Cutremure MAI 2015

Seismele din această lună

Nr crt	MAI 2015 Data/Ora	Magn.  0R	Adâncime ( km )	Latitudine ( grade )	Longitudine ( grade )	Regiune
27	31.05.2015, 01:12:31	2,8	138	45.5395 N	26.5327 E	N Terca, NE Ploștina, E-NE Vadu Oii, V-NV Buștea,  Vrancea
26	30.05.2015, 20:13:51	3,0	117	45.5458N	26.5747E	NE Terca, NV Buștea,V Bisoca,  Vrancea
25	30.05.2015, 12:50:52	2,4	28	45.8452 N	27.2439 E	E Tișița, S Mărășești, NV Doaga, Vrancea
24	30.05.2015, 00:57:53	2,7	113	45.4809 N	26.3764 E	N Păltiniș, NE Vinețișu, V Gura Teghii, NV Furtunești,  Vrancea
23	29.05.2015, 19:23:29	3,0	129	45.7831N	26.7785 E	NV Ghebari, E-SE Prahuda, NE Spulber, E Paltin, NE Spulber, Vrancea
22	29.05.2015, 03:36:25	3,3	137	45.6798 N	26.5932 E	NE Secuiu, V-SV Nereju, NV Vintileasca, Vrancea
21	27.05.2015, 23:51:33	2,9	122	45.5492N	26.5819 E	NE Terca, NV Buștea, SE Secuiu,SV Vintileasca,  Vrancea
20	25.05.2015, 04:09:16	2,9	30	44.5703N	32.2264 E	Marea Neagră, E de Gura Portiței, V Sevastopol,
19	24.05.2015, 05:46:19	2,1	14	44.636 N	27.2019 E	NE Gheorghe Doja, V Amara, SE Crunți, NE Slobozia, Muntenia
18	23.05.2015,03:50:46	3,0	129	45.6149 N	26.5298 E	E-NE Secuiu, V Vintileasca, SE Nereju Mic,  N Terca, Vrancea
17	22.05.2015,16:49:20	3,2	137	45.6207  N	26.4703   E	NV Secuiu, N-NV Terca, NE Gura Teghii,  Vrancea
16	21.05.2015, 17:30:34	2,1	8	45.6569  N	26.5475   E	NE Secuiu, V Poiana Stoichii, V-SV Nereju,  Vrancea
15	21.05.2015, 02:26:42	3,3	147	45.5721  N	26.2132   E	E Crasna, N Gura Siriului, NV Gura Teghii,  Vrancea
14	17.05.2015, 16:52:40	3,4	152	45.6552  N	26.515   E	N Secuiu, V Poiana Stoichii, V-SV Nereju,  Vrancea
13	17.05.2015, 14:08:44	3,0	5	45.3099  N	28. 0332   E	NE Brăila, S Galați, NV Măcin, Dobrogea
12	17.05.2015, 13:16:34	3,4	144	45.4752  N	26. 2915   E	V Mușcelușa, SE Cașoca, V Lunca Jariștei, N Lunca Priporului , Vrancea
11	16.05.2015, 01:58:41	2,3	5	45.4646  N	21. 2631   E	E Voiteg, SV Folea, N Opatița, NV Birda, S Giroc, S Timișoara, Banat
10	14.05.2015, 19:44:17	2,1	51	45.8478  N	26. 9057   E	S Vidra, NE Răuțí, E-NE Năruja, V Găgești,Vrancea
9	12.05.2015, 16:45:10	2,0	2	44.25  N	28. 6717   E	Marea Neagră E de Mamaia, NE Constanța, SE Năvodari („Ucraina” pe INFP!)
8	11.05.2015, 08:00:27	3,2	2	47.982  N	22. 9718   E	Porumbești, E Cidreag, V Halmeu,  la S de granița Ucrainei („Ucraina” pe INFP!)
7	10.05.2015, 21:39:51	3,0	135	45.6189 N	26.624  E	V-NV Vintileasca, NV Bisoca, SV Nereju,  Vrancea
6	08.05.2015, 20:40:29	2,8	110	45.5596 N	26.431  E	N Gura Teghii, V Bisoca, NE Nehoiu, Vrancea
5	08.05.2015, 06:27:13	3,2	109	45.4924 N	26.2615  E	16 km N Gura Teghii, E Sita Buzăului, S-SE Comandău, NE Siriu,  Vrancea
4	07.05.2015, 00:21:06	2,6	131	45.4924 N	26.2615  E	Cașoca, N Lunca Jariștei, V Gura Teghii,, Vrancea
3	04.05.2015, 08:00:24	3,5	119	45.6 N	26.46  E	V Secuiu, N Vadu Oii, V Vintileasca, 13km N Gura Teghii, NV Lopătari, V-NV Bisoca, SV Nereju, Vrancea
2	02.05.2015, 23:29:25	2,8	98	45.7008 N	26.577  E	11km V Nereju, SV Paltin, N-NV Bisoca, 36km SE Covasna, Vrancea
1	02.05.2015, 00:30:06	2,9	134	45.6061 N	26.5615  E	V Vintileasca, SV Nereju Mic, NV Bisoca,   Vrancea

Cutremure pe 22.05: unul listat la INFP, altul-nu

Cutremure pe 21.05.2015
Un cutremur neobișnuit în Vrancea, la foarte mică adâncime, cu o seismogramă ce pare mult mai importantă decât corespunzător magnitudinii 2,1

Cutremure pe 18.05

Cutremure pe 17.05. Interesant că seismograma cutremurului de la ora 16:53 (ultima din dreapta jos a imaginii) apare mult mai puțin semnificativă decât cea a cutremurului de la ora 13:16, deși ambele au fost anunțate cu magnitudinea 3,4, tot în Vrancea și la adâncimi apropiate.

Cutremure de pe data 14.05.2015 încă nelistate la INFP

Cutremur la 2km de Mamaia , pe 12.05, apare la INFP ca fiind în...Ucraina Se referă poate la faptul că zăcămintele petrolifere de pe platforma noastră continentală au fost date altora?

Nouă serie de cutremure puternice în Nepal- cutremur cu magnitudinea 7,3 urmat de o serie aproape neîntreruptă de cutremure mai mici, dar tot importante

Cutremure pe 10.05

Pe 8.05 au fost numeroase cutremure în prima parte a zilei, despre care INFP nu ne-a spus nimic:

Și un mic cutremur seara, urmat de alt cutremur „incognito”:

Cutremur cu magnitudinea 7,1 în Papua Noua Guineea

ȚARA	PROBABILITATE [%]	COMENTARII WORLD EARTHQUAKES                     04.05.2015, 17:07:32 PM UT
ROMANIA	0.3206376532 %	Foarte slabă activitate seismică poate surveni în următoarele 48 de ore

Unde sunt capsunile de altadata

În piețe au apărut căpșunile „românești”. Adică, cele produse de cultivatori români. Sper.
De fapt e foarte probabil să fie din Turcia, pentru că Rămânia e unul dintre principalii importatori de căpșuni din Turcia.
Cei care le vând ne asigură că fructele provin de la noi.
De ce nu regăsim însă gustul căpșunilor de altădată?

Căpșuni din soiul „cățărător”, tari .
În zona codiței este întărită (observați partea albă) , codița se îndepărtează foarte greu și nu iese împreună cu partea interioară a căpșunei

foto după Nutripedia

Căpșunile care umplu tarabele din piețele noastre nu mai seamănă cu cele cu adevărat românești, adică cele din soirile tradiționale. Chiar dacă nu sunt importate din Turcia, ci cultivate la noi, soiul e unul modificat genetic (se poate observa că unele fructe sunt și lipite între ele -adică sunt malformate).
Se pare că toți cultivatorii au renunțat la soiurile tradiționale, care creșteau în acele tufe joase, în favoarea soiurilor cățărătoare.

Cultură de căpșuni „cățărătoare”

foto după  Financiarul, Agora md, 

Cum sunt aceste soiuri cățărătoare: Dacă nu sunt foarte coapte, au un gust  de castravete dulce-acrișor. Adică sunt acre,  au și ceva dulceață, dar persistă și un fel de gust de castravete și mai ales o consistență de castravete a fructului.
Dacă sunt coapte, fructele sunt mai dulci, dar tot tari și persistă acreala.  Codițele lungi ale fructelor sunt bine înțepenite în acestea, așa că nu se pot smulge cu ușurință dacă vrem să aducem la masă fructele pără codițe și fără frunzulițele alăturate.
Căpșunile noastre românești erau mai moi, nu rezistau mult timp pe tarabe, dar aveau un gust incomparabil mai bun.

Căpșunile românești cresc în tufe joase, sunt mai greu de cules deci.
Dar sunt incomparabil mai bune!

foto după Capital

Iar codițele lor se scoteau odată cu un mic miez din interiorul fructului.
Chiar nu mai putem să găsim căpșunile pe care eu le numesc „adevărate”?
Să fie cumva soiul CORAL - soi românesc (1992), mediu productiv; planta este viguroasa, formeaza tufe sferice alungite, cu forme erecte; fructele primare sunt cuneiform-cilindrice, iar cele secundare sunt conic alungite. Epiderma este colorata în rosu aprins, lucioase, cu fermitate slaba. Pulpa este rosie intens, cu fermitate scazuta, cu gust foarte placut, foarte dulce, acidulat, aromata intensa. Productie medie pe planta - 300 g. Greutate medie a fructului - 13 g. Maturarea VI/1-3.?

Falstaff

 La Opera din București

Am văzut în sfârșit și eu spectacolul cu Falstaff al Operei din București- pe care ezitasem să-l văd după ce auzisem criticile nefavorabile ale cunoscuților care îl văzuseră.

Ultima operă a maestrului Verdi, care la apusul vieții, la 79 de ani  a dorit să compună, după atâtea drame muzicale și o operă bufă. Nu orice operă bufă, ci una cu un personaj creat de  Shakespeare, libretul fiind scris de vechiul său colaborator și prieten Arrigo Boito.

Vreau să spun că deși e vorba de o operă bufă, ea nu ar trebui să fie dusă în derizoriu. Ca de fiecare dată când compunea o operă, Giuseppe Verdi transmitea un mesaj.

De data aceasta, mesajul e transmis prin intermediul personajului bătrânului nobil ruinat, abrutizat de vicii și de beție, dar păstrând încă în maniere ceva urme din fosta lui mărire. În spatele comediei spumoase se petrece, nevăzută, o dramă a decăderii implacabile , a decrepitudinii datorate în primul rând vârstei, dar și schimbărilor sociale la care nu s-a putut adapta.

Pe alte scene contemporane, cam asta e atmosfera ce se degajă, fie că personajele poartă costume de epocă, fie că sunt îmbrăcate contemporan. Acolo, fie că personajele poartă haine de epocă fie că au haine hontemporane, atmosfera este una de relativ lux , fiind vorba despre un nobil ce își permite încă să aibă doi servitori, dar și de burghezi bogați.

Falstaff la Scala, în 2013 foto Catherine Ashmore	Falstaff la Metropolitan, în 2013

Ce vedem la noi, când se ridică acea cortină jerpelită ?

 (Observăm că deși s-au cheltuit sume enorme pentru reabilitarea clădirii cortina e tot ponosită iar avanpostul scenei îmbrăcat tot cu o cârpă ruptă -vedeți poza mai jos).

Un decor alcătuit din panouri de reclame puse strâmb, o„toaletă ecologică” cu ușa deschisă, plasată în prim plan și mormane de gunoaie trântite prin tot locul, printre care își interpretează rolurile personajele operei.

S-a considerat probabil că în felul acesta vom simți personajele mai aproape de noi, dacă ele vor evolua în peisajul ce ne este familiar (și considerat de regie ca fiind specific ) nouă, românilor. 

E de înțeles că asta e imaginea care îi frapează pe străini când vin la noi: un oraș în mizerie, haotic, cu enorme reclame supărătoare trântite oriunde, gunoaie pe care nimeni nu le strânge, oribile „toalete ecologice” care nu pot suplini lipsa grupurilor sanitare civilizate , cu boschetari dar și cu posesori de mașini luxoase aflate în contradicție cu mizeria generală.

Nobilul scăpătat a devenit în această nouă regie un boschetar care locuiește pe o bancă din parc, devenind greu de înțeles cum de are totuși doi servitori și aspiră la rolul de seducător.

Nobilul scăpătat a ajuns la noi în postura de boschetar cu domiciliul pe o bancă , înconjurat de gunoaie  și de cabine  numite eufemistic „toalete”

Panoul luminos  ne împiedică să îi vedem bine pe interpreți

Regia a indicat chiar ca personajul principal să mimeze că urinează în cabina cu pricina, ca lucrurile să ne fie cât mai clare.

Personajul principal e „căptușit” cu perne pe toate părțile pentru a avea proporții într-adevăr exagerate. Nu mă puteam împiedica să nu mă gândesc tot timpul la supliciul la care era supus interpretul principal.

Dar iată că, în mijlocul acestui peisaj sordid, îmbrăcat cu costumul acela inconfortabil, baritonul Ştefan Ignat , interpretul lui Falstaff începe să cânte.

Și atunci ne dăm seama că suntem totuși la operă și anume în fața unui mare cântăreț. 

Da, în mijlocul mizeriei de pe scenă, are loc un act artistic și încă unul de cea mai bună calitate! 

Da, face să mergeți să vedeți acest spectacol chiar și numai pentru a-l asculta pe acest mare bariton care cântă la Opera noastră din București.

}ns[ alături de Ștefan Ignat cântă și alți interpreți de mare valoare:

• ·         soprana Iulia Isaev,  cu o voce minunat stăpânită și cu un fizic perfect adecvat rolului,conturând perfect rolul Alice Ford
• ·         mezzosoprana Andreea Iftimescu, cu o voce bună, care acoperă și registrul de contralto cerut de rol  și al cărei fizic îi permite un joc de scenă seducător, în spiritul operei bufe - în rolul Quickly
• ·         tânăra soprană Ana Cebotari, și ea bine distribuită în rolul puștoaicei fâșnețe Nannetta, regia mizând puternic pe atuurile fizice ale acesteia evidențiate prin costumul sumar, dar având și calitățile vocale cerute
• ·         baritonul Cătălin Ţoropoc, o altă surpriză plăcută din toate punctele de vedere, cu o voce puternică și bine impostată și cu un fizic plăcut, interpretând foarte bine rolul burghezului Ford. (Inspirați de numele personajului probabil, regizorul și scenograful au plasat pe scenă și o limuzină-e drept că BMW , considerată mai aproape de specificul proaspeților îmbogățiți de la noi). Limuzina șade pe un postament rotativ, ca la expozițiile auto, iar personajele urcă și coboară din ea ca să pară că are un rol în acțiune)
• ·         basul Iustinian Zetea în rolul secundar al lui Pistola, interpretează corect, (ceea ce aș spune că e mai puțin adevărat pentru  Valentin Racoveanu în rolul lui Pistola, pe care l-a interpretat mai apropiat de un rol de operetă sau de vodevil)
• ·         Sorana Negrea corectă în rolul secundar al lui Meg Page.
• ·         mai slabă mișcarea pe partea tenorilor: Liviu Indricău –tenor liric neproeminent și invitatul   Ştefan von Korch, cu o bună condiție fizică dar.. cam atât.

Din păcate se impune ca personaj principal și decorul, care devine chiar supărător în destule situații când estompează prin strălucirea panourilor publicitare desfășurarea acțiunii de pe scenă.

În alte situații, mobilierul îi pune la încercări neplanificate pe interpreți. Patul escamotabil a coborât  accidental la ridicarea interpretului de pe canapea, din fericire tânărul bariton a avut reflexul necesar de a para cu mâna lovitura , aranjând apoi mobilierul și pernele.

În final un element de decor a căzut de sus, cu zgomot,  în preajma interpretului principal – un alt element de „sporire a dificultății” ...

Elementul de decor considerat primordial de către regie, cabina de toaletă ne-a urmărit ca ul leit-motiv de-a lungul întregii desfășurări a operei. Iar în final și-a făcut apariția ca element dominant al decorului un imens porc , ce emană apoteotic „vânturi” de confetti pentru a marca finalul comédiei. 

Tonul acesta extrem de vulgar nu cred că servește mesajului operei, care este mai subtil de atât.

Sigur, în final ni se spune că suntem cu toții victimele unor astfel de farse, chiar fără să ne dăm seama.

Dar speram să nu fim chiar în halul acesta.

Aplauzele de la final, după „vântul” tras de porcul uriaș

Din păcate sala era doar pe trei sferturi plină – sigur, spectacolul era concurat în această săptămână de concertul de excepție de la Ateneu, cu actul al III-lea din Parsifal într-o distribuție de zile mari!

Sigur, nu putem „aspira” la un astfel de Parsifal pe scena Operei din București. Cel puțin, nu acum.

Să sperăm că mai târziu se va putea și acolo.

un caine mănâncă un ou moale

Întâmplare adevărată

Cu mai mult timp în urmă, într-o iarnă geroasă plecam de la serviciu.
În stația de autobuz, un câine „maidanez” s-a apropiat de mine privindu-mă rugător. Era limpede că era lihnit de foame și îmi era milă de el, așa că m-am gândit ce aș putea să-i dau. Aveam la mine un ou fiert pe care îl luasem ca să-l mănânc la serviciu, dar nu avusesem timp să mănânc.
M-am gândit că oricum nu o să mai mănânc oul acela , așa că l-am scos din geantă, l-am curățat și i l-am dat. Era un ou moale.
I l-am dat să-l miroasă, apoi l-am pus pe zăpadă în fața lui.
Probabil că era pentru prima dată când amărâtul de câine primea un ou.
Câinele a mirosit oul și a simțit mirosul de proteine de care avea mare nevoie. Dar nu era lămurit ce este.

Știa că nu avea voie să rateze nici o fărâmă din această hrană prețioasă. A apucat oul ușor cu dinții și și-a dat seama că e moale la interior. Și-a dat seama că dacă ar încerca să-l apuce mai zdravăn cu dinții ca să-l ia în gură, o parte din conținutul moale s-ar putea risipi.
Așa că a lăsat oul pe jos, dar a mușcat cu grijă o parte mică de deasupra acestuia, descoperind astfel gălbenușul. Apoi a lins cu grijă gălbenușul din interior cu limba, iar la urmă a mâncat albușul.
Am rămas uimită de felul în care acest animal care se descurca prin propriile puteri rezolvase această problemă cu totul nouă pentru el.

După ce a mâncat, câinele nu a uitat să-mi mulțumească prin limbajul său corporal expresiv.

Sfântul mucenic Ioan Valahul

12 Mai

„Stăpânul meu este Hristos, Care m-a cumpărat cu sângele Lui şi face cu mine ce trebuie!"

Sunt cuvintele cu care un tânăr de aproape 18 ani a deschis poarta cerului şi s-a făcut pildă de curaj pentru toţi tinerii din vremea lui şi de peste veacuri
Pe 12 Mai 1662 a suferit moarte mucenicească, lângă Istanbul,  un tânăr ce nu împlinise încă 18 ani, Ioan Valahul.
Se născuse în Țara Românească în 1644, pe timpul domniei lui Matei Basarab și avusese parte de o educație în spirit creștin.
După moartea domnitorului Matei Basarab, urmașul său la domnie, Mihail Radu- zis Mihnea al III-lea („Mihnea turcitul”-fiul unui cămătar grec ce a pretins la Istambul că ar fi feciorul lui Radu Vodă , a trecut la mahomedanism și trăia în anturajul lui Sinan Pașa sub numele Gioan Bei, a obținut domnia cu bani, chemându-i apoi în ajutor pe tătari, care jefuiau sistematic țara) a încercat să unească voievozii țărilor creștine de același neam ca să scape de sub robia turcească. Sultanul Mahomed al IV-lea  (nepotul sultanei Kösem, ucisă în timpul domniei lui) a trimis o mare armată , la care veniseră în ajutor și trupe tătărăști, care au atacat simultan cele trei principate române, continuând cu jafuri și distrugeri. Cu acest prilej turcii au luat în robie un mare număr de localnici, printre care era și Ioan, care nu avea nici 15 ani la acea dată (în noiembrie-decembrie 1659).
Ioan era voinic și chipeș, ceea ce a atras poftele unui ostaș turc, ce l-a cumpărat cu gând să-l supună sodomiei (un obicei uzual și chiar încurajat în trupele de ieniceri cărăra nu li se permitea să se căsătprească în timpul serviciului militar - care dura de cele mai multe ori până la moartea în bătălie a ienicerului. Sodomia era practicată însă și de alte categorii sociale, fiind cunoscută de pildă înclinarea sultanului Mahomed II pentru tineri, ca și faptul că el le promitea asediatorilor Constantinopolului feciorii frumoși din cetatea ortodoxă pentru plăceri de acest fel).

Tânărul Ioan fusese crescut însă în frica lui Dumnezeu în credința strămoșească și în dragostea de țară. El s-a împotrivit cu repulsie agresorului său și încercând să scape l-a răpus. A fost prins și dus la Istambul, unde a fost dat ca sclav femeii celui ucis. Aceasta l-a dus spre judecată în fața vizirului, iar tânărul a mărturisit faptele așa cum se petrecuseră. 
Vizirul l-a predat femeii văduve ca să facă ce o vrea cu el. Femeia l-a pus la muncă împreună cu celelalte slugi, dar a încercat de asemenea să-l ispitească să se lepede de credința creștină și să treacă la cea mahomedană, spunându-i că îl va lua de soț.
Tânărul s-a împotrivit cu tărie, rămânând neclintit în credința sa și în curățenie trupească. 
Furioasă, femeia l-a predat mai marelui cetății ca să fie executat pentru uciderea soțului ei.
Tânărul a fost aruncat în temniță și supus la chinuri înfricoșătoare, iar femeia venea zilnic la temnișă țncercând să-l înduplece să facă ce voia ea. 
Tânărul a rămas însă neclintit în credința și în curăția lui, înfruntând fără șovăire schingiuirile.
În cele din urmă, tânărul a fost dus la locul de execuție, la marginea Istanbulului, la Parmak-Kapi (adică Poarta Stâlpului), lângă Bezesténi (adică piața marelui bazar al neguțătorilor).

Tânărul a fost ucis prin spânzurare pe 12 Mai, înainte de Înălțarea Domnului. 
Jertfa lui a fost povestită de către învățatul grec grec Ioan Cariofil din Istanbul, care a trăit pe vremea sfântului, fiind martor al pătimirilor lui și care s-a aflat apoi o vreme la curtea domnitorului Constantin Brâncoveanu, ce avea să devină alt martir al credinței creștine.
Viața martirului , povestită de Ioan Cariofil a fost tipărită la Veneția de sfântul Nicodim Aghioritul, după care a fost trecută în sinaxarele grecești și apoi în cele românești. 

Sf. Nicodim Aghioritul
sursă: doxologia .ro

Ion Cariofil a fost director al Înaltei Școli a Patriarhiei Oecumenice și a scris manuale la Academia Domnească (se poate aminti manualul Enkiridion apărut postum în 1697).
Pasaje din opera postumă a lui Ion Cariofil au fost incluse și în manualul scris de Sevastos Kiminites și stolnicul Constantin Cantacuzino, cu sprijinul bănesc al lui Constantin Brâncoveanu și imprimat la Snagov de Antim Ivireanul în 1699-1700.

 Sfântul Ioan Valahul este mucenicul care, copil fiind, şi-a uimit persecutorii prin maturitatea cu care şi-a primit dumnezeiescul sfârşit. Curajul, fermitatea, frumuseţea sufletului şi a trupului, discernământul duhovnicesc şi stăpânirea de sine sunt virtuţile cu care el a pătruns în evlavia poporului român şi în conştiinţa a numeroşi tineri din toată ţara, care l-au luat ca ocrotitor.

sursa: Wikipedia și altele

Lohengrin și Iohannis

Armura încrederii absolute

Asa se petreceau lucrurile în sec. XV

În opera Lohengrin, de Richard Wagner, o tânără ducesă medievală e acuzată pe nedrept de uciderea fratelui ei. Ea cere ca onoarea ei să fie apărată de un cavaler, considerându-se că voința divină se va manifesta de partea celui care apără o cauză dreaptă.

Rugăciunea Elsei este ascultată și își face apariția un cavaler necunoscut, care declară că va lupta în numele ei cu cel care o acuza pe nedrept, dacă ea are încredere în el.

Tânăra își pune fără ezitare soarta în mâinile lui. Deși îl vede pentru prima dată, îi acceptă cererea în căsătorie. Dacă va pierde, vor pieri amândoi.

Cavalerul pare să aibă puteri supranaturale. El il învinge fără efort pe calomniator . Pune o singură condiție: ca tânăra să-și mențină încrederea necondiționată și  niciodată să nu-i ceară să-și spună numele sau originea. Elsa acceptă fără ezitare: cavalerul providențial a apărut ca urmare a rugăciunilor ei fierbinți, i-a salvat viața în luptă dreaptă și o sprijină să acceadă la tron. Nu poate fi decât un trimis divin.  Locuitorii Brabantului (unde se petrece acțiunea) au de asemenea încredere deplină în cavaler, deși nu știu nimic despre el, și îi propun să conducă oastea lor.

În scurtă vreme însă intriganții strecoară îndoiala în sufletul tinerei : nu cumva misteriosul cavaler ascunde secrete rușinoase, nu cumva a făptuit o crimă, de nu vrea să-și povestească trecutul?

Încrederea tinerei soții se clatină și ea îi cere iubitului să-și spună numele.

Dar puterea cavalerului era dată tocmai de încrederea celor din jurul său. Câtă vreme avea încrederea alesei lui simbolice și a locuitorilor ținutului, era de neînvins. Dacă această încredere s-a dus, puterile cavalerului misterios au dispărut și ele, așa că acesta e silit să plece pentru totdeauna.  

Nu știu de ce, dar găsesc unele asemănări între această legendă medievală și președintele nostru Klaus Iohannis.

La fel ca Lohengrin, Klaus Iohannis a câștigat lupta cu adversarul său datorită încrederii necondiționate investite în el. Nu știam mai nimic despre el, dar i-am acordat încredere, iar această încredere l-a făcut invincibil.

După alegeri, a fost de ajuns să ceară ceva (pe plan politic, desigur) ca să obțină.

Pentru că încrederea de care se bucura forma o platoșă impenetrabilă.

Numai că, la un moment dat, în platoșă a apărut o fisură. Președintele a fost acuzat că face jocul unei firme străine în detrimentul  intereselor României.

Președintele a negat vehement, dar în mass media suspiciunile au continuat, apărând diferite argumente care îndreptățeau bănuielile.

Veștile circulă repede, ajungând și în presa din Germania.

Un ziarist de la Deutsche Welle a notat  că „președintele a fost prins pe picior greșit când a părut să protejeze operațiunile îndoielnice ale companiei austriece Schweighofer Holzindustrie în domeniul exportului de lemn tăiat în România”. Concluzia autorului este că în aceste împrejurări, președintele României este obligat să explice mai bine ce a vrut sau să-și revizuiască poziția. 

Asta, pentru că e evident că reputația președintelui trebuie să fie menținută nepătată.

  

Platoșa e străpunsă și asta s-a văzut imediat în...comportamentul adversarului său politic, premierul Victor Ponta, și al purtătorului de cuvânt al.partidului de guvernământ.

Primul ministru, care până atunci părea grijuliu să mențină relații bune cu noul președinte, a ales brusc să îl ignore în mod public.

Adică a plecat într-o vizită de lucru în patru țări arabe, având întâlniri la cel mai înalt nivel și încheind protocoale inclusiv în domeniul Afacerilor externe- care ar fi domeniul clar al președintelui. A criticat UE pentru politica față de imigranții veniți pe mare.  A inițiat vânzarea companiei Tarom și a aeroportului Otopeni și alte proiecte-nenominalizate. (În paranteză fie spus,  a avea un aeroport care să asigure legăturile aeriene ale capitalei și a avea o companie aeriană proprie cred că sunt lucruri elementare pentru orice stat independent, fie el și „în curs de dezvoltare”. Dar țara noastră din ce categorie o mai fi făcând parte?). Despre toate acestea l-a înștiințat pe președinte abia la întoarcere și fără prea multe detalii – din câte am înțeles.

Președintele și-a exprimat public nemulțumirea că că nu a fost consultat, că politica externă se face fără el. Și că faimosul „card de sănătate” se dovedește un fiasco.

Nemulțumirea prezidențială nu a mai avut însă efectul „magic” de altă dată.

Președintele a fost „plesnit peste față” , fără menajamente, prin gura purtătorului de cuvânt al partidului de guvernământ:

„Vreau să cred că iritarea de astăzi a președintelui Iohannis nu este rezultatul lobby-ului celor care nu mai pot fura bani ca urmare a introducerii cardului de Sănătate. Așa cum vreau să cred că respingerea Codului Silvic nu a fost rezultatul lobby-ului unei firme din industria lemnului”, se arată în comunicatul PSD.

Cu alte cuvinte, nu spun, dar zic!

Mesajul e clar.

I se spune în față președintelui că nu mai e cavalerul nepătat , că nu mai are armura intangibilă a încrederii absolute. Că poate fi bănuit de fapte grave de corupție (dă de înțeles purtătorul de cuvânt, în numele marelui partid de guvernământ, care „nu vrea să creadă”, dar ...) .

Iar după această palmă răsunătoare, hai să tăcem, (spune premierul), să nu ajungem iarăși la invectivele publice reciproce de pe timpul precedentului președinte.

Cât despre atribuțiile fiecăruia... "Mi se mai intamplă să merg de capul meu și pe la Strasbourg și pe la Bruxelles” – a spus premierul liniștit. Adică- nici o grijă că o să mai fac vizite de felul ăsta și pe viitor, fără să mă consult cu președintele. Adicătălea și la Consiliul Europei și la Consiliul European ? Nu se știe încă, dar ne va spune la întoarcere.  

După umila mea părere, ziaristul de la Deutsche Welle avea dreptate: președintele nostru ar trebui să-și remedieze de urgență armura de încredere primită de la  popor. Și pentru asta o simplă declarație nu ajunge. Se cer acțiuni hotărâte pentru dovedirea contrariului afirmațiilor acuzatoare. Și asta de urgență, pentru că iată:

Peste 800 de persoane participă, sâmbătă, la Cluj-Napoca, la un miting de protest faţă de defrişarea pădurilor, scandând "Romsilva, hoţie, cu Holzindustrie în cărdăşie” sau "Moţii se luptă cu hoţii” şi criticându-l pe preşedintele Klaus Iohannis pentru că a trimis Codul Silvic spre reexaminare în Parlament. Participanţii au blocat complet traficul rutier pe Bulevardul 21 Decembrie şi în Piaţa Mărăşti.

În același timp, Proiectul Codului Silvic, aflat în Parlament spre reexaminare la cererea preşedintelui Iohannis, va fi marţi în dezbaterea comisiei din Camera Deputaţilor, iar „PSD îşi menţine poziţia de a adopta un Cod care să prevină şi sancţioneze defrişările ilegale şi monopolul”, spune liderul PSD, premierul Victor Ponta, apărătorul pădurilor. 

**********************************************************************************************

Update 14.05.2015

Președintele nostru a fost din nou învinuit fățiș de legături cu firmele care distrug pădurile României. 

Desigur, este vorba despre învinuiri grave, care nu pot fi lăsate să-și facă efectul în conștiința publică fără reacție. Cum o simplă dezmințire nu e suficient de convingătoare, președintele a ales să solicite o anchetă oficială din partea unui organism considerat independent și de asemenea considerat ca având mijloacele cele mai ample pentru efectuarea unei astfel de expertize: SRI.

O soluție ce constituie o premieră la noi: președintele solicită serviciului de informații să certifice faptul că nu a avut nici o legătură vinovată cu firmele de exploatare a lemnului .

Mi s-ar părea și mai interesant dacă președintele ar solicita SRI să efectueze o anchetă amplă asupra  TUTUROR FACTORILOR  implicați în distrugerea fără precedent a pădurilor noastre, aflate acum pe cale de dispariție. O anchetă a DNA privind corupția din acest domeniu ar fi de asemenea de dorit.

Iar în privința legislației în domeniu, exemplul șărilor europene care au păduri ar trebui să fie avut în vedere. 

8 Mai, 9 Mai

Sărbătorirea victoriei împotriva fascismului

În urmă cu 70 de ani a capitulat Germania hitleristă în fața Aliaților.
Încă de atunci sa-u manifestat rivalitățile dintre aceștia.
Amiralul Dönitz, ce preluase comanda după sinuciderea lui Hitler, a încercat din răsputeri să efectueze predarea trupelor germane către Aliații occidentali, care dădeau garanția că prizonierii vor fi tratați conform convențiilor internaționale și nu Sovieticilor, care ar fi urmat să-i masacreze sau să-i deporteze în Siberia. 
Aliații refuză o capitulare separată în fața Aliaților occidentali, fiind acceptate doar predări ale unor unități disparate, dar nu și semnarea unui tratat. Negocierile s-au desfășurat între 12 aprilie și 7 mai, când s-a semnat la Reims predarea armatei germane, reprezentate de mareșalul Alfred Jodl către forțele Aliate reprezentate de către generalii americani Walter B. Smith și Eisenhower, generalul francez François Sevez și a generalului sovietic Susloparov. S-a stabilit ca luptele să înceteze pe 8 mai la ora 23:1. 

ACT OF MILITARY SURRENDER

1.        We the undersigned, acting by authority of the German High Command, hereby surrender unconditionally to the Supreme Commander, Allied Expeditionary Force and simultaneously to the Soviet High Command all forces on land, sea, and in the air who are at this date under German control.

Noi subsemnații, în calitate de autoritate a Înaltului Comandament German, predăm prin prezenta în mod necondiționat Comandantului Suprem, Forței Aliate Expediționare și simultan Înaltului Comandament Sovietic toate forțele de pe uscat, pe mare și în aer care sunt la această dată sub  control german.

2.                 The German High Command will at once issue orders to the all German military, naval and air authorities and to all forces under German control to cease active operation at 23:01 heures Central European time on 8 May and to remain in the positions occupied at that time. No ship, vessel, or aircraft is to be settled, or any damage done to their hull, machinery or equipment.

Înaltul Comandament German va emite simultan ordine tuturor autorităților militare germane, navale și aeriene și tuturor  forțelelor aflate sub control german să înceteze operațiile active la 23:01 ora Europei Centrale la data de 8 mai și să rămână în pozițiile ocupate în acel moment. Nici o navă, vehicul, sau aeronavă  nu urmează să fie imobilizată, și nici o daună nu va fi adusă  la coca lor, la mașini sau echipamente.

3.                 The German High Command will at once issue to the appropriate commanders, and ensure the carrying out of any further orders issued by the Supreme Commander, Allied Expeditionary Force and by the Soviet High Command.

Înaltul Comandament German va emite simultan ordine către  comandanții corespunzători, ca să asigure respectarea  unor ordine emise de Comandantul Suprem, de  Forța Aliată Expediționară și de Înaltul Comandament Sovietic.

4.           This act of military surrender is without prejudice to, and will be superseded by any general instrument of surrender imposed by, or on behalf of the United Nations and applicable to GERMANY and the German armed forces as whole.

Acest act de predare militare nu aduce atingere, și va fi înlocuit de orice document general de predare impus de către sau în numele Națiunilor Unite și aplicabil Germania și forțelor armate germane ca întreg.

5.         In the event of the German High Command or any of the forces under their control failing to act in accordance with this Act of Surrender, the Supreme Commander , Allied Expeditionary Force and the Soviet High Command will take such punitive or other action as they deems appropriate.

În cazul în care Înaltul Comandament german sau la oricare dintre forțele aflate sub controlul său nu vor acționa în conformitate cu prezentul act de capitulare, Comandantul Suprem, Forța Aliată Expediționară și Înaltul Comandament Sovietic vor adopta acțiuni punitive sau alte acțiuni pe care le găsesc adecvate .

(Observăm cum se desfășoară capitularea unei armate ai căror conducători au grijă de ai lor: se negociază condițiile, se stabilesc detaliile și se semnează documentele, chiar dacă situația militară e disperată, așa cum era situația Germaniei naziste, în acel moment. Să facem o comparație cu ordinul de capitulare necondiționată dat de fostul rege Mihai I prin surprindere și fără nici un fel de măsuri de protecție pentru români).

Stalin a cerut ca un act de capitulare a Germaniei să fie semnat la Berlin, documentul fiind semnat pe 8 Mai la ora 23:16 (ora locală), ce corespunde cu ora 0:16 la Moscova. Actul de capitulare urma să intre în vigoare la ora 23:1 (ora Europei Centrale), corespunzînd cu  1:1 ora Moscovei.
Aceasta a dus la sărbătorirea Victoriei pe data de 9 Mai în Uniunea Sovietică și în țările „central-orientale”, în timp ce în Europa Occidentală s-a comemorat evenimentul pe 8 Mai.

Comemorare separată
Anul acesta, comemorarea victoriei în cel de al doilea război mondial este mai divergentă ca oricând, reflectând situația politică actuală.
1. În Belgia 
Pe 8 Mai regele Philippe a depus o coroană la mormântul Soldatului necunoscut, în prezența liderilor Parlamentului belgian și a numeroși veterani și militari.
2. În Franța
Pe 8 Mai, președintele François Hollande a depus împreună cu primul ministru o coroană de flori la statuia Generalului de Gaulle, apoi a fost reaprinsă flacăra pe mormântul Soldatului necunoscut.Secretarul de Stat american John Kerry a fost prezent de asemenea la Paris, însoțit de ministrul francez al Afacerilor străine.
3.În Marea Britanie
Ceremonie de comemorare la care premierul David Cameron și liderii opoziției au omagiat victimele războiului și pe foștii combatanți.
4. În Ucraina
A celebrat de asemenea pe 8 Mai „Ziua memoriei și reconcilierii”, în spiritul în care acest eveniment este amintit în Europa Occidentală.
Cu acest prilej a fost dezvelit un monument de forma hărții Ucrainei în fața unui muzeu consacrat celui de al Doilea Război mondial, în prezența președintelui ucrainean și a secretarului general al ONU.
5. În Polonia
O ceremonie a fost organizată joi seara la Gdansk, în prezența președintelui Poloniei, a Secretarului general al ONU și președintelui Consiliului european Donald Tusk, precum și a altor lideri., între care și președintele nostru Klaus Iohannis, care din păcate nu a fost menționat în cele mai multe relatări din presa străină. 

6. În Germania
O ceremonie organizată la Reichstag, sediul camerei inferioare a Parlamentului german. A fost o comemorare a milioanelor de victime, în prezența președintelui Joachim Gauck și a cancelarei Angela Merkel.
7. În SUA
Peste 10 000 de persoane, între care 300-500 veterani de război asistă la o paradă aeriană la care vor participa 56 de avioane istorice restaurate .

8. În Rusia
Cea mai mare paradă sărbătorească, pe 9 Mai, celebrează „victoria poporului sovietic asupra Germaniei naziste” 
Cu un buget de Stat de 507 milioane de euro s-au organizat de mai multe săptămâni deja sărbătoriri fastuase ale evenimentului, serbările culminând cu o uriașă paradă militară.

noul tanc rusesc pregătit de paradă

La Moscova erau așteptate până la 15000 de persoane, dar foarte puțini șefi de stat!
Cea mai mare paradă militară din toate timpurile!
Occidentații reproșează Rusiei războiul din estul Ucrainei, astfel încât la parada de la Moscova vor participa conducătorii „puterilor emergente”: președintele Chinei Xi Jinping, președintele Indiei Pranab Mukherjee, omologul său egiptean Abdel Fattah al-Sissi și cel cubanez Raul Castro,  cel venezuelean Nicolas Maduro, precum și cel din Africa de Sud, dar și secretarul general al ONU Ban Ki-moon. 

Liderul nord-corean Kim Jong-un și-a contramandat sosirea. Nici Alexis Tsipras nu este acolo. 
Cancelara Angela Merkel și-a anunțat sosirea la Moscova pe 10 mai, pentru convorbiri cu președintele Vladimir Putin. 

Responsabilii europeni prezenți sâmbătă la Moscova (cel ceh și cel slovac, dar și șeful diplomației franceze Laurent Fabius) nu vor asista la paradă.
Presa occidentală (portalul Delfi) remarcă aspecte pe care le consideră „neliniștitoare” : „În acest an,  orașul rus Kaluga a fost pavoazat cu placarde și afișe pe care se putea citi: 'Astăzi  Crimeea, mâine Roma. Trăiască 9 mai.' …”