miercuri, 29 iulie 2015

Un dentist american a ucis leul emblematic din Zimbabwe

Le Monde

Leul Cecil


Leul Cecil

 Cel mai falnic leu cu coamă neagră din Africa trăia de 13 ani în rezervația (parcul național) Hwange din Zimbabwe, unde era fotografiat foarte des de vizitatorii parcului. Era obișnuit cu turiștii, care il fotografiau fără grijă de la mică distanță, așa cum se întâmplă de obicei în aceste parcuri, în care animalele sunt pe jumătate domesticite – oricum, sunt extrem de obișnuite cu prezența zilnică a oamenilor în imediata lor apropiere. Vizitatorii se apropiau cu mașinile până la 10 m de mărețul leu, pe care îl fotografiau sau îl foloseau pentru observații științifice. El aducea desigur venituri substanțiale rezervației prin interesul pe care îl stârnea turiștilor.  Era -se pare- cel mai mare leu aflat în libertate în Africa. Și cel mai frumos.
Iată însă că , pe 1 iulie 2015, s-a găsit cineva care să profite de faptul că leul încetase să mai vadă un pericol în prezența oamenilor și să-l ucidă cu lașitate, pentru a mai adăuga un „trofeu” în panoplia lui de vânător asiduu. Cum fapta sa a stârnit indignare generală, o asociație de luptă contra braconajului (Zimbabwe Conservation Task Force (ZCTF) a publicat numele și adresa autorului : dentistul american Walter J. Palmer, ce locuiește aproape de Minneapolis, în SUA..
În medie 42-49 de lei masculi sunt vânați ilegal anual în Zimbabwe pentru trofee.
Au fost făcute cunoscute și circumstanțele uciderii leului:
Doi cetățeni din Zimbabwe, angajați de dentistul cu pricina,  s-au ocupat de momirea leului afară din rezervație (pentru a îndepărta acuzația de braconaj), oferindu-i leului o carcasă de antilopă. În timp ce măreața felină mânca fără să bănuiască nimic ultima sa masă, fără a se îngrijora de prezența celor care îi oferiseră festinul, dentistul a tras în el cu o săgeată. (Se precizează că americanul învățase să tragă cu arcul de la 5 ani și putea ținti o carte de joc de la 100m, așa că se distra vânând animale cu arcul).
Probabil că s-a apropiat cu mașina fără a avea a se teme de ceva, leul fiind obișnuit cu oamenii. Și-a ales cu grijă un loc în care să tragă. Nu în cap, pentru că voia să aibă un trofeu negăurit. Dar într-un loc în care să producă hemoragie gravă și moarte sigură. Și unde săgeata să intre fără a întâlni oase. În ficat?
Apoi probabil a fugit cu mașina în mare viteză. Știa că poate regăsi leul în orice moment, doar avea colier cu GPS! Dar aveau să aștepte să fie total epuizat.  Echipa de braconieri (probabil în mai multe schimburi) a hăituit apoi leul timp de 40 de ore, până ce acesta, torturat de rană, epuizat de hemoragie și de hăituirea fără răgaz , s-a prăbușit. Atunci l-au ucis cu un foc tras de la mică distanță. Angajații au tăiat apoi capul leului , au jupuit leșul și au împachetat trofeul pentru ca dentistul să-l poată lua cu el în America , unde să se fălească . .... "Este modul cel mai silențios de a vâna, este tehnica folosită când se vânează ilegal”  spune directorul misiunii de păstrare a animalelor din Zimbabwe, domnul Rodrigues. Leșul animalului decapitat a fost găsit apoi de angajații parcului după  același cip cu GPS, care îi fusese implantat leului de către cercetători de la universitatea din Oxford. Desigur, hăitașii avuseseră grijă să împiedice leul rănit să se refugieze în rezervație, ca să pară că ar fi avut dreptul să ucidă leul.
Culme a lașității!
Studiul cercetătorilor de la Oxford avea ca temă chiar consecințele „vânătorii sportive” asupra populației de lei din regiune. Studiul a arătat că dintre cei 62 de lei urmăriți începând din 1999, 34 au murit, 24 fiind uciși de vânători.
Dintre leii masculi adulți din rezervație, 72% au fost uciși de vânători, în zonele alăturate parcului național (unde fuseseră desigur ademeniți cu câte o antilopă ucisă)
Celelalte cazuri nu au stârnit însă aceeași emoție, pentru că victimele nu erau atât de celebre ca Cecil. În cazul acesta însă, toată mass media, din întreaga lume, a difuzat știrea și uciderea acestui – poate – ultim exemplar magnific a stârnit indignarea generală. După publicarea numelui făptuitorului, profilul profesional de pe Facebook al domnului Palmer a fost asaltat de comentarii furioase, până ce pagina a fost închisă de administratorul ei.  O petiție care cere „dreptate pentru leul Cecil” a primit în aceeași zi 10000 de semnături on line. Un purtător de cuvânt al domnului Palmer a declarat ziarului The Telegraph el ar fi putut ucide animalul acesta din greșeală, în timp ce vâna într-o zonă învecinată cu parcul național, având permis de vânătoare și fiind însoțit de mai mulți ghizi profesioniști. (Adică, dacă cineva e de vină, aceia sunt ghizii).
Organizatorii din Zimbabwe ai acestei vânători sunt acuzați de braconaj și au fost judecați de tribunalul din Victoria Falls. Este vorba despre Theo Bronkhorst, un vânător profesionist din societatea Bushman Safari și Honest Trymone Ndlovu, proprietarul fermei pe teritoriul căreia a fost urmărit și ucis leul și care și-ar fi dat acordul pentru organizarea hăituielii. Cei doi nu aveau permis pentru vânarea animalului și ar fi trebuit să protejeze exemplarul (arhicunoscut) ce trăia în parcul național. Dar...
Dentistul american plătise 55 000 de dolari pentru permisul de a vâna , dar în parcurile naționale vânătoarea e interzisă....Se pare că „s-a descurcat” totuși... Conform Wikipedia, se pare că le-a plătit cam tot atât ghizilor care au făcut treaba pentru el.  
El și-a recunoscut în trecut vinovăția pentru că mințise agenții de la   Fish and Wildlife Service asupra locului în care doborâse (tot cu arcul) un urs brun în timpul unei vânători organizate în statul Wisconsin. .Mai vânase și altădată un leu, și un rinocer...dar avea ambiția să mai contribuie la distrugerea acestor animale aflate pe cale de dispariție.  Nu se vorbește însă despre eventuala lui punere sub  acuzare.
Conform Wikipedia, ursul din Wisconsin a fost ucis la 64km de locul în care Palmer permise permisiunea să vâneze. El a oferit cca 20000 de dolari organizatorilor pentru a minți în privința acestei împrejurări. A plătit și 2938$ amendă și un an de „probation”- arest la domiciliu cu brățară de supraveghere..
Dar pentru uciderea leului Cecil au fost abandonate toate acuzațiile- în toamna  anului 2015. 

Presa remarcă faptul că cei șase pui de leu al căror tată era Cecil vor fi uciși la rândul lor de către leul care îi va lua locul în familia de feline....
Pe 19 august 2015 The Daily Telegraph a anunțat că unul dintre puii leului Cecil a fost ucis de un mascul rival. Nu a fost anunțată soarta celorlalți pui . Ne rămân doar fotografiile....

Cei mai mulți cetățeni din Zimbabwe nu știau că au avut leul cel mai celebru din Africa - au aflat din presa britanică. Ba chiar au fost uimiți că occidentalii dau atâta importanță unui animal:
Jean Kapata, ministrul zambian al Turismului a declarat: „Occidentul pare a se preocupa mai mult de un leu din Zimbabwe decât africanii înșiși” , adăugând că „în Africa o ființă umană e mai importantă decât un animal. Nu știu cum e în Occident”.
 Adică celor din Occident nu ar trebui să le pese dacă leii cei mai falnici, ultimii reprezentanți ai frumoasei lor specii  sunt măcelăriți sistematic, de vreme ce populația din țara respectivă are nevoie de bani. Dar uciderea acestor lei îi scapă oare pe africani de sărăcie? Cei doi ghizi sigur au scăpat de griji materiale. Dar restul populației? 
Până la urmă însă și autoritățile din Zimbabwe au ajuns să regrete moartea leului Cecil, pentru că veniturile din turism au scăzut. O scădere semnificativă a fost înregistrată la Hwange- unde trăia leul cel falnic. Mulți turiști internaționali care urmau să vină anume ca să vadă și să fotografieze acel leu și-au anulat călătoriile. Acum nu vor veni să vadă un leu mai puțin reușit, mai mic și mai plin de cicatrice decât frumoasele exemplare vânate de cei cu bani. Vor prefera să vadă filmele documentare cu leii emblematici ce au fost uciși sistematic „contra cost”. 
Turiștii veniți să -l fotografieze pe Cecil plăteau în grup 9800$ pe zi pentru loja de safari (tabără în aer liber pentru observarea animalelor) , venit constant ce doar în 5 zile depășea cei 45000 $ încasați pentru permisul de vânătoare - încasare ce nu avea să se repete. (Remarc diferența între suma anunțată că ar fi fost plătită de dentist pentru dreptul de a vâna și tariful anunțat de autoritățile din acea țară..)
*********************************************************************************************************************************************

Animatorul tv Jimmy Kimmel a vorbit despre dentistul Walter Palmer cam așa:

Bine, să spunem că el credea că totul e legal și că nu știa că leul este celebru , că purta un colier cu GPS și că era obiectul unui studiu al universității din Oxford. Dar sunt foarte curios să știu, în primul rând, e ceva distractiv? E atât de greu pentru dumneavoastră să aveți o erecție, încât ajungeți să  omorâți animale mai puternice ca dumneavoastră?  Dacă ăsta e motivul, există o pilulă . Înghițiți una acasă și evitați să deveniți persoana cea mai detestată din America.  Nu sunt contra vânătorii  dacă vânați ca să vă hrăniți, sau pentru a ține sub control populațiile de animale sau dacă asta face parte din cultura dumneavoastră. Dar dacă sunteți un că...ios de dentist care vrea un cap de leu deasupra șemineului din garsoniera lui pentru ca nenorociții lui  de prieteni să-i spună cât e de genial, îți vine să vomiți. E important să extragem partea bună din această tragedie: Iată adresa site-ului „Unitatea de cercetare și de conservare a vieții sălbatice” de la Oxford. Sunt cercetătorii care puseseră GPS-ul pe leul Cecil.  Ei urmăresc animalele pentru a le studia. Dacă vreți să faceți ceva poitiv, donați ceva, susțineți-i. Poate că putem să arătăm lumii că nu toți americanii sunt ca acest imbecil” 


dentistul Walter J. Palmer

 
Leul Cecil trecând liniștit printre mașinile turiștilor, fără a-i lua în seamă. Se vede clar colierul cu GPS la gâtul său. 
www. wildcru. org.           (cf. Huffpost)
*********************************************************************************************************************************************
Update 22 martie 2021
Am văzut la tv un film realizat despre leul Cecil.
După ce i s-a povestit viața ilustrând-o cu filmările existente, finalul a fost cam așa:
„Aceasta e ultima oară când leul Cecil a fost văzut în viață.
Ce s-a întâmplat pe urmă cu el, doar oamenii știu ”(!!!)
Deci s-a trecut repede peste detaliile uciderii leului. Și s-a continuat „consolator” cu arătarea ultimelor descendente ale leului Cecil, trei leoaice „voinice”. 
Dar urmașii lui au continuat să fie uciși de către vânătorii de trofee.

animaux-online a publicat pe 21 iulie 2017 știrea că și fiul de 6 ani al lui Cecil , leul Xanda, aflat desigur în aceeași rezervație a fost ucis de către vânătorii de trofee, cam în aceleași condiții ca și tatăl său. Adică a fost atras în afara rezervației și ucis aproape în același loc ca și Cecil. Vânătoare fusese organizată de către vânătorul profesionist din Zimbabwe Richard Cooke, dar nu a fost publicat numele clientului său. . 
Leul Xanda purta de asemenea colier de urmărire, făcând și el parte dintr-un proiect de cercetare al universității din Oxford. (Observăm că acei cercetători înregistrează conștiincios uciderile de animale. Și cam atât..)
Vânătorul a declarat că nu văzuse că leul avea colier cu GPS, dar când a observat asta a dus leșul leului cercetătorilor! (Probabil că aceștia i l-au restituit vânătorului și totul a rămas legal, nu?) În 28 de state africane vânătoarea de trofee este permisă în continuare.
Au rămas foarte puțini lei în Africa.

Mi-a rămas în minte o scenă filmată cu leul Cecil și cu familia sa de lei.
La un moment dat, o familie de elefanți decisese să gonească leii din vecinătate, ca să aibă cale liberă spre locul de adăpare, dar și ca să prevină atacarea puilor de elefant. 
Elefanții au pornit atacul prin „trompete” și avansări agresive. Leoaicele s-au retras, împreună cu puii. Dar- probabil- nu aveau foarte mult loc în care să se retragă. Celălalt leu din familie era împreună cu leoaicele și cu puii. Fugeau cu toții, dar în învălmășeală era foarte posibil ca unii pui să fie prinși din urmă și striviți de uriașele pachiderme.
Iar elefantul din frunte l-a întâlnit în calea lui pe leul Cecil.
Acesta a ales să se plasase de-a curmezișul exact pe traseul ales de elefanți și a rămas acolo, așezat, dar cu capul ridicat mândru, privind elefantul drept în față. 
Elefantul s-a agitat agresiv, cu trompa ridicată, dând și un „țignal”.
Leul, imperturbabil, a emis un mârâit scurt, amenințător.
După o clipă de gândire, elefantul a plecat în altă direcție!



Mi s-a părut o scenă definitorie pentru personalitatea deosebită a acestui leu neînfricat.
Nu a avut nevoie de ajutorul celuilalt leu sau al leoaicelor pentru a se impune. S-a așezat în calea elefanților, hotărât să-i oprească . Rămânând așezat, în fața amenințării, arătat că e sigur pe el și nu are de gând să se dea la o parte. Nici nu a amenințat. Dar când elefantul a încercat să-l gonească de acolo, a mârâit puternic, amenințător. Adică: „nu te pune cu mine, că o să regreți! Sunt gata să lupt cu orice risc!”
Iar elefantul a înțeles perfect mesajul.

Or mai fi în viață unii dintre urmașii lui? Oricum leii sunt amenințați cu dispariția, iar studiile universităților nu ajută la nimic.


miercuri, 22 iulie 2015

Pregatiti-va portofelul

Pe 22.10.2014 scriam:

Dl. Ponta ne avertizează să pregătim portofelele ca să plătim toţi

Ce să plătim?
Aici, în ţară, nu ni s-a spus, dar în Italia, premierul a răspuns unei întrebări privind Roşia Montană:
 Ideea este următoarea: nu se va face. Poate că ați câștigat dumneavoastră, dar, nu vreți să vă zic adevărul? Dumneavostră care stați în Italia nu veți avea de suferit”, a precizat domnul Ponta. 
”Nu, eu vreau să vin în România”, a replicat cetățeanul din diaspora.

Dacă veniți acasă, atunci pregătiți-vă portofelul, pentru că oamenii care nu mai lucrează acolo vor fi în șomaj, sigur că da, și, dacă, Doamne ferește, statul român pierde procesul, o sa plătim toți”, a mai spus Victor Ponta.

Este adevărat că în ultima vreme nu se mai vorbeşte nimic despre Roşia Montană.  După îndelungi şi ample proteste din partea populaţiei, proiectul a fost reanalizat şi considerat complet păgubos pentru România, din toate punctele de vedere. 
Premierul Ponta afirmase la vremea respectivă că firma Gold Corporaţion va cere daune imense statului român, avansând chiar şi suma. Nu ştim pe ce bază ajunsese la acea concluzie, pentru că firma respectivă a anunţat apoi că nu va da în judecată statul român. Credeam că lucrurile au rămas aşa. nimeni nu ne-a mai anunţat nimic. 
Mai degrabă am văzut mereu ştiri despre procesul lui Oscar Pistorius - un proces care, totuţi, nu ne priveşte deloc.
Un lider politic afirma recent că  "nu îţi poţi bate joc de o resursă a ţării şi să vii cu un mecanism care aduce mari probleme de mediu". (Klaus Iohannis, pe 6 august 2014)

Iar acum, aflăm pe această cale indirectă că există un proces împotriva statului român şi pe care, din nou, premierul se aşteaptă să-l piardă şi să plătească sume mari ca despăgubire, pe care ar urma să o plătim "noi toţi".

Dar de ce să pierdem, dacă e vorba de fapt despre o măreaţă escrocherie?

Păi, ce aţi spune dumneavoastră dacă aţi fi judecător şi vi s-ar spune că proiectul e atât de nefavorabil deţinătorului resursei încât e vorba despre o escrocherie? 
Cred că în primul rând aţi întreba dacă s-a făcut o anchetă judiciară , dacă s-au identificat vinovaţii pentru ajungerea în acestă situaţie şi ce pedepse au primit aceştia.  Pentru că cineva trebuie să fie de vină pentru cedarea pe gratis a resurselor noastre şi pentru avizarea unor proiecte total periculoase şi neprofitabile pentru statul român.
Dacă la noi nimeni nu anchetează măcar  acest caz , ce poate să creadă judecătorul? 

Dar dl. Ponta a mai spus ceva, cu acelaşi prilej:
Știți ce se întâmplă, vedeți...în România se exploatează peste tot. Doar la Roșia nu". 

Da, aşa este, doar că la noi nu se vorbeşte deloc despre asta. 
Noi nu avem doar rezervele de aur de la Roşia Montană, le mai avem şi pe cele de la Certej şi din alte locuri, toate acestea fiind deja date unor companii străine.

Cu ce profit pentru statul român?
Am aflat din presă că Eldorado Gold a cumpărat  în februarie 2012 European Goldfields, care avea concesiunea de la Certej, cu 2,4 miliarde de dolari. Dar noi am dat totul  pe gratis! Iar redevențele (adică ceea ce revine statului român) ar fi în procentul ridicol de 4% (nici cât un bacșiș!)
Cât a plătit Frank Timiş pentru această concesiune? Nu ni s-a spus, dar probabil că ceva de genul...nimic! (Cel puţin nu ştim să se fi plătit ceva). 
Adică am pierdut deja 2,4 miliarde de dolari!
Mai pierdem şi 2670 de hectare din teritoriul nostru, care urmează să fie devastate şi distruse definitiv prin  exploatarea de suprafaţă de la Certej!

Ce rezerve de aur şi argint am avut la Certej- şi nu le mai avem?

Tabelul  următor rezumă rezervele minerale ca data de 31 decembrie 2013, conform datelor publicate de firma Eldorado Gold..

Resurse - categorii
mii de tone

Aur     g/t
Aur Uncii
x 1,000
Argint    g/t
Argint Uncii
x 1,000
Dovedite
20.441
1,91
1.255 
10
6.283
Probabile
26.543
1,41
1.203
12
9.967
D+P (total)
46.984
1,63
2.458
76,6 t
11
16.250
516,8 t

Lucrările pentru drumul de acces la viitoarea mină deschisă (în aer liber, realizată prin dinamitări) au început deja, fără autorizaţie de construire! (conform Mining Watch).

Reprezentanţii Mining Watch au sesizat Inspectoratul de Stat pentru construcţii SC Deva Gold SA, subsidiară a Eldorado Gold lucrează la platforme industriale şi la un depozit de carote şi alte lucrări fără a avea autorizaţie de construire - pe "romaniacurata" putând fi văzut acest răspuns al Primăriei din Certej (alăturat) .
Pe acelaşi site se spune că mina de suprafaţă cu cianuri de la Certej a demarat fără a ţine cont de avize de mediu, de garanţii financiare în caz de accident şi fără a angaja efective notabile de localnici. 
Mai mult, o cincime din proiectul minier este într-o zonă protejată , sit Natura 2000, unde ar fi de neconceput să se facă iazuri de decantare sau cariere de suprafaţă. 
Şi dacă totuşi statul român a încasat ceva din această înstrăinare de mii  de hectare de pământ aurifer , ce a făcut pentru locuitorii din zonă? Probabil- nimic, pentru că premierul ne spune că locuitorii de acolo nu au unde să muncească altundeva decât la exploatările (altora) cu cianuri. 
Iată ce ne spune domnul premier despre cetăţenii din Roşia Montană:
"oamenii care nu mai lucrează acolo vor fi în șomaj, sigur că da",
Adică de zeci de ani statul român nu a putut crea condiţii pentru alte forme de activitate economică, în afara lucrului (ipotetic) la minele cu cianuri.
Dar activitatea la minele cu cianuri se termină repede, pentru că dinamita distruge repede munţii. 
Ce se va alege de oamenii din acele zone DUPĂ ACEEA? Ei vor fi tot "şomeri, sigur că da", numai că nu vor mai avea cele  2670 de hectare de păduri şi de munţi frumoşi, unde ar putea să se dezvolte  de exemplu turismul sau pur şi simplu să se crească vite, ori să se demareze producţia de de mobilă sau orice alt gen de activitate.  Ei nu vor mai avea nici aurul şi argintul pe care să le exploateze mai târziu în folosul lor şi al copiilor lor. Vor avea în schimb natura distrusă şi riscul ca lacul de deşeuri să se reverse îtr-o noapte peste casele în care dorm familiile lor - aşa cum s-a mai întâmplat anterior, tot la Certej! Și cum s-a întâmplat în Canada, unde s-a rupt digul unui lac de decantare proiectat de aceeași firmă care face și proiectul de la Roșia Montană. Pagubele pentru mediu au fost uriașe în Canada, deși- din fericire- acolo nu erau cianuri- erau însă alte produse toxice.

Iar Gabriel Resources - Gold Corporation mai deţine şi alte concesiuni aurifere în România, cum ar fi cea de la Bucium.
Bucium se află la aproximativ 5 km sud-est de Roşia Montană, cele două exploatări urmând a fi margine la margine, ocupând  amândouă suprafeţe foarte mari.  În continuare, la 15 km spre sud-est, se află proiectata exploatare de la Tarniţa, după cum se poate vedea pe harta alăturată, publicată pe site-ul societăţii. La vest de Frasin se găseşte zăcământul de aur şi argint de la Rodu. Licenţa primită de RMGC se întinde pe o suprafaţă de circa 2325 hectare.
După cum se poate vedea pe hartă, Roşia Montană e doar o parte din marea zonă auriferă concesionată (dată).
80,69% ar fi e deţinut de RMGC, Minvest ar mai avea 19,31%?
Nici un cuvânt pe site-ul Gabrielresources despre vreun proces. Să le dăm noi vreo ideie?
Încercând să plasăm schiţa publicată de Rabriel Resources pe harta României, vedem că zona implicată şi pentru care se înţelege că s-a primit concesiunea este uriaşă, întinzându-se de la Roşia Montană şi până la Zlatna şi la Rezervaţia naturală Cheile Caprei şi la Almaşu Mare - Glod.





În concluzie, ce am înţeles din spusele premierului nostru?

1. Că cei de la Gold Corporation vor putea aduce ca argument în instanţă faptul că în alte locuri din România exploatarea aurului cu cianuri merge înainte bine-merci, chiar şi fără autorizaţii sau avize, în timp ce doar ei, Gold Corporation au fost opriţi să scoată faimosul aliaj de aur şi argint obţinut prin cianurare. (După cum ştim, ei nu extrag aur şi argint, ci un aliaj de aur şi argint în proporţii variabile, care ar urma să fie rafinat în altă ţară, pentru că la noi rafinăriile s-au distrus). 
Adică dacă la alţii le dăm pe gratis, de ce să nu le dăm şi lor? Şi dacă alţii vor exploata tot cu cianuri, de ce nu şi ei? Dacă permitem aruncarea munţilor în aer, de ce să nu-i arunce şi ei în aer pe cei cinci de la Roşia Montană? Şi pe cei care mai sunt la Bucium Tarniţa şi Rodu?( Câţi munţi ar vrea ei să ne arunce în aer în total?) Dacă la noi nu se respectă directivele UE referitoare la cianuri, de ce doar ei să le respecte? Dacă noi dăm pe gratis mii de hectare şi altora, ca să le distrugă definitiv, de ce nu şi lor? 
Întreb şi eu: Cine e de vină pentru asta?
2. Că cei de la Gold Corporaţion vor putea folosi în instanţă chiar afirmaţiile premierului nostru, care a vorbit în repetate rânduri ca de ceva aproape sigur despre despăgubirile uriaşe ce ar trebui să fie plătite companiei. (Deşi din datele publicate de către Gold Corporation nu reieşea de loc că ar fi cheltuit sume atât de mari pentru proiect. Sau or fi avut şi alte cheltuieli, neînscrise în contabilitate?)
3. Faptul că nici o acţiune în justiţie nu a fost demarată de autoritățile române contra reprezentanţilor statului român care se fac vinovaţi ar fi un argument că totul e în regulă, nu? 
4. Ne aşteaptă vremuri grele (nu pe toţi, doar pe cei care nu au portofelul bine umplut). 
Iar de vină va fi doar cetăţeanul acela necunoscut, din Italia , care "se pare că a câştigat" . (Doar în aparenţă, nu?)

************************************************************************************************************************************
Update 22.07.2015
Din păcate articolul scris în 2014 devine extrem de actual. Despăgubirile pe care domnul Ponta le anunță de multă vreme ca pe ceva sigur, încă de pe vremea când era contrazis de compania Gold Corporation, acum vor fi într-adevăr cerute. În condițiile în care prețul aurului a scăzut, suma cerută ar depăși valoarea redevențelor insignifiante care fuseseră promise statului român în cazul punerii în operă a exploatării Roșia Montană.
În schimb, trece „neobservată” exploatarea de la Certej!
Toate aceste proiecte plutesc într-o mare ceață (pentru noi). Nu cred că locuitorii de acolo știu că peste ei urmează să vină această pacoste- mai precis, până unde se va întinde ea.
Am auzit comentatori la tv care se îngrijorau de faptul că nu știm ce să facem cu aurul extras, pentru că Banca Națională nu vrea să-l cumpere. Stați liniștiți, Banca Națională nu va fi în situația de a cumpăra lingourile produse de Gold Corporation la Certej sau la Roșia Montană, pentru că acelea NU VOR FI LINGOURI DE AUR ȘI LINGOURI DE ARGINT, ci vor fi lingouri de amestec (în proporții variabile) de aur cu argint, adică o materie primă pentru rafinării din străinătate. Iar costurile rafinării în străinătate a acestor lingouri nu au fost menționate nicăieri în documentația prezentată de Gold Corporation. Nici ai noștri nu au întrebat.
Nimeni nu vorbește, de asemenea, despre pierderea ireparabilă a unor mari suprafețe de teren din patrimoniul țării.

Cam cât ar valora un hectar de teren agricol?


Hectarul de pământ este un activ cu perioadă de funcționare infinită (dacă bineînțeles nu îl compromitem noi cu lacuri de cianuri și alte chimicale ).
Să considerăm măcar recoltele pe durata a 100 de ani (cum am văzut un calcul) 
100 de ani par o peroadă lungă, dar nu e chiar așa. E vorba despre copiii și nepoții  celor de acum.

Cultura pe 1ha
Producție /ha
Preț/kg recoltă
Venit/100 ani
cartofi
25 000 kg/an
0,5 €/kg
 1.250.000 €
tutun
1500 kg foi tutun/an
(pentru 1,5 milioane țigări)
0,1€/țigară
15 000 000 €
afine
1.500-2.000 kg/hectar în anii 3÷7
8.000-12.000 kg/hectar în anii 7÷90
2 €/kg
Min.1.673.600€
(se obțin și fonduri europene pt.înființare)

La aceste venituri se adaugă beneficiile pentru mediu: aer curat, păstrarea microclimatului, ferirea de inundații și de alunecări de teren, hrană sănătoasă, păstrarea vetrelor strămășești, ale vestigiilor istorice, ale bisericilor și mormintelor. Posibilitarea de dezvoltare a turismului rural. (Am văzut ce s-a întâmplat în zone în care lacurile de depozitare a nămolului toxic au înecat localități și biserici, morminte ).
Evreii, care se pricep cel mai bine la afaceri, au cumpărat masiv terenuri în România. Pentru că ei vor să aibă copii și nepoți bogați, să aibă valori sigure, a căror valoare nu piere niciodată.
Dar și părinții și străbunii noștri au știut acest lucru. De aceea au apărat acest pământ cu sângele lor, generații după generații.

Iar noi să-l distrugem sau să-l dăm pe nimic?
Reamintim că RMGC are concesiune pe 2325 hectare
Înmulțiți cu cifrele din tabel pentru a afla cât pierde România!
************************************************************************************************************************************
Update 25.07.2015
Acorduri de liber schimb, precum CETA, nu schimbă dreptul statelor membre ale UE de a-și urmări obiectivele de politici publice legitime, inclusiv stabilirea unor standarde pentru protejarea mediului. CETA menține faptul că UE și Canada își vor păstra dreptul de a reglementa în domenii precum sănătatea publică, siguranța alimentară, protecția mediului, morala publică, promovarea și protejarea diversității culturale. Aceast lucru înseamnă că un investitor nu poate primi despăgubiri doar pentru că a suferit pierderi economice”, se  arată în răspunsul comisarului pentru Comerț al UE, citat de Mining Watch România, cu prilejul hotărârii autorităților din Galicia de a opri exploatarea aurului de către societatea Edgewater.

 Gabriel Resources ar avea șanse reale să obțină despăgubiri de la statul român în cazul unui arbitraj internațional doar în două situații: 

1) fie apelează la o casă de avocatură care nu va apăra corect poziția României,
2) fie decidenții politici autohtoni eliberează între timp avize favorabile companiei în mod abuziv sau schimbă legislația în așa fel încât să fie favorabilă companiilor miniere (făcând ca statul român să fie obligat să elibereze avizele pe baza legislației modificate).

Cel mai mare pericol rămâne, în principal, pe modificarea legilor în România (în sensul favorizării companiilor, legi cu dedicație) - am citit undeva pe net..... .