duminică, 24 mai 2015

Cutremure MAI 2015

Seismele din această lună


Nr
crt
MAI
2015
Data/Ora
Magn.
 0R
Adâncime
( km )
Latitudine
( grade )
Longitudine
( grade )
Regiune
27
31.05.2015, 01:12:31
2,8
138
45.5395 N
 26.5327 E
N Terca, NE Ploștina, E-NE Vadu Oii, V-NV Buștea,  Vrancea
26
30.05.2015, 20:13:51
3,0
117
45.5458N
 26.5747E
NE Terca, NV Buștea,V Bisoca,  Vrancea
25
30.05.2015, 12:50:52
2,4
28
45.8452 N
 27.2439 E
E Tișița, S Mărășești, NV Doaga, Vrancea
24
30.05.2015, 00:57:53
2,7
113
45.4809 N
 26.3764 E
N Păltiniș, NE Vinețișu, V Gura Teghii, NV Furtunești,  Vrancea
23
29.05.2015, 19:23:29
3,0
129
45.7831N
 26.7785 E
NV Ghebari, E-SE Prahuda, NE Spulber, E Paltin, NE Spulber, Vrancea
22
29.05.2015, 03:36:25
3,3
137
45.6798 N
 26.5932 E
NE Secuiu, V-SV Nereju, NV Vintileasca, Vrancea
21
27.05.2015, 23:51:33
2,9
122
45.5492N
 26.5819 E
NE Terca, NV Buștea, SE Secuiu,SV Vintileasca,  Vrancea
20
25.05.2015, 04:09:16
2,9
30
44.5703N
32.2264 E
Marea Neagră, E de Gura Portiței, V Sevastopol,
19
24.05.2015, 05:46:19
2,1
14
44.636 N
 27.2019 E
NE Gheorghe Doja, V Amara, SE Crunți, NE Slobozia, Muntenia
18
23.05.2015,03:50:46
3,0
129
45.6149 N
 26.5298 E
E-NE Secuiu, V Vintileasca, SE Nereju Mic,  N Terca, Vrancea
17
22.05.2015,16:49:20
3,2
137
45.6207  N
 26.4703   E
NV Secuiu, N-NV Terca, NE Gura Teghii,  Vrancea
16
21.05.2015, 17:30:34
2,1
8
45.6569  N
 26.5475   E
NE Secuiu, V Poiana Stoichii, V-SV Nereju,  Vrancea
15
21.05.2015, 02:26:42
3,3
147
45.5721  N
 26.2132   E
E Crasna, N Gura Siriului, NV Gura Teghii,  Vrancea
14
17.05.2015, 16:52:40
3,4
152
45.6552  N
 26.515   E
N Secuiu, V Poiana Stoichii, V-SV Nereju,  Vrancea
13
17.05.2015, 14:08:44
3,0
5
45.3099  N
 28. 0332   E
NE Brăila, S Galați, NV Măcin, Dobrogea
12
17.05.2015, 13:16:34
3,4
144
45.4752  N
 26. 2915   E
V Mușcelușa, SE Cașoca, V Lunca Jariștei, N Lunca Priporului , Vrancea
11
16.05.2015, 01:58:41
2,3
5
45.4646  N
 21. 2631   E
E Voiteg, SV Folea, N Opatița, NV Birda, S Giroc, S Timișoara, Banat
10
14.05.2015, 19:44:17
2,1
51
45.8478  N
 26. 9057   E
S Vidra, NE Răuțí, E-NE Năruja, V Găgești,Vrancea
9
12.05.2015, 16:45:10
2,0
2
44.25  N
 28. 6717   E
Marea Neagră E de Mamaia, NE Constanța, SE Năvodari („Ucraina” pe INFP!)
8
11.05.2015, 08:00:27
3,2
2
47.982  N
 22. 9718   E
Porumbești, E Cidreag, V Halmeu,  la S de granița Ucrainei („Ucraina” pe INFP!)
7
10.05.2015, 21:39:51
3,0
135
45.6189 N
 26.624  E
V-NV Vintileasca, NV Bisoca, SV Nereju,  Vrancea
6
08.05.2015, 20:40:29
2,8
110
45.5596 N
 26.431  E
N Gura Teghii, V Bisoca, NE Nehoiu, Vrancea
5
08.05.2015, 06:27:13
3,2
109
45.4924 N
 26.2615  E
16 km N Gura Teghii, E Sita Buzăului, S-SE Comandău, NE Siriu,  Vrancea
4
07.05.2015, 00:21:06
2,6
131
45.4924 N
 26.2615  E
Cașoca, N Lunca Jariștei, V Gura Teghii,, Vrancea
3
04.05.2015, 08:00:24
3,5
119
45.6 N
 26.46  E
V Secuiu, N Vadu Oii, V Vintileasca, 13km N Gura Teghii, NV Lopătari, V-NV Bisoca, SV Nereju, Vrancea
2
02.05.2015, 23:29:25
2,8
98
45.7008 N
 26.577  E
11km V Nereju, SV Paltin, N-NV Bisoca,
36km SE Covasna, Vrancea
1
02.05.2015, 00:30:06
2,9
134
45.6061 N
 26.5615  E
V Vintileasca, SV Nereju Mic, NV Bisoca,   Vrancea



Cutremure pe 22.05: unul listat la INFP, altul-nu

Cutremure pe 21.05.2015
Un cutremur neobișnuit în Vrancea, la foarte mică adâncime, cu o seismogramă ce pare mult mai importantă decât corespunzător magnitudinii 2,1


Cutremure pe 18.05


Cutremure pe 17.05. Interesant că seismograma cutremurului de la ora 16:53 (ultima din dreapta jos a imaginii) apare mult mai puțin semnificativă decât cea a cutremurului de la ora 13:16, deși ambele au fost anunțate cu magnitudinea 3,4, tot în Vrancea și la adâncimi apropiate.


Cutremure de pe data 14.05.2015 încă nelistate la INFP

Cutremur la 2km de Mamaia , pe 12.05, apare la INFP ca fiind în...Ucraina Se referă poate la faptul că zăcămintele petrolifere de pe platforma noastră continentală au fost date altora?





Nouă serie de cutremure puternice în Nepal- cutremur cu magnitudinea 7,3 urmat de o serie aproape neîntreruptă de cutremure mai mici, dar tot importante









Cutremure pe 10.05

Pe 8.05 au fost numeroase cutremure în prima parte a zilei, despre care INFP nu ne-a spus nimic:

Și un mic cutremur seara, urmat de alt cutremur „incognito”:


Cutremur cu magnitudinea 7,1 în Papua Noua Guineea



ȚARA
PROBABILITATE [%]
COMENTARII WORLD EARTHQUAKES
                    04.05.2015, 17:07:32 PM UT
http://www.world-earthquakes.com/img/countries/ROMANIA.png ROMANIA
0.3206376532 %
Foarte slabă activitate seismică poate surveni în următoarele 48 de ore

sâmbătă, 23 mai 2015

Unde sunt capsunile de altadata

În piețe au apărut căpșunile „românești”. Adică, cele produse de cultivatori români. Sper.
De fapt e foarte probabil să fie din Turcia, pentru că Rămânia e unul dintre principalii importatori de căpșuni din Turcia.
Cei care le vând ne asigură că fructele provin de la noi.
De ce nu regăsim însă gustul căpșunilor de altădată?
Căpșuni din soiul „cățărător”, tari .
În zona codiței este întărită (observați partea albă) , codița se îndepărtează foarte greu și nu iese împreună cu partea interioară a căpșunei

foto după Nutripedia

Căpșunile care umplu tarabele din piețele noastre nu mai seamănă cu cele cu adevărat românești, adică cele din soirile tradiționale. Chiar dacă nu sunt importate din Turcia, ci cultivate la noi, soiul e unul modificat genetic (se poate observa că unele fructe sunt și lipite între ele -adică sunt malformate).
Se pare că toți cultivatorii au renunțat la soiurile tradiționale, care creșteau în acele tufe joase, în favoarea soiurilor cățărătoare.
Cultură de căpșuni „cățărătoare”
foto după  Financiarul, Agora md, 

Cum sunt aceste soiuri cățărătoare: Dacă nu sunt foarte coapte, au un gust  de castravete dulce-acrișor. Adică sunt acre,  au și ceva dulceață, dar persistă și un fel de gust de castravete și mai ales o consistență de castravete a fructului.
Dacă sunt coapte, fructele sunt mai dulci, dar tot tari și persistă acreala.  Codițele lungi ale fructelor sunt bine înțepenite în acestea, așa că nu se pot smulge cu ușurință dacă vrem să aducem la masă fructele pără codițe și fără frunzulițele alăturate.
Căpșunile noastre românești erau mai moi, nu rezistau mult timp pe tarabe, dar aveau un gust incomparabil mai bun.

Căpșunile românești cresc în tufe joase, sunt mai greu de cules deci.
Dar sunt incomparabil mai bune!

foto după Capital


Iar codițele lor se scoteau odată cu un mic miez din interiorul fructului.
Chiar nu mai putem să găsim căpșunile pe care eu le numesc „adevărate”?
Să fie cumva soiul CORAL - soi românesc (1992), mediu productiv; planta este viguroasa, formeaza tufe sferice alungite, cu forme erecte; fructele primare sunt cuneiform-cilindrice, iar cele secundare sunt conic alungite. Epiderma este colorata în rosu aprins, lucioase, cu fermitate slaba. Pulpa este rosie intens, cu fermitate scazuta, cu gust foarte placut, foarte dulce, acidulat, aromata intensa. Productie medie pe planta - 300 g. Greutate medie a fructului - 13 g. Maturarea VI/1-3.?