând la religia anglicană înainte de căsătoria cu actuala regină a Marii Britanii (pe atunci prințesă moștenitoare). 
Grecia devenise republică și îi izgonise din țară pe membrii familiei regale a Greciei pe când Philip era copil. A studiat în Germania, în Anglia și în Scoția, a intrat în marina britanică la 18 ani, a luptat în cel e al doilea război mondial. După război a obținut permisiunea regelui George VI al Marii Britanii să se însoare cu Elisabeth, moștenitoarea tronului. Înainte de anunțarea logodnei, el a renunțat la titlurile regale moștenite, a primit cetățenia britanică și a adoptat numele de familie Mountbatten al bunicului din partea mamei sale. În ziua căsătoriei cu viitoarea suverană,  a primit de la socrul său regele George VI titlul de duce de Edimbourg, conte de Merioneth și baron de Greenwich . Bunicul său pe linie maternă avusese numele e familie Battenberg, dar își schimbase numele în Mountbatten (o traducere engleză a numelui său german) pentru că poporul englez avea resentimente față e germanii cu care luptaseră în primul război mondial. Din aceleași motive și familia regală engleză și-a schimbat numele de familie din Saxa-Cobourg în Windsor. 

De ce era numit „prinț consort” și nu „rege consort”?
Pentru că titlul de rege e atribuit doar unui monarh care moștenește tronul și care poate domni. 
În shimb, soția unui rege poartă titlul de regină consoartă, chiar dacă nu domnește efectiv.
Există și excepții: soția prințului Charles, Camilla nu va primi titlul de regină când Charles va deveni rege, ci va fi numită prințesă consoartă (după cum s-a anunțat la căsătoria lor, în 2005).
De altfel titlul de „prinț consort” nu e un titlu oficial și nu apare în documente.
În schimb, regina Elisabeta a II-a i-a conferit soțului ei , în 1957, titlul de prinț al Marii Britanii. 

După urcarea pe tron a reginei Elizabeth II, în  1952 s-a pus problema schimbării numelui său de familie în Mountbatten, chestiunea a fost dezbătută în parlament, dar numele oficial al familiei regale a rămas Windsor. 

Operațiunea Forth Bridge
Este denumirea planului național pentru gestionarea manifestărilor publice după moartea prințului.
Acest plan cuprinde comunicate de presă, coborârea drapelelor în bernă (am remarcat asta și la turneul de tenis de la Monaco), doliu național până în dimineața următoare în mormântării (la ora locală 8).

 
Funeraliile se vor desfășura sâmbătă 17 aprilie la ora locală 15, la capela St George a castelului Windsor, unde a decedat prințul.
Funeraliile se vor desfășura în cadru restrâns, având în vedere situația sanitară: numărul de participanți va fi limitat la 30 de persoane.
Sicriul va fi închis, conform dispozițiilor pe timp de panemie.
La ora 14:40 sicriul va fi dus la intrarea în castel de membri ai Batalionului 1 Grenadier Guards. Apoi sicriul va fi pus pe un Land Rover (ce fusese amenajat chiar la ordinul prințului) .
La 14:30 se va desfășura procesiunea până la capela St George, aflată în incinta castelului. Prințul Charles și ceilalți membri ai familiei prezenți vor urma pe jos sicriul, în procesiunea ce va dura opt minute. Pe parcurs se vor afla reprezentanți ai diferitelor arme din armata britanică. Artileria va trage salve de tun și clopotul va suna. La ora 15 , la intrarea în capelă se va păstra un minut de reculegere. Apoi sicriul va fi dus în capelă, unde va avea loc serviciul religios funebru. 
În final, ducele va fi înhumat în grădina Frogmore aflată lângă castelul Windsor (conform dorinței acestuia). 

Publicul a fost sfătuit să nu depună flori în exteriorul palatului Buckingham pentru a se evita aglomerarea de persoane.Din același motiv nu a fost afișat anunțul mortuar . Totuși, numeroase persoane au depus flori la porțile palatului .

Deși în Marea Britanie manifestările pandemiei au urmat o scădere continuă, ca urmare a numărului mare de vaccinări dar și a respectării stricte a regulilor de distanțare , regulile nu au devenit mai puțin stricte nici chiar în cazul membrilor familiei regale britanice.

Graficele numărului zilnic de îmbolnăviri și de decese în Marea Britanie, de la încceputul pandemiei.
.
Vor participa cei patru copii ai cuplului regal: Charles, Anne, Andrew și Edward, soții le și copiii acestora. , dar și secretarul privat al ducelui. Primul ministru al Marii Britanii nu va fi prezent. 
Prințul Philip ar fi avut dreptul la funeralii de stat, dar își exprimase el însuși dorința de a avea o ceremonie simplă, în stil militar.
Cu această ocazie va reveni în Marea Britanie și prințul Harry, nepotul care a ales să trăiască în Statele Unite ale Americii. Soția lui, Meghan Markle nu îl va însoți însă, dat fiind că e însărcinată în aproximativ 7 luni cu al doilea copil și nu îi este recomandat să zboare cu avionul. La vârsta de 39 de ani, e vorba despre o sarcină tardivă , care trebuie să fie atent supravegheată. 


Carantina pentru prințul Harry
La întoarcerea în Marea Britanie, Harry va respecta desigur regulile stabilite de guvern pentru călătoriile pe timp de pandemie. 

-Test Covid negativ cu trei zile înainte de călătorie

- O declarație care să cuprindă locul în care va locui

- O carantină de 10 zile și noi teste în a doua și în a opta zi. 

Din fericire SUA nu se află pe „lista roșie” (care ar fi impus o carantină într-o locație specială pentru carantinare), ci va trebui să respecte carantina la domiciliu, „cu prietenii și familia”.
Conform regulilor , rudele venite din străinătate la o înmormântare pot părăsi locul de carantină „în circumstanțe limitate, inclusiv din motive de compasiune”. Asta include și participarea la înmormântarea unei rude apropiate sau a unui prieten. Totuși trebuie să se autoizoleze în orice alte momente și să respecte regulile privind distanțarea. Carantina ar putea fi întreruptă mai devreme de 10 zile făcând încă un test Covid în a cincea zi. Dacă testul e negativ carantina poate fi întreruptă, dar dacă e pozitiv carantina se va prelungi cu alte 10 zile. 
Despre morți numai de bine.
E o zicală încetățenită la noi. În alte părți se pare că nu e chiar așa, căci după moartea ducelui de Edinbourg au fost voci în presa străină care au amintit unele declarații controversate ale acestuia .

Ziarista canadiană Karen Geier a scris chiar pe contul său Twitter , pe 10 aprilie: „Profund întristată să aflu că s-a stins în pace. Merita (să sufere) mult mai mult” . Deși a provocat indignarea a numeroși internauți, ziarista nu și-a retractat spusele. 


Lista cu participaníi la funeralii

  • Regina Elisabeta a II-a
  • Charles, prințul Țării Galilor
  • Camilla, ducesă de Cornouailles
  • Anne prințesă regală
  • soțul ei, viceamiralul Timthy Laurence
  • Prințul Andrew, duce de York
  • Prințul Edward, contesa Sophie de Wessex și fiica lor, Lady Louise Windsor și  James, viconte Severn, fiul lor
  • Prințul William și Kate Middleton, ducesă e Cambridge
  • Prințul Harry
  • Peter Phillips
  • Zara Phillips și soțul ei Mike Tindall
  • Prințesa Beatrice de York și soțul ei Edoardo Mapelli-Mozzi
  • Prințesa Eugenie de York și soțul ei Jack Brooksbank
  • Ducele Edward de Kent, vărul reginei Elisabeta
  • Ducele Richard de Gloucester și prințesa Alexandra de Kent , văr și verișoară a reginei
  • Sarah Chatto fiica prințesei Margareth și soțul ei Daniel
  • David Armstrong-Jones, fiul prințesei Margareth
  • Prințul Bernhard de Baden
  • Prințul Donatus de Hessa
  • Prințul Philipp de Hohenlohe-Langenburg
  • Pennelope Knatchbull, contesă Mountbatten de Burma, prietenă apropiată a prințului Philip, împreună cu care practica sporturi hipice. A fost și secretara sa particulară. Una dintre rarele invitate care nu sunt membre ale familiei regale. 

Vor fi prezenți la ceremonia religioasă arhiepiscopul de Cantenbury și alți clerici, precum și un cor format din patru persoane, ce vor cânta cântece alese de Philip.

sâmbătă, 27 martie 2021

Pe ce loc suntem la mortalitatea din Covid-19 in martie 2021

 

Cazuri  si decese legate de Covid-19 pe ultimele 14 zile în UE

(conform ECDC)

 

Țara din

UE 

Total

cazuri

Total

 decese

Rata de notificari de cazuri pe ultimele 14 zile, raportate la 100000 de locuitori
8.03÷21.03 2021

Rata de notificari de decese pe ultimele 14 zile, raportate la 1000000 de locuitori

Procente total

decese/

total cazuri

1

Cehia

1467333

24810

1328.25

273.80

1,7%

2

Ungaria

580642

18451

1145.70

252.11

3,18%

3

Slovacia

349270

9104

466.92

216.75

2.6%

4

Bulgaria

303423

12019

620.23

202.12

3,96%

5

Polonia

2073129

49365

716.70

106.64

2,4%

6

Estonia

96394

797

1520.79

97.82

0,8%

7

Luxembourg

59416

718

442.42

89.44

1,2%

8

Italia

3376376

104942

517.91

86.47

3,1%

9

Malta

28319

373

586.32

75.79

1,3%

10

Letonia

97409

1826

371.03

68.67

1,9%

11

Romania

900858

22268

363.68

67.52

2,5%

12

Grecia

237125

7462

298.59

65.68

3,1%

13

Franța

4282603

92305

562.05

55.04

2,1%

14

Lituania

209340

3486

247.31

53.68

1,7%

15

Spania

3228803

73543

143.31

44.51

2,3%

16

Croatia

257789

5786

275.52

43.62

2,24%

17

Slovenia

206317

4259

507.48

42.94

2,1%

18

Belgia

840309

22725

439.75

30.64

2,7%

19

Austria

511662

8836

447.61

33.48

1,7%

20

Germania

2667225

74714

194.83

33.43

2,8%

21

Irlanda

230599

4587

148.66

33.24

2%

22

Olanda

1206281

16270

481.38

24.59

1,3%

23

Portugalia

817778

16784

71.09

21.27

2%

24

Suedia

755637

13314

597.10

13.75

1,8%

25

Cipru

42218

243

601.35

11.26

0,5%

26

Finlanda

72073

808

172.86

6.15

1,1%

27

Denemarca

226277

2402

189.14

3.61

1%

28

Norvegia

86939

649

223.55

3.17

0,7%

29

Liechtenstein

2713

54

110.98

0.00

2%

30

Islanda

6119

29

15.10

0.00

0,4%

 

Total

25220376

592929

434.10

66.83

 2,3%

 Am preluat datele publicate de ECDC pentru săptămânile  10 și 11 din 2021 (adică între 8 și 21 martie 2021) privind cazurile raportate în fiecare țară în această perioadă și numărul total de cazuri, dar și decesele atât pe perioada menționată cât și în totalț
Îmbolnăvirile și decesele pe perioada e 14 zile sunt raportate la numărul de populație, ca să se poată face o comparație între țări.


Se constată că România se găsește pe locul 11 din 30 de țări, într-o clasificare de la cea mai rea situație la cea mai bună. Deci două treimi dintre țările din UE au mortalitate mai mică decât la noi în ultimele 14 zile.


Dar un alt aspect important este și procentul de decese din numărul total de îmbolnăviri. Făcând această socoteală (pe ultima coloană a tabelului), am constatat că acolo stăm și mai rău. Adică doar 6 țări au mortalitate mai mare decât cea raportată de România. Pe locul 1 ca situație rea se situează Bulgaria. Apoi, Ungaria. Urmează Italia și Grecia, Germania și Belgia și - pe locul 7- România.
Toate celelalte 23 de țări au mortalitate mai scăzută decât în țara noastră. 


Comparând cele două clasificări, constatăm că de pildă Cehia, care a avut cei mai mulți morți în ultimele două săptămâni, au o mortalitate foarte mică față de numărul de cazuri, deci ei au fost potopiți pur și simplu de numărul mare de infectări, dar sistemul lor sanitar funcționează foarte bine. 

Dacă vă programați vacanțe în alte țări din UE, acest tabel ar putea să vă dea unele sugestii☺
*************************************************8********
Update 1 aprilie 2021

 E ziua păcălelilor, așa că probabil de asta s-a afirmat la tv că suntem pe primul loc în UE la vaccinarea anticovid. (Doar că s-a spus acum vreo două zile..) 
Părea ceva neobișnuit să fim pe primul loc în Europa la un capitol (care să nu fie negativ). Am vrut să verific și m-am uitat pe același site: ECDC.
Și iată ce date am găsit acolo privind procentele de populație care au primit o doză sau două doze de vaccin.
Am ordonat țările după procentul de vaccinare cu o doză, dar se poate aprecia și cam pe ce loc am fi și după criteriul aplicării ambelor doze de vaccin. 

Vaccinarea în țările UE pe 31 martie 2021

 

Țara din

UE 

O doza vaccin
%

Doua doze vaccin

%

1

Malta

25,5

10,9

2

Ungaria

23,7

8,6

3

Finlanda

18,8

2,0

4

Estonia

18,1

5,7

5

Islanda

16,0

7,3

6

Irlanda

15,6

6,1

7

Slovacia

15,3

5,8

8

Danemarca

14,8

7,9

9

Franța

14,8

5,0

10

Cipru

14,8

5,7

11

Norvegia

14,0

6,2

12

Portugalia

14,0

5,8

13

Belgia

13,7

5,6

14

Lituania

13,7

5.9

15

Suedia

13,6

5,9

16

Luxemburg

13,5

4,2

17

Austria

13,5

4,2

18

Slovenia

13,4

6,5

19

Cehia

13,0

15,1

20

Polonia

12,9

6,5

21

Germania

12,9

5,6

22

Italia

12,9

5,9

23

Spania

12,7

6,7

24

România

12,4

6,2

25

Olanda

12,0

4,9

26

Grecia

11,9

6,2

27

Lichtenstein

11,7

5,4

28

Croația

11,2

2,6

29

Letonia

6,7

1,4

30

Bulgaria

6,2

1,6

 

Media

13,5%

5,7%

 Observăm că în privința procentului de persoane (din numărul total de populație ) ce au primit o doză de vaccin, România se situează spre coada clasamenului, pe locul 24 din 30 de țări


Dacă ne uităm la procentul din populație ce a primit două doze de vaccin, România, ce a vaccinat 
6,2% din populație cu ambele doze,  se situează pe un loc mai în față, însă după Cehia (15,1%), Malta (10,9%), Danemarca (7,9%), Ungaria (8,6%), Islanda (7,3%), Spania (6,7%), Slovenia (6,5%),  Polonia (6,5%), la egalitate cu Grecia (6,2%), Norvegia (6,2%).


Prin urmare, am fi pe locul 8 printre țările europene în privința procentului de vaccinare cu ambele doze de vaccin anticovid. Necum pe primul loc!

Când există datele oficiale raportate de fiecare țară la UE și actualizate zilnic, păcălelile în această privință nu prea „țin”- aș zice. 

Diferențele între cele două clasamente reflectă politica de vaccinare ce a fost adoptată de fiecare țară. Au fost țări care au preferat să folosească toate dozele de vaccin disponibile la un moment dat pentru a vaccina cât mai multe persoane cu o singură doză, considerând că fie și o singură doză asigură un anumit grad de protecție împotriva formelor grave de boală, chiar dacă după două doze protecția este mai mare. Prin urmare nu au păstrat dozele necesare pentru vaccinarea cu a doua injecție a celor ce au primit prima injecție, ci au preferat să le folosească pe toate  pentru a asigura un grad de protecție pentru cât mai multe persoane, urmând ca a doua doză să fie asigurată la primirea noilor cantități de vaccinuri. 
Pentru moment , numărul persoanelor vaccinate față de  totalul adulților ce ar putea fi vaccinați este încă mic, astfel încât probabil nu poate influiența prea mult numărul de îmbolnăviri noi. 
Comparând procentele de vaccinare din fiecare țară cu procentele de decese, putem de asemenea să tragem unele concluzii (să nu ne grăbim însă, pentru că efectul vaccinărilor se observă în timp, nu imediat).
Presiunea crește și ca urmare a aparițiilor a numeroase mutații ale noului coronavirus, fiind o cursă a eficacității între vaccinuri (persoane vaccinate) și coronavirusurile mutante, care tind să devină rezistente la anticorpii formați în corpurile oamenilor prin vaccinare.