Cutremure NOIEMBRIE 2014

Cutremure puternice  la mică adâncime, în Banat şi la Panciu.
Serie de cutremure la Mărăşeşti.
Zece cutremure într-o zi! 

În aproape acelaşi loc şi la aceeaşi mică adâncime.

Seria de cutremure de lângă Mărăşeşti, începută pe 22 noiembrie, continuă. În noaptea 23/24 au mai fost două cutremure, la aceeaşi adâncime şi în aceeaşi zonă.
Seria de cutremure a avut loc în apropiere de zona cutremurelor "tradiţionale" din Vrancea, dar mai la est de aceasta şi la adâncime mult mai mică. Domnul director al INFP părea destul de stânjenit pe când explica la televizor că e vorba despre nişte cutremure aflate în afara ariei cutremurelor periculoase din Vrancea şi, fiind la mică adâncime nu pot descărca tensiunile acumulate în această zonă, dar..cutremurul cu magnitudinea 5,7 (sau "chiar 6 la epicentru"..după cum a spus la un moment dat domnia sa) a fost mai puternic decât cele de acest gen...
Opinia reputatului specialist dădea de înţeles că s-a întâmplat un fenomen neobişnuit şi poate nu fără legătură cu activităţile umane din zonă.
A urmat o succesiune de mişcări seismice la intervale foarte apropiate, 6 pe data de 22 şi 10 pe 23 noiembrie! (În afară de mişcările seismice mai mici, care n-au mai fost anunţate de INFP).
Cum fenomenul pare să semene cu cel de la Izvoarele, am făcut, de curiozitate, o măsurare a distanţelor dintre epicentrele cutremurelor produse în intervalul celor două zile: pe 22 şi pe 23 noiembrie.
Iată ce a ieşit:

Cutremurele din zilele 22,23,24 şi 25 noiembrie, de lângă Mărăşeşti, 

toate cu epicentrele cam la 30 km adâncime.

Poziţiile pe hartă sunt conform cutremure albanet

Cele două cutremure de pe data 24 noiembrie , inscripţionate cu roşu pe hartă s-au înscris pe direcţia oblică deja definită de cutremurele  anterioare , epicentrele fiind situate la intervale regulate de 1,1 km pe direcţia nord-sud şi 0,8 km pe direcţia est-vest..
În mod surprinzător, şi cutremurele de pe data 25 noiembrie, inscripţionate cu albastru pe hartă, se înscriu în aceeaşi tramă modulată la 0,8/1,1 km.
Ce să fie, ce să fie? 

Cutremur 4,8 R Banat

Cutremur 4,5 R Vrancea

Azi, pe 15 Noiembrie a avut loc un cutremur de mică adâncime între Nădlac şi Pecica, la sud de Peregu Mare. Ciudat este că INFP spune că acolo ar fi...Ungaria!

Nr crt	NOIEMBRIE 2014 Data/Ora	Magn.  0R	Adâncime ( km )	Latitudine ( grade )	Longitudine ( grade )	Regiune
50	27.11.2014, 14,23;22	3,0	129	45.414 N	26.3358 E	Nehoiu, SV Gura Teghii, V Brăeşti, Vrancea
49	26.11.2014, 23.36;04	2,1	34	45.2159 N	23.4393 E	Bumbeşti-Jiu, Oltenia
48	26.11.2014, 12.49;54	2,5	10	47.9345 N	23.0334 E	Mesteacăn, V Turulung, NE Drăguşeni, S Halmeu, Maramureş
47	25.11.2014, 20.16;23	2,7	2	45.9119 N	21.572 E	12km E Bencecu de Jos, 9km SE Remetea Mică, 7km S Bogda, 5km N Stanciova, 13km NE Recaş, 30km NE Timişoara, 30kmSE Arad, Banat
46	25.11.2014, 03.52;25	3,2	32	45.8544  N	27.155 E	DN2L, Cimitirul eroilor germani, 5kmSV Mărăşeşti, 8km SE Panciu, Vrancea
45	25.11.2014, 01.20;20	2,1	33	45.8521 N	27.1508 E	5km E Ţifeşti, 7km SE Panciu, 13km SE Fitioneşti, Vrancea
44	24.11.2014, 17.06;08	2,9	109	45.4641 N	26.308 E	V Gura Teghii, Furtuneşti, N Lunca Priporului, Nehoiaşu, E Colţu Pietrii, Vrancea
43	24.11.2014, 02.45;06	2,4	34	45.8655 N	27.1733 E	3km V Mărăşeşti, 4km NV Tişiţa, 6km SE Panciu, 15km SE Fitioneşti, Vrancea
42	24.11.2014, 01.22;49	2,3	32	45.8349 N	27.1816 E	Bătineşti, Tifeşti, 1,5km SV Tişiţa, 3km NV Bizigheşti, 6km N-NV Garoafa, Vrancea
41	23.11.2014, 22.57;59	2,0	31	45.8349 N	27.1816 E	Pătrăşcani, 2kmSV Tişiţa, 5 km N Garoafa, Vrancea
40	23.11.2014, 12.16;14	2,7	29(30)	45.8137 N	27.2083 E	Bizigheşti, 3km S Tişiţa, 3kmN Garoafa,, 12km N Focşani, Vrancea
39	23.11.2014, 09.03;07	2,0	33(34)	45.8544 N	27.1828 E	2km NV Tişiţa, 6kmSV Mărăşeşti, Vrancea
38	23.11.2014, 07.27;58	2,4	34(35)	45.845 N	27.1889 E	1km V Tişiţa, 6km SV Mărăşeşti, Vrancea
37	23.11.2014, 06.14;58	2,0	31	45.8369 N	27.1736 E	0,5kmN Pătrăşcani, 2,5km V-SV Tişiţa, Vrancea
36	23.11.2014, 06.01;58	2,6	31	45.823 N	27.175 E	Pătrăşcani, Bătrâneşti, Bizigheşti,3kmSV Tişiţa, , Vrancea
35	23.11.2014, 04.21;05	2,5	34	45.8509 N	27.1852E	2km V-NV Tişiţa, , 4km SV Mărăşeşti, Vrancea
34	23.11.2014, 03.14;39	2,5	34	45.8819 N	27.161 E	3km V Mărăşeştii, , 4km E Satu Nou, 5km SE Panciu,  Vrancea
33	23.11.2014, 02.22;43	2,0	16	45.6  N	27.1151 E	0,5km NE Popeşti, , 1km E Urecheşti, 10km SV Focşani, Vrancea
32	23.11.2014, 00.19;19	2,3	40	45.8692 N	27.1976 E	1km V Mărăşeşti, 7km E-SE Panciu, Vrancea
31	22.11.2014, 23.05;33	2,0	34	45.897 N	27.1837 E	2km NV Mărăşeşti, 6km E-SE Panciu, Vrancea
30	22.11.2014, 22.38;33	2,0	33	45.8773 N	27.1796 E	2km V Mărăşeşti, 7km SE Panciu, Vrancea
29	22.11.2014, 22.30;56	3,1	36	45.853 N	27.1859 E	2km V-NV Tişiţa, 3km SV Mărăşeşti, 8km SE Panciu, Vrancea
28	22.11.2014, 22.24;47	2,8	34	45.8626 N	27.1644 E	3,5km V-SV Mărăşeşti,5km E Satu Nou, 6km SE Panciu, 12km SE Fitioneşti, Vrancea
27	22.11.2014, 21.32;36	2,1	36	45.8814 N	27.1789 E	3km V Mărăşeşti,5km E Satu Nou, 7km E-SE Panciu, 12km SE Fitioneşti, Vrancea
26	22.11.2014, 21.27;39	2,0	39	45.8688 N	27.1185 E	1km SE Satu Nou, 1km E Ţifeşti, 4km SE Panciu, 7km V Mărăşeşti,, Vrancea
25	22.11.2014, 21.14;17	5,7	39(30)	45.8652 N	27.1584 E	Panciu, 4 km V Mărăşeşti, 4 km V-NV Tişiţa, 5km V-NV Tifeşti, Oleşeşti, 15km SE Fitioneşti, Vrancea
24	20.11.2014, 14.38;10	2,0	2	45.3462 N	25.2612 E	7km E Dragoslavele, 7 km E-SE Rucăr, 20km NV Moroieni, Argeş
23	19.11.2014, 21.07;22	3,6	127	45.4877  N	26.3472  E	5km V Gura Teghii, 7 km N-NE Nehoiu, 15km V Lopătari , Vrancea
22	18.11.2014, 21.22;41	2,6	129	45.8005 N	26.8286 E	Farcaş, S Jgheaburi, 3km V Reghiu, 5km E-SE Năruja, , Vrancea
21	18.11.2014, 01.30;31	2,4	67	45.8622 N	26.8801 E	4 km SV Vidra, 8 km N Reghiu, 8 km NE Năruja, Vrancea
20	17.11.2014, 12.06;03	2,2	16	45.6427 N	27.6971 E	5 km Pechea, 5 km NV Slobozia Conachi, 6km S Costache Negri, 8 km NV Izvoarele, jud. Galaţi, Moldova
19	15.11.2014, 09.07;15	2,1	11	46.1334 N	20.9041 E	6 km NE Şetitin, 4 km N Şemlac, 10 km E Nădlac, 10 km V Pecica, 9 km S Peregu Mare, Ungaria???
18	11.11.2014, 10.39;02	2,0	3	46.3613 N	21.6525 E	2 km V Pâncota, 4 Km E Caporal Alexa, DJ792C ,V Seleuş, E Sântana, S Zărand, Crişana
17	10.11.2014, 07.30;59	3,1	152	45.6334  N	26.5222 E	Brădăceşti, Nereju Mic, 16 km V de Jitia  V-SV Nereju,  , NE Gura Teghii, Vrancea
16	10.11.2014, 07.11;56	2,9	115	45.5236 N	26. 6239 E	3 km NV Grunji, Buştea, Jgheab, N Mănzăleşti , NE Gura Teghii, Vrancea
15	9.11.2014, 20.39;12	3,0	134	45. 5408 N	26. 4547 E	3km N Varlaam, 7 km N-NE Gura Teghii, 6 km V- NV Terca, NV Lopătari, V Bisoca, Vrancea
14	8.11.2014, 11.43;07	3,2	86	45.7832 N	26.5755 E	11 km V Paltin, 9 km NV Nereju, E Comandău, Vrancea
13	8.11.2014, 07.01;14	2,9	140	45.629 N	26.592 E	11 km NV de Jitia,  V Neculele, Vrancea
12	6.11.2014, 23.17;26	2,4	79	45.802 N	26.7551 E	Prahuda ,  Paltin, 4 km S Năruja, 9 km NE Nereju, Vrancea
11	6.11.2014, 11.51;24	2,1	13	44.5658 N	26.3071 E	Str. D.G. Radu, Surlari, comuna Petrăchioaia, 6 km NE Afumaţi, 10 km NE Bucureşti
10	5.11.2014,  7.37;49	3,6	170	45.7753 N	26.5359 E	12 km SV Nereju, Vrancea
9	4.11.2014, 17.51;19	2,1	15	45.3758 N	23.0657 E	8 km N Uricani, Munţii Retezat, 15 km   V Petroşani
8	3.11.2014, 15.14;55	2,8	8	46.194N	21.9545E	4 km S Nadăş, Munţii Zarandului, 9 km N N Bârzava,  Crişana,49 km  Arad
7	3.11.2014,  15.09;59	4,5	119	45.5716 N	26.4019E	NE Siriu, Caşoca,  10 km N Gura Teghii, V-NV Terca, Vrancea
6	3.11.2014, 1.28;59	2,9	125	45.562 N	26.599 E	N Buştea,  8 km NV Grunji, N Mânzăleşti, Lopătari, V -NV Bisoca S-SV Nereju Mic,, , Vrancea
5	2.11.2014, 21.26;19	2,6	102	45.6069 N	26.5764 E	N V Pleşi, V Neculele, SV Nereju Mic , Vrancea
4	2.11.2014, 12.44;14	2,6	109	44.6455  N	26.6951  E	N Neeculele, S Chiricani, Nereju Mic, Vrancea
3	1.11.2014, 11.40;17	2,5	31	44.49  N	22.69 E	3 km NE Devesei, 16 km S Drobeta-Turnu Severin, Banat
2	1.11.2014,  1.41;05	2,5	5	45.1621  N	22.2451 E	E Teregova, V Rusca, N Teregoviţa, ≈65 km SE Haţég, Banat
1	1.11.2014,  1.00;04	4,8	4 (2emsc)	45.1647N	22.2912E	1 km N Teregova, N Verendin, 30 km Carasebeş, ≈65 km SE Haég, Banat

Cutremurul cu magnitudinea 4,8 ce a fost pe 1 Noiembrie, a fost la FOARTE MICĂ ADÂNCIME (INFP a anunţat 4km, iar EMSC la numai 2 km adâncime!).
Cutremurul a fost simţít nu doar de locuitorii din Caransebeş sau din Reşiţa, dar şi de cei din Deva, Simeria  şi Alba Iulia, coform mărturiilor scrise.  

El a fost urmat (după 41 de minute) de o replică cu magnitudinea 2,5,  cu epicentrul foarte aproape de precedentul. Au fost de fapt mai multe replici, între care şi una cu magnitudinea 2,5 pe care INFP nu le-a mai menţionat pe site-ul său, dar a fost semalat pe EMSC. Un reprezentant al INFP a spus la TV că de fapt acolo (în Banat) sunt cutremure tot timpul - să fie ceva asemănător cu Izvoarele?

Observăm apariţia a numeroase cutremure de mică adâncime în partea de vest a ţării -  un fenomen cu totul neobişnuit. Să fie o legătură cu concesionarea a un milion de hectare în partea de vest a ţării unei firme controlate de Gazprom, pentru prospectarea şi pentru exploatarea zăcămintelor de petrol şi de gaze (de şist) până la epuizarea lor?
Iată că pe 11 noiembrie s-a produs un cutremur de mică adâncime şi la Pâncota, în Crişana.

Printr-o interesantă coincidenţă, în zona Pâncota , o firmă condusă de "un sirian, Teodor Voştinar"  a forat în 2003  5 sonde şi a găsit zăcăminte de petrol, gaze naturale, apă plată şi apă termală.
În 2012 aflam din presă că firma Universal Premium (cu sediul în Luxemburg,), cu finanţare asigurată de Universal Premium Fund.
 Preşedintele Universal Premium Fund, Ioan Teodor Voştinaru a declarat că firma a instalat în zona Pâncota 7 sonde, pentru exploatarea petrolului şi gazelor aflate la adâncimi cuprinse între 450 şi 2100m.
Fondul de investiţii Universal Premium Fund , SICAV-SIF, înfiinţat în 2007  are ca domeniu principal de activitate tocmai  descoperirea și producția de țiței, gaze naturale,  a resurselor de ape minerale şi folosirea "resurselor verzi".
Firma a început să exploateze din anul 2013 ape minerale, la un nivel de 15.000 tone/an, intenţionând să ajungă la 50.000 tone/an în 2015 şi 2016.
Din 2015 se va începe şi producţia de petrol. Se pare că se exploatează deja şi apa geotermală.  Reprezentantii companiei se asteapta ca încasările să depăşească un miliard de dolari pe lună.(!). Rămâne de văzut cum se va împăca exploatarea apelor minerale cu activităţile de extragere a petrolului şi a gazelor...

În zona Fitioneşti se exploatează gaze de şist - la 20km de Mărăşeşti
http://nazone.ro/2013/08/ce-fel-de-gaze-exploateaza-rompetrol-la.html

Nabucco revine in actualitate

28.09.2014

Turcia a demarat proiectul TANAP

30.11.2014

Slovacia propune proiectul Eastring, prin Romania 

O noua escrocherie cu carduri de credit

Păstraţi chitanţele când plătiţi cu cardul!

Poliţía franceză a depistat un nou tip de fraudă cu carduri bancare
Escrocheria se baza pe complicitatea unor mici comercianţi şi a făcut se pare sute de victime, din conturile cărora au dispărut se pare sute de mii de euro.
Se foloseau terminale de plată false, care înregistrau fără ştirea victimelor toate datele cardului bancare şi codul acestuia.
Victimele primeau bon (chitanţă) pentru o cursă de taxi, de pildă, sau pentru o cumpărătură oarecare, ca de obicei şi primeau cardul bancar înapoi. Terminalul de plată nu era însă conectat la bancă.
O carte de credit cu caracteristicile celei copiate era folosită în străinătate (Tailanda şi SUA) pentru a scoate bani din contul victimei.
Poliţia a anchetat cazul timp de un an, pentru a prinde cât mai mulţi suspecţi. Au fost arestate 15 persoane, iar alte 10 fuseseră încarcerate cu o zi înainte.

Escrocheria a fost descoperită cu ajutorul chitanţelor fictive, pe care unele dintre victime le păstraseră.
Iniţiatorul fraudei a fost un escroc recidivist de vreo 50 de ani, care mai furase din conturi furând datele unor cărţi bancare prin bancomate (ATM-uri) piratate, dar apoi a imaginat fraudarea cu ajutorul terminalelor de plată false. Comercianţii complici, precum şi o bandă de tineri din regiunea pariziană erau trimişi în străinătate să scoată bani cu cardurile falsificate, ocazie cu care se răsfăţau ducând o viaţă de lux.

Posesorii de carduri bancare au fost avertizaţi şi sfătuiţi să-şi verifice conturile.

Tigareta electronica mai cancerigena decat tutunul

Ţigaretele electronice puse în discuţie

Un studiu japonez (la care face referire Radio Canada prin AFP ) a arătat că în vaporii produşi de ţigareta electronică se găsesc substanţe cancerigene în cantitate uneori mai mare decât în fumul de tutun.
Vaporii absorbiţi conţin formaldehidă (formol), acroleină, glioxal (etanedial) , metilglicoxal, acetaldehidă (etanal), în proporţii variabile, în funcţie de marca analizată - fiind constatate diferenţe importante între diferitele mărci.
Cel puţin unele dintre aceste substanţe sunt considerate ca fiind cancerigene.
La una dintre mărcile de ţigarete electronice s-a găsit un nivel de formaldehidă de 10 ori mai ridicat decât la o ţigaretă tradiţională , spune Naoki Kunugita, unul dintre autorii studiului.
Aceste cantităţi cresc dacă se supraîncălzeşte firul rezistiv integrat.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a cerut în august interzicerea vânzării ţigaretelor electronice minorilor şi folosirii lor în spaţiile publice închise, esstimînd că ele sunt periculoase în special pentru adolescenţi şi pentru femeile însărcinate.
OMS a cerut de asemenea ca inscripţii de genul " ajutor pentru lăsarea de fumat" să fie interzise până ce fabricanţii vor furniza dovezi ştiinţifice care să dovedească eficacitatea metodei.

În acelaşi timp, specialiştii reamintesc   efecte nocive ale fumatului (unele fiind vizibile):

• Mici cheaguri de sânge pot astupa vase sanguine (acest risc e de două ori mai ridicat la fumători decât la ceilalţi), existând chiar riscul morţii subite.
• Fumătorii pot avea acnee, ca urmare a reducerii circulaţiei sanguine în piele.
• Gura fumătorului miroase urât, ceea ce desigur nu este plăcut pentru cel cu care vrei să ai o relaţie
• Femeile fumătoare au tendinţa de a avea mai mult păr pe antebraţe, din cauza creşterii producţiei de hormoni masculini. Ţigările reduc nivelul de hormoni feminini , creşte în schimb nivelul de hormoni masculinii, apărând uneori chiar şi o mustăcioară la femeile fumătoare.
• Fumatul strică elesticitatea pielii şi face ca figura să pară obosită. 
• Viaţa sexuală a femeilor fumătoare are de suferit, din pricina reducerii apetitului sexual.
• În cazul bărbaţilor, fumatul reduce fluxul sanguin către penis, ceea ce le poate cauza probleme sexuale bărbaţilor fumători.
• Fumătorii au părul casant şi au mai multe şanse de a cheli şi de a încărunţi. Produsele chimice din ţigarete se depun în firele de păr şi le fac să cadă mai repede.
• Riscul de cancer de plămâni e foarte mare şi el creşte în funcţie de vârsta la care s-a început fumatul şi  numărul de ţigări fumate .
• Gudronul din fumul de ţigară îngălbeneşte dinţii şi favorizează cancerul gurii.
• Unghiile sunt şi ele îngălbenite de la fumat
• Nicotina favorizează şi apariţia ulcerului
• Fumul de ţigară alterează calitatea spermei . 
• Produsele chimice din ţigarete trec prin cordonul ombilical şi afectează fătul în cazul femeilor gravide.
• Contrar a ceea ce se crede în mod obişnuit, fumătorii sunt mai stresaţi decât ceilalţi.
• Ridurile apar mai de timpuriu la fumători, prin reducerea nivelurilor de colagen şi de elastan.

• Fumătoarele sunt mai predispuse la obezitate, în special zona abdominală fiind prima care se ingroaşă. La fetele de 16-24 de ani, cele mai obeze sunt fumătoarele.

Dreptul de a nu fi supus unui tratament degradant

Am citit în presă că unii deţinuţi s-au plâns de condiţiile de trai din penitenciare şi au considerat că au fost supuşi unor tratamente degradante. Şi o parte dintre ei au obţinut câştig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Pentru asta a fost găsit vinovat statul român, care nu a asigurat persoanelor condamnate pentru diferite delicte sau crime condiţii de trai confortabile, deşi persoanele respective erau condamnaţi la executarea unor pedepse care se presupune că nu sunt plăcute (altfel nu ar mai fi pedepse).


Dar sunt şi multe alte categorii de cetăţeni români care sunt supuşi la condiţii degradante , fără a fi fost condamnaţi la executarea de pedepse pentru diferite vini.

În 2012, deţinuţilor le-au fost acordate 814.092 de consultaţii medicale, adică 26,4 consultaţii, în medie, fiecărei persoane private de liberate. Persoanele aflate în libertate credeţí că sunt văzute de medic de mai mult decât de două ori pe lună? 

Asiguraţii care plătesc CAS au dreptul , dacă au între 18 şi 39 de ani, să fie consultaţi de medicul de familie o dată la 3 ani preventiv , în anul în care se face evaluarea stării de sănătate având dreptul în total la maximum două consultaţii. În cazul în care există o boală cu potenţial epidemic confirmată, se decontează o singură consultaţie pe lună. 

De exemplu pacienţii din (să zicem doar unele) spitale.

    * Am văzut la televizor cum pacienţii de la un spital de pneumoftiziologie din Capitală, care primeşte pacienţi bolnavi de TBC din 39 de judeţe sunt trataţi într-un spital care nu mai are autorizaţie de funcţionare de 10 ani!

Cotidianul britanic „The Sun” a calificat anul trecut  România ca fiind focarul de infecție al Europei în privința TBC. 

În judeţul Neamţ, de pildă, în anul 2012, s-au înregistrat 360 de cazuri noi de tuberculoză (incidenţă de 64,5 la 100.000 de locuitori). Ei se adaugă la cei depistaţi în anii anteriori. Nu ştim cât este numărul lor tota. 

În condiţiile recrudescenţei acestei boli a mizeriei , care fusese aproape eradicată în România înainte de 1989, 2000 de bolnavi  sunt "trataţi" într-o clădire care stă să cadă, în care condiţiile de igienă sunt evident nerespectate, fiind suficient să vezi pereţii jupuiţi. Iar să ţi se aducă mâncare în găleţi, ăsta nu e un tratament degradant? Cât despre banii alocaţi de spital pentru hrana pacienţilor, aceştia sunt mult mai puţini decât cei alocaţi de penitenciare pentru hrana deţinuţilor. Pacienţii sunt siliţi să accepte toate acestea, pentru că nu au alternativă. Ca şi condamnaţii din penitenciar, ei sunt siliţi să rămână acolo pentru că este singurul mod în care ar putea să-şi salveze viaţa. Deosebirea faţa de deţinuţi este că pacienţii nu au comis delicte sau crime, dar au  şi cotizat la sistemul de asigurări de sănătate. Lor nu numai că li se aplică un tratament degradant, dar nu li se respectă nici dreptul la îngrijiri medicale şi până la urmă dreptul la viaţă (tuberculoza putând deveni letală în condiţii mizere de trai şi în condiţii de tratament necorespunzător).
Acesta este doar un exemplu.
    * Pe curaj tv vedem că rudele unei bătrâne au depus plângere că aceasta a fost maltratată la  Spitalul Clinic Municipal "Arhanghel Mihail", în martie, aducând ca dovezi vânătăile de pe corpul bătrânei şi faptul că nu au putut să o vadă câteva zile după internare.
Asistentele de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Craiova au fost amendate (în octombrie) pentru că nu au tratat o paciente de 65 de ani bolnave de diabet, dependentă de insulină, ci au legat-o de pat . Femeia a decedat. Asistentele vor plăti timp de 3 luni cu câte 5-10% din salariu. Ieftină viaţa unui om, nu?
    * Centrul de Resurse Juridice relata în urmî cu ceva timp că "bolnavii din spitalele de psihiatrie (din România n.n.) sunt supuşi unor tratamente inumane şi degradante.
Organizaţia a monitorizat 16 spitale de psihiatrie din România şi a constatat că saloanele sunt supraaglomerate, pacienţii sunt privaţi de libertate şi sunt trataţi inuman de personalul medical. Alimentaţia e sărăcăcioasă , condiţiile insalubre.  În aceste stabilimente există un mare număr de decese. Iar aceşti pacienţi nu au comis delicte, în schimbau cotizat la CAS!

Ce propun aleşii noştri din Parlament pentru remedierea situaţiei?

În privinţa condiţiilor din penitenciare, se propune o amnisiere generală a deţinuţilor cu pedepse de până la 6 ani . Anterior se propusese amnistierea celor cu pedepse până la 7 ani, care a fost respinsă. Acum se propune amnistierea celor condamnaţi până la 6 ani. Argumentele ar fi acestea:

• Prea puţine locuri în penitenciare
• Condiţii precare de igienă în penitenciare (păduchi)

Domnul deputat Păun spune că oamenii intră sănătoşi în penitenciare şi ies de acolo bolnavi şi cu păduchi. Păi atunci peniteciarele ar trebui să fie desfiinţate, pentru că cei condamnaţi la pedepse mai lungi sunt cu atât mai expuşi la îmbolnăviri şi la parazitare cu păduchi.
Dar cine aduce, oare, păduchii în puşcărie? Şi cine îi împiedică pe deţinuţi să se radă pe cap ca să scape instantaneu de păduchi? (Oh, desigur ei ţin la frezele lor, mai bine să fie amnistiaţi).
Copilul unei colege a venit cu păduchi de la şcoală. Probabil nu ar mai trebui să meargă la şcoală - mă gândesc.
Dacă se va respinge, se va propune probabil amnistierea celor condamnaţi până la 5 ani şi jumătate şi tot aşa.
Presupunând că se va vota această amnistiere, cei condamnaţi ulterior la pedepse cu închisoare pe perioade de 5 ani se vor putea considera discriminaţi , pentru a fi fost condamnaţi pentru delicte pentru care alţii au fost amnistiaţi în masă. Ar putea fi o nouă sursă de venit pentru infractorii care nu recurg la violenţă. În primul rând, condiţiile lor de muncă se vor îmbunătăţi brusc: va deveni "aproape legal" să intre prin efracţie în locuinţele altora, să care de acolo tot ce îşi doresc şi să vândă produsele respective pe piaţă. Totul ar fi să nu le ia gâturile proprietarilor, ci să se mulţumească să-i ameninţe. Asta se poate realiza uşor prin apariţia de grupuri organizate, care să se impună prin numărul lor. Ar putea jefui astfel blocuri întregi odată, ca să meargă mai repede şi ar putea dechide târguri specializate unde să vândă "recolta" de obiecte. Eventual foştii proprietari şi-ar putea recupera bunurile plătindu-le din nou. Iar dacă vreun poliţist i-ar deranja, ei s-ar putea plânge la CEDO pentru discriminare. De asemenea, la intrarea în penitenciare ar trebui să se afişeze numărul de locuri disponibile, pentru ca infractorii să ştie care e situaţia. Dacă locurile din penitenciar s-au terminat, e clar că nu vor mai putea fi condamnaţi înainte ca cei aflaţi "înăuntru" să fie amnistiaţi la rândul lor.
S-ar putea face şi o programare, de pildă s-ar putea rezerva locuri pentru iarnă în penitenciar, unde e cald, ca să nu se mai cheltuiască bani cu încălzirea. În primăvară ar urma amnistierea şi reluarea activităţii anterioare (proxenetism, ori excrocherii, ori furturi, ori tâlhării, ori falsificări, ori corupţie de tot felul etc). În etapa a doua, aceste acţiuni nu vor mai fi incriminate de codul nostru penal.
Dacă deja se vorbeşte ca prostituţia să nu mai fie incriminată de codul penal, pentru că "fenomenul există oricum", aşa că se poate continua şi cu celelalte infracţiuni, care există şi acelea, oricum.
În acest fel statul şi-ar reduce cheltuielile cu penitenciarele şi o mare parte a populaţiei ar avea mijloace de trai fără a mai solicita locuri de muncă de la guvern. S-ar mări şi vânzările de bunuri de consum, pentru că cei care au fost jefuiţi vor fi nevoiţi să-şi cumpere, după posibilităţi desigur, alte obiecte de uz casnic. Eventual se vor înţelege cu "profesioniştii" să li se aducă alte obiecte, la preţ mai mic decât cel din magazin. "Profesioniştii" vor face cunoscut unde să fie contactaţi pentru tot felul de "servicii" ca: ameninţări, intimidări, furturi de anumite produse (eventual tablouri celebre din galerii de artă) ş.a.m.d.
Cei care nu vor avea cu ce plăti vor ieşi la cerşit.  Vor apărea manuale cu instrucţiuni specifice: texte , costumaţie, mimare de infirmităţi.
Şi iată cum, în acest mod simplu, o mare parte a populaţiei va avea un trai mai bun. prin grija parlamentarilor noştri.
Cât despre munca în folosul comunităţii, ca mijloc de coerciţie, nu vrem să auzim de aşa ceva! Munca e dăunătoare sănătăţii! Nu aveţi decât să vedeţi cât de mulţi salariaţi sunt bolnavi! Şi erau sănătoşi acum câţiva ani!
Altfel, am fi putut să ne gândim la soluţia ca cei condamnaţi la pedepse minore să muncească în folosul colectivităţii construind nişte noi penitenciare. Astfel s-ar crea noi locuri de muncă (pentru posturile ce nu vor putea fi acoperite cu condamnaţi) şi se va rezolva problema locurilor din penitenciar. Iar munca pe şantier nu pare să fie prea dăunătoare , de vreme ce mulţi români o practică şi fără a fi condamnaţi. 

Ce spuneţi?

Costul lipsei de educatie

17 miliarde de euro pierduţi în următorii 10 ani

Atât ar pierde România în următorii ani, dacă ar menţine nivelul de educaţie actual - avertizează un studiu UNICEF, atenţionând că România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa investiţiei în educaţie. 
În schimb, o majorare a bugetului educaţiei cu 6% din PIB ar duce la o creştere economică de până la 2,95%, faţă de 2% cât se preconizează în prezent. Diferenţa ar fi o CREŞTERE REALĂ, pentru că o creştere de 2% în condiţiile unei inflaţii  tot de 2% reprezintă de fapt o stagnare.

Studiul "Costul investiţiei insuficiente în educaţie în România" arată că:

• Un an de şcoală în plus  creşte veniturile cu 8-9%, reduce riscul de şomaj cu 8% şi riscul de îmbolnăvire gravă cu 8,2%. 
• Absolvenţii de învăţământ secundar superior câştigă cu 25-31% mai mult decât cei care au terminat doar şcoala primară sau gimnaziul.
• Absolvenţii de facultate câştigă cu 65% mai mult decât cei care au absolvit doar învăţământul secundar superior.

Prestarea de activităţi calificate la nivel superior ar duce şi la creşterea PIB.

Dacă ar fi cu 19%  absolvenţi de facultate,  (până în 2025) faţă de 13,6% în prezent, PIB ar creşte cu circa 3,6%.

Creşterea numărului de absolvenţi de învăţământ secundar măcar cu 1,7% faţă de prezent ar duce la creşterea PIB cu 0,52%.

State aflate de asemenea pe locuri codaşe  în UE (ca PIB), cum ar fi Letonia sau Ungaria investesc mai mult decât Rămânia în învăţământ .

În schimb, dacă România nu va realiza investiţia strict necesară în învăţământ, de 6% din PIB, (aşa cum era stabilit prin Legea Educaţiei din 2011) , PIB-ul ţării noastre ar scădea cu 12-17 miliarde de euro, deci cam cu 7-9% din PIB-ul estimat pentru anul 2015. În prezent bugetul Educaţiei este de circa 3,4% din PIB).

Desigur, investiţiile în învăţământ trebuie să fie făcute cu inteligenţă, nu risipiţi. 
Educaţia trebuie să fie privită ca o investiţie în viitor. În viitorul fiecăruia dintre cei care primesc educaţie şi în viitorul ţării în întregul ei.
Studiul a fost realizat în colaborare cu experţi internaţionali.
Şi în acest domeniu, ca şi în celelalte, e nevoie de o strategie pe termen lung, aşa cum au toate celelalte ţări. 
Dacă după 1989 această strategie a lipsit, urmările se văd din plin în situaţia existentă.

România s-a întors la nivelul anului 1930 în privinţa analfabetismului

După ce, în anii regimului socialist dinainte de 1989 analfabetismul era aproape eradicat în România, învăţământul de 10 clase devenise obligatoriu şi numărul de absolvenţi de studii superioare era considerabil, în prezent se constată un cumplit regres. 
În prezent numărul de analfabeţi şi de semianalfabeţi din România se ridică la uriaşul număr de 10 milioane . Numărul analfabeţilor declaraţi astfel este de două milioane (potrivit recensământului din 2011- acum ar putea fi mai mulţi). 
Se constată greşeli de exprimare chiar la profesioniştii din presă, ori la personalităţi politice de prim rang.
Dacă în ţări ca Belgia, Danemarca, Estonia, Polonia, Finlanda şi Norvegia doar maximum 15% dintre elevi au rezultate slabe, în România şi Bulgaria 40% dintre elevii de 15 ani au dificultăţi la citire! Iar abandonul şcolar începe în mediile mai sărace din clasa a II-a, a II-a sau a IV-a.
Este evident că aceşti copii , deveniţi adulţi nu se vor putea întreţine pe ei înşişi şi nu vor putea contribui la evoluţia societăţii, vor fi o categorie de handicapaţi.
S-a făcut o paralelă între recrudescenţa analfabetismului şi a tuberculozei în România. 

Putem aminti faptul că în timpul regimului dinainte de 1989 , analfabetismul a fost aproape eradicat în cei zece ani ani de după război, prin eforturi susţinute  în acest sens. Nu putem spune că pe timpul acela situaţia economică a ţării ar fi fost bună. A fost, însă, voinţă politică.

Pe lângă sărăcie, un factor care contribuie la abandonul şcolar este şi nepromovarea valorilor culturale prin mass media . 
Tinerii nu sunt îndemnaţi să găsească modele în cei care studiază şi obţin performanţe profesionale, ci în personaje care "se descurcă" fără a avea nici un fel de pregătire profesională. 
Contribuie mult şi faptul că anumite comunităţi sărace preferă să trăiască într-o organizare de tip tribal, în care liderii percep taxe de la membrii respectivi şi prin urmare sunt interesaţi să menţină aceste comunităţi în izolare şi implicit în marginalizare . Astfel, dacă familiile trăiesc într-un mediu în care majoritatea nu ştie carte nu vor conştientiza faptul că lipsa de educaţie constituie un handicap major în viaţă şi că retrăgându-şi copiii de la şcoală de compromit acestora viitorul.
Astfel iau naştere orori (pentru mine nu e nimic de râs, ci e pur şi simplu îngrozitor) cum ar fi acelea că există persoane din ţara noastră care nu ştiu în ce limbă vorbesc, care nu ştiu cum se numeşte ţara în care trăiesc, care nu ştiu câte ore are o zi şi câte luni are un an. (cum am văzut în unele emisiuni televizate).  Aceste persoane nu trăiesc la nivelul anului 1930, ci la un nivel comparabil cu cel din comuna primitivă. 

E limpede că această situaţie este deosebit de gravă şi că guvernanţii noştri trebuie să ia măsuri categorice pentru remedierea acestei situaţii ruşinoase şi periculoase în care am ajuns. 

+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

Update 10 decembrie 2019
Iată că au trecut 5 (cinci) ani de la scrierea articolului, dar lucrurile nu s-au îmbunătățit în privința educației copiilor români, ba chiar s-au înrăutățit!Există niște teste care atestă asta!

E vorba despre testele PISA - studiu de referinţă din domeniul sistemelor de educaţie din lumea întreagă, întocmit la fiecare trei ani de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)

În graficul de mai jos sunt rezultatele celor mai buni.
Din păcate, rezultatele obținute de români se situează mult sub acestea. Copiii români au obținut cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani!
Avem un analfabetism funcţional raportat de OECD de 44%, creştere mare faţă de 2015 când indicatorul era la 39%Ţara noastră se clasează pe locul 47 din 79 de ţări, cu un mare grad de analfabetism funcţional: 44% dintre elevi nu înţeleg ce citesc! (Atenție, nu se vorbește aici despre cei care nu merg la școală, ci despre elevi aflați aproape de sfârșitul perioadei de educație obligatorie, la vârsta de 15 ani!)

Cea mai mare scădere este înregistrată la matematică, unde elevii români au obţinut 430 de puncte, faţă de 444 în 2015.
Doar 59% dintre elevii români pot înţelege un text de mărime medie şi doar 1% au rezultate foarte bune la citire sau la ştiinţe. 
Testele evaluează în ce măsură elevii aflaţi aproape de finalul perioadei de educaţie obligatorie, la vârsta de 15 ani, deţin competenţele-cheie, cunoştinţele şi deprinderile de bază necesare pentru continuarea studiilor, cât şi pentru participarea la viaţa socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii.

Aproape la fel arată procentele la matematică, dar aici 3% fac performanţă,
Raportului PISA  clasează România aproape de Emiratele Arabe, Bulgaria sau Moldova.
Există profesori de la noi care spun că aceste teste sunt simpliste și nu cuprind nimic despre artă, istorie, geografie și multe altele.
Da. Dar cum poți să înțelegi istoria, tradițiile, studiile economice sau filozofia dacă nu poți înțelege ceea ce citești?

De românii au rezultate proaste la testul PISA

Am văzut reacții în mass media din partea unor profesori sau consilieri.

1. Ni se spune că nu avem tradiție în generalizarea educației. Dar cum se face că analfabetismul fusese aproape eradicat la noi în anii regimului totalitar? De ce trebuie să ne comparăm cu situația din anul 1900 și nu cu situația de acum 30 de ani?
   
2. Da, România e cea mai rurală țară din Europa. Da, facilitățile sanitare (nu e corect să le numim „toalete”, că nu se poate aranja toaleta acolo) aflate în curte, fără apă curentă, sunt un indiciu de sărăcie. Dar cred că cel mai periculos lucru e faptul că elevii consideră că școala „nu servește la nimic,  e timp pierdut”. Adică ei nu au putut vedea în jurul lor un raport evident între educația unei persoane și poziția acesteia în societate. Ei văd că persoane analfabete obțin carnet de conducere (pentru care ar trebui să treacă și teste scrise) și au mașini luxoase, precum și vile impozante, în timp ce persoane cu „multă carte” trăiesc foarte modest. De ce s-ar strădui atunci să învețe? 
3. Și ce anume îi învață școala de la noi? Școala nu îi stimulează pe elevi să gândească, ci le cere doar să rețină „pe dinafară” o serie de texte și de formule a căror legătură cu viața de zi cu zi pare a fi îndepărtată. Profesorii înșiși au fost educați în același fel și ar fi foarte mirați dacă li s-ar cere să nu mai dicteze rezumate. Persoana profesorului e desconsiderată de copii. Iar situația materială a copiilor influiențează notele primite de ei în multe feluri. Și copiii văd asta.   

Eutanasierea pensionarilor

17 octombrie 2014

Gânduri pentru pensionari

Cu ocazia "Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice", doamna ministru Plumb a publicat un mesaj (nu precizează către cine, dar putem deduce că se adresează vârstnicilor, dată fiind ocazia).

În mesaj se spune că "persoanele vârstnice au fost, din prima zi, una dintre priorităţile noastre şi rămân în continuare", adică declară că respectă "fişa postului".  (pentru cine nu ştie, domnia sa este Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice).

Cum însă face acest lucru doamna ministru şi cum au făcut asta miniştrii anteriori?

Legislaţia prevede că persoanele vârstnice sunt asigurate în urma contribuţiilor plătite în decursul zecilor de ani de muncă , respectându-se "principiul contributivităţii". 
Adică renta viageră (pensia) va fi proporţională cu suma cu care a contribuit pensionarul la fondul de pensii, prin cotizaţiile plătite.
Cei care realizează venituri în perioada activă cotizează la sistemul de pensii, din care se plătesc pensiile celor aflaţi la vârsta la care nu mai pot munci.
Numai că această lege nu li se aplică tuturor.

În primul rând, nu toată lumea cotizează , dar toată lumea primeşte pensie (sau ajutor social) !

Cine nu cotizează:

 - persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari;

- funcţionarii publici; 

- cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale; 

- persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe precum şi din contracte/convenţii încheiate.

 - persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti; 

 - persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri; 

- cadrele militare trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat, în condiţiile legii, 

- persoanele  care beneficiază de una din categoriile de pensii acordate în sistemul public de pensii,

( Conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare)

Nu cotizează nici agricultorii care nu sunt organizaţi în întreprinderi individuale sau familiale.

Desigur, nu cotizează nici cei care nu au venituri înregistrate scriptic (fie că lucrează "la negru", fie că nu lucrează deloc).

Toate aceste categorii de persoane beneficiază însă de pensii sau de ajutoare sociale acordate din bugetul Sistemului de Pensii , numit "strategic " şi de " ajutor social" .
În plus, cadrele militare ies la pensie la 50 de ani.
Prin urmare, pe lângă faptul că nu cotizează la fondul de pensii, au şi o perioadă scurtă de activitate, după care primesc pensii mai mari decât, sper exemplu un inginer sau alt absolvent de studii superioare care a muncit şi a cotizat peste 40 de ani . 
Parlamentarii au beneficiat şi ei de legi preferenţiale, care le permiteau să iasă la pensie după un singur mandat de parlamentar cu o pensie de circa 2000 de lei, după două mandate cu pensie mult mai mare, toate astea tot fără să cotizeze.  

De ce a crescut atât de mult numărul de pensionari

În acest mod simplu, numărul celor care contribuie la fondul de pensii a scăzut odată cu apariţia legilor privind exceptarea de la cotizaţii pentru pensie, în timp ce numărul de pensionari a crescut dramatic.

Astfel, dacă în 1990 erau circa 3,58 de milioane de pensionari în România, în anul 2010 numărul de beneficiari de pensii şi ajutoare sociale ajunsese la 5,66 de milioane. 

Cum a fost posibil acest lucru?

În primul rând prin faptul că după evenimentele din 1989 au fost legi speciale, care permiteau ieşirea la pensie de la 50 de ani, cu condiţía de a  exista o anumită perioadă minimă lucrată. O lege care le-a permis foştilor activişti de partid să iasă la pensie la 50 de ani după ce aduceau o adeverinţă cum că ar fi lucrat ca ucenici sau că ar fi lucrat la CAP de pe la 14 ani. Cum CAP-urile tocmai erau pe cale de lichidare şi pe acolo mai bântuiau doar câţiva slujbaşi îndoielnici, o hârtiuţă scrisă cu creionul chimic şi plătită cu o sticlă de ţuică putea asigura dreptul la pensie pentru bărbaţi sau femei de la vârsta de 50 de ani.
(Cei pensionaţí astfel la vârste relativ tinere au putut să treacă nestingheriţi la afaceri, mai ales dacă aveau şi bani puşi "la saltea" de pe timpul dinainte....).

A urmat perioada desfiinţării marilor uzine, combinate şi întreprinderi de tot felul.

Cum rata şomajului nu trebuia să ajungă la cote alarmante, s-a permis în mod tacit salariaţilor ce urmau să fie disponibilizaţi să iasă la pensie "pe caz de boală". Salariaţii erau anunţaţi că urmau să fie daţi afară, iar  "din gură în gură"  se transmitea care era soluţia salvatoare: un certificat medical. 
La urma urmei, cine mai e sănătos la 50 de ani, după ce a îndurat frig, hrană proastă, condiţii grele de lucru, asistenţă medicală deficitară şi poluare?

În aceste condiţii, nici supravieţuirea după ieşirea la pensie nu era prea îndelungată. Exista şi o "poantă" legată de asta: 
"Ce or pune ăştia în pensie, dom'le, că îndată ce iese omu' la pensie, şi dă colţu' ".

Adică, speranţa de viaţă din România era -şi este - una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

Prin urmare un cetăţean care a muncit şi a cotizat până la 65 de ani nu mai are de primit pensie decât câţiva ani , că pe urmă moare.

Cum se face atunci că nu ajung banii iar pensionarilor li se reproşează continuu că sunt prea mulţi?

De fapt pensionarii trebuie să ţină din banii ce ar fi trebuit să fie ai lor, adică din fondul de pensii şi pe cei care nu au cotizat dar care au dreptul la pensii coform legilor menţioate , dar şi pe cei care nu au venituri declarate şi care trebuie să primească ajutor social. 

Cum în aceste condiţii banii trebuiau să fie completaţi de la bugetul de stat, s-a găsit şi o soluţie prezentată ca salvatoare: fondurile private de pensii , botezate "Pilonul 2" şi "Pilonul 3".

Cetăţenii cotizează obligatoriu cu 10,5% din venitul lor brut pentru pensie. 

Până la apariţia fondurilor private de pensii, din fondul acumulat de pe urma acestor cotizaţii se plăteau pensiile celor aflaţi în retragere.

După instituirea "Pilonului 2" de pensii, o parte din aceste sume intră în bugetele fondurilor private de pensii, de care urmează să beneficieze tinerii de astăzi.  Pentru început cota pentru "Pilonul 2" a fost 2% din veniturile celor care cotizează, din 2010 procentul a crescut la 2,5%,  a ajuns la 4,5% în 2014, urmând ca din 2016 acesst procent să crească la 6%.

Bine, bine, ne bucurăm că pensiile private promit un viitor ceva mai sigur tinerilor , (să sperăm că nu vor fi "ţepe", aşa cum am mai văzut) dar vorba este că banii aceştia se scad din sumele pe care ar trebui să le primească actualii pensionari! 
Asta, deoarece Bugetul Asigurărilor Sociale nu mai primeşte acum decât 6% , în loc de 10,5% din veniturile celor ce cotizează, iar din 2016 (adică peste un an şi ceva) va mai primi doar 4,5% din aceste venituri. (Adică mai puţin de jumătate din cât se cotizează pentru pensii!). 

Ce se va întâmpla, în aceste condiţii, cu pensionarii din prezent? 

Lor li se spune mereu să se pregătească să nu le mai ajungă pensia, pentru că numărul de salariaţi a scăzut iar numărul de pensionari a crescut, ambele fenomene părând a fi nişte fenomene inexplicabile şi imputabile pensionarilor.

Pe de altă parte , pentru cei mai săraci cu duhul există practica amăgirii cu promisiuni.

Peste tot se vorbeşte despre măriri de pensii, prezente şi viitoare.

Un calcul simplu  arată însă că de fapt pensiile au fost, sunt şi vor mai fi micşorate ca putere de cumpărare, ele fiind scăzute prin inflaţie mult mai mult decât sunt indexate cu întârziere dar cu mare tam-tam de către guvern. 
         (vedeţi calculele aici: http://nazone.ro/2014/10/marire-de-pensii-in-2015.html)

Vă daţi seama că scăderea va fi şi mai accentuată când se va lua mai mult din cotizaţii pentru a se da fondurilor private de pensii. 

Practic, pensionarii actuali plătesc acum, din pensiile lor, pentru pensiile pe care ar urma să le primească generaţiile mai tinere, peste zeci de ani. 

Iar fondurile private de pensii nu plătesc deocamdată nici un fel de pensii, nimănui. Şi nu vor fi nevoite să o facă zeci de ani de acum înainte , cât timp actualii tineri care cotizează la ele nu vor fi împlinit vârsta de pensionare (din ce în ce mai înaintată, după cum vedem).

Între timp, multe se pot întâmpla, doar deturnările de fonduri sunt uzuale la noi, iar situaţia în care nu există obligaţii de plată timp de zeci de ani favorizează puternic acest tip de infracţiune. 

În Ungaria fondurile private de pensii au fost preluate de către stat, iar FMI recomandase şi României să procedeze la fel, însă autorităţile noastre nu doresc asta. 

Pâă atunci însă, ce se întâmplă cu actualii pensionari şi ce gând au guvernanţii pentru ei?

Statistici cu totul aproximative

Constatăm în primul rând că acum, în era calculatoarelor, când totul se regăseşte în baze de date , în România evidenţele continuă să fie nebuloase.

Am văzut deja că nu se ştie care e numărul de cetăţeni români, nici care este numărul de copii.

Vedem din presă dar şi din comunicate oficiale  date contradictorii privind umărul de persoane care lucrează.

În 1990 era clar:  erau 8,1 milioane de salariaţi şi 3,5 milioane de pensionari.

În 2011 , Ministerul de Finanţe a anuţat că erau 4,7 milioane de angajaţi (sectorul privat+ bugetari+ agajaţi la stat)

 În 2012, aflăm că 4,3 milioane de angajaţi plăteau contribuţii pentru 5,3 milioane de pensionari +beneficiari de ajutoare.  Înseamnă că într-un an, numărul de angajaţi a scăzut cu 400 000 de persoane! 

În 2013, numărul de salariaţi a fost fix 4.328.000, conform INS, iar în primele cinci luni din 2014 a fost 4.423.000, în timp ce numărul de pensionari şi de asistaţi social era 5,2 milioane .

Când e vorba să se analizeze însă sistemul de pensii private, aflăm :

Peste 6,5 milioane de români au conturi private de pensii. 

Cum vine asta?

Observăm că în graficele Ministerului de Finanţe şi în cifrele vehiculate prin mass media nu se vorbeşte decât despre angajaţi însă nici un cuvânt despre cei care obţin venituri fără a fi salariaţi (şi aici nu vorbesc despre cei care lucrează "la negru", ci despre cei care sunt patroni, oameni de afaceri. Nici evidenţa acestora nu există?

Să înţelegem că există categorii de persoane (circa 2,1 milioane) care nu plătesc cotizaţia la sistemul public de pensii, dar plătesc la sistemul privat de pensii? 

Ni se precizează că ditre aceştia, 6,16 milioane de cetăţeni au cotizat la "Pilonul 2" de pensii. (Având acolo până acum  16,54 miliarde de lei. Aceste miliarde ar fi putut fi în contul Asigurărilor de Stat şi s-ar fi putut mări într-adevăr pensiile celor care au cotizat, măcar până la puterea de cumpărare din 2009, să zicem )

Păi se poate aşa, să cotizezi doar la "Pilonul 2", dar nu şi la "Pilonul 1", adică la Asigurările Sociale de stat? Cum au procedat cele 1,76 de milioane de cetăţeni ca să eludeze legea în acest mod? 

Iată de ce pare că totul pluteşte într-o ceaţă prielnică oricărei "inginerii financiare".

Nu întâmplător vedem pe străzile Bucureştilor mult mai multe maşini mari şi scumpe decât în capitale ca Roma sau Paris.

Sistemul public de pensii trebuie lichidat. 

În acelaşi timp, în unele articole publicate am citit că sistemul public de pensii trebuie lichidat cât mai repede. Adică, sa fie lichidat împreună cu beneficiarii lui, să înţelegem?

Pentru că actualii pensionari nu au cum să beneficieze de faimosul "Pilon 2", cu atât mai puţin de "Pilonul 3", dar se încăpăţânează să mai trăiască după ieşirea la pensie. 

Cum se gândesc autorii articolelor de acest gen, dar mai ales guvernanţii să scape de aceste persoane? 

Bun, am văzut că asistenţa medicală e din ce în ce mai drămuită şi mai scumpă. Medicamentele, la fel. Prin spitale, riscurile sunt de multe ori mai mari decât beneficiile pentru sănătate.

 Costurile mari de întreţinere îi obligă pe pensionari să-şi sudeze caloriferele, îndurând frig mai rău ca pe timpul "dinainte". Transportul în comun se transformă într-o adevărată odisee pe rutele ce vin din cartierele mai nevoiaşe. Alimentele procesate conţin din ce în ce mai multe componente declarate dăuătoare de studiile de specialitate. Multe legume și fructe au fost tratate de cultivatori cu cantități mari de îngrășăminte dăunătoare omului sau cu pesticide . Dar au mai fost tratate și în supermarketuri, pentru conservare îndelungată. Apa conţine tot mai mulţi nitraţi , nitriţi, dar în curând se vor înmulţi şi efectele fracturării hidraulice. (vedem deja că la Izvoarele apa freatică de la mare adâncime nu mai e potabilă, iar sondele de acel gen se vor înmulţi vertigios).  Credeţi că toate acestea vor determina dispariţia rapidă a pensionarilor fără pensii private, sau guvernul mai are în vedere şi alte măsuri?

Sumedenia de blocuri calculate pentru gradul 7 seismic nu a fost consolidată, deşi se preconizează cutremure cu grad seismic mult mai ridicat. Primăria Bucureştilor a prevăzut deja ca la 20 de minute după producerea unui cutremur destructiv să vină buldozerele la clădirile afectate, să elibereze terenurile - doar ştiţi cât sunt de scumpe.  Dar asta e o "măsură" neselectivă, în blocuri nu locuiesc numai pensionari, mai sunt şi persoane în plină activitate, sau copii. Dar în orice război sunt şi victime colaterale, nu?

Am văzut că de mai multă vreme începuse să se discute la noi despre posibilitatea introducerii eutanasierii la cererea persoanei implicate. S-or fi gândit oare guvernanţii că în felul acesta se grăbeşte dispariţiei categoriei supărătoare a pensionarilor?
"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""
Update 27.11.2014
Ni se aduce la cunoştinţă prin România TV că "statul poate plăti numai 450 de lei din pensia medie de 800 de lei în 2015". Chiar aşa! Şi asta pentru că, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, statul are bani doar pentru plata a jumătate din pensiile românilor.

Pe de altă parte, prin virarea unor sume din ce în ce mai mari către fondurile private de pensii, care nu plătesc în prezent nici un fel de pensii, exact aceste sume lipsesc din Fondul de Asigurări Sociale. 
Drept urmare, ce să vezi, statul spune că nu mai poate plăti pensiile celor care au cotizat zeci de ani!
Adică, în traducere le spune pensionarilor că nu le va mai plăti pensiile, pentru că pune banii deoparte pentru cei care vor ieşi la pensie peste 30 de ani. 
Nu ştiu ce mă face să cred că peste 30 de ani se va veni cu alte "explicaţii", cum că greaua moştenire sau mai şiu eu ce fenomene imprevizibile au  dus la dispariţia acestor bani.
Dar până atunci, guvernul mai prevede câteva măsuri care să grăbească desfăşurarea lucrurilor: 
Printr-o modificare legislativă, o serie de categorii de salariaţi , circa 20000, vor putea să se pensioneze anticipat pentru că lucrează în sectoare dificile de activitate. 

Dacă n-ai ce mânca vino la noi, să murim de foame împreună. 

Dacă oricum nu sunt locuri de muncă, pentru că nu se dezvoltă nimic în economie, hai să scoatem iar oameni la pensie mai devreme, (cum s-a tot făcut după 1989) ca să raportăm pe urmă că ....s-au creat noi locuri de muncă!

• Din banii ce se colectează prin CAS, dăm mai mult de jumătate unor fonduri private, care nu plătesc pensii. 

Constatăm că banii rămaşi nu ajung pentru plata pensiilor actuale.
Ce facem atunci?

• Reducem CAS! 
• Scoatem la pensie anticipat 20000 de salariaţi. 
• În acelaşi timp, tot în 2015 România va fi nevoită să plătească 6 miliarde de euro la datoriile pecare au fost făcute şi la dobânzile acestora. Şi nu se ştie de unde. (repartizat pe "cap de locuitor", ar reveni cam 300 de euro pentru fiecare român, fie el copil, bătrân sau din indiferent care categorie).

La urmă...vai! Nu avem bani de pensii! Cine e de vină? 
Noi nu ştim. Noi am "mărit" pensiile , (Vedeţi mai sus că de fapt pensiile sunt micşorate cu circa 24% faţă de 2009). Am anunţat că sunt bani pentru pensii până la sfârşitul anului. Iar pentru anul 2015, am anunţat că nu avem decât jumătate din banii necesari. Asta, ca să nu spuneţi că n-aţi ştiut. 

Mai departe, faceţi ce ştiţi. 

Vin de la Bucuresti si stiu mai mult ca voi

Venerabilul preşedinte al Senatului, domnul Călin Popesu Tăriceanu l-a însoţit pe vicepremierul Liviu Dragnea la Agigea.

Care era scopul deplasării? Să verifice stadiul lucrărilor la noul pod de la Agigea.

Cam multe cuvinte, nu? Cam greu de ţinut minte. De aceea nu putem să ne mirăm că , după un drum obositor , scopul ar putea să fi fost uitat de către unul dintre şefii delegaţiei.

Bine...ar mai fi fost câteva lucruri de ţinut minte acolo: anume că s-a făcut un pod nou,  special pentru traficul greu, de marfă spre port. Adică, dacă vezi portul Constanţa Sud de pe pod, asta ar trebui să-ţi amintească ceva, poate.  

Este vorba şi despre o investiţie foarte importanţă: 50 de milioane de euro! Nu degeaba se duceau acolo ditamai oamenii politici aflaţi în funcţii de primă importanţă.

Dar, ce să-i faci, nu mai merge cum mergea şi nu mai ţine cum ţinea.

Nici unul dintre noi nu îmtinerim, aşa că să nu judecăm cu asprime scăpările de memorie ce ar putea fi inerente la vârsta de pensie.

(Vedeţi şi postarea anterioară: "De ce uită oamenii"- ar trebui să ne îngrijorăm doar dacă cineva uită lucruri importante şi nu îşi dă seama că are scăpări de memorie...).
Iată că de data asta, s-a întâmplat de faţă cu ziariştii:

Venerabilul domn a uitat de ce se dusese la Agigea. 

A văzut podul - parcă îl mai văzuse, nu?
Să fi fost podul acela făcut în anii 80? 
. 
E drept că podul din anii 80 avea un singur pilon de susţinere a hobanelor, iar ăsta de aici avea doi piloni. Ei, dar cine mai ţine minte asta !
Unii cârcotaşi ar putea spune că domnul Tăriceanu ar fi putut să ţină minte asemenea detalii, având studii în domeniu. Nu mai cârtiţi : domnul Tăriceanu a studiat la Construcţii, dar la Facultatea de Hidrotehnică, nu la Drumuri şi Poduri
.. 

Şeful Senatului în faţa panoului la care i se dau explicaţii
(foto Observatorul de Constanţa)

A văzut că oamenii aceia făceau probe şi îi arătau planuri, pe care le-a privit cu încântare, totuşi era cam ceaţă acolo,  aşa că şi-a închipuit că era vorba despre lucrări de reabilitare a podului de care îşi amintea el, de pe timpul lui Ceauşescu. Doar nu va inchipuiti ca isi mai aducea aminte din facultate cam ce insemnau toate acele calcule.

Noul pod de la Agigea, văzut dinspre ecluză

Ca atare, a început să vorbească în faţa microfoanelor ziariştilor înainte de a-şi fi amintit sau de a fi înţeles din explicaţiile primite că ar fi vorba despre un pod nou!

Reporterii s-au apucat să-l contrazică. Cică ar fi fost vorba despre un pod nou! (Ar fi fost un moment în care s-ar fi putut ivi o amintire a scopului deplasări la Agigea, dar ...ghinion! Nu s-a întâmplat!).

Venerabilul domn s-a ţinut tare pe poziţie. El a afirmat cu hotărâre că "este un pod relativ nou, parţial nou".
Chiar când reporterii i-au atras atenţia că e vorba despre un pod nou, domnia sa a afirmat în continuare că podul respectiv  " a funcţionat şi înainte".
Argumentul suprem a fost :
Vin de la Bucureşti si ştiu mai mult ca voi.
Domnia sa a explicat că podul pe care se aflau cu toţii era cel vechi, căruia i se făcuseră lucrări de întreţinere , amintindu-şi chiar că mai fusese acolo.

Singurul moment de descumpănire a fost când jurnaliştii i-au arătat în zare podul vechi, aflat la 2 kilometri distanţă. 
Venerabilul domn a privit spre celălalt pod, zâmbind rătăcit .

Iată un plan cu amplasamentul celor două poduri. Podul cel nou este chiar la terminarea Canalului Dunărea-Marea Neagră.
Deasupra sunt imaginile celor două poduri. 

Aici a intervenit, salvator, vicepremierul Dragnea, care a început să povestească despre podul cel nou.
Dacă n-ar fi fost ceaţă, ar fi fost acolo şi premierul , care ar fi sosit cu elicopterul.
Dar se vede că era o ceaţă deasă peste tot.

Iată o scurtă comparaţie între cele două poduri:

Podul vechi de la Agigea Construcţíe: Pod hobanat în eventai, cu un pilon (portal) de susţinere Construit: 1982 - 1983 Coordonate: 4406'3.18"N, 28036'28.88"E, pe DN39, la km 8 + 988  Deschidera principală: 160m Structura hobanată: 246,65m lungime Lungimea totală: 263m Proiectant : IPTANA (colectiv de poduri rutiere: 8 ingineri, 4 tehnicieni şi 3 desenatori) Execuţie: ICH Constanţa, I.P.Basarabi din Centrala de Construcţii a canalului navigabil. Execuţia tablierului: U.M. Moreni Execuţia hobanelor: CCF Bucureşti-ateliere Blejoi

Podul nou de la Agigea Construcţíe: Pod hobanat în eventai, cu doi piloni de susţinere Construit: 2010 - 2014... Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea   Neagră, pe   A4  Deschidera principală: 200m Lungimea totală: 360m Lungime viaducte : 545m Lăţime: 17,4m (pentru 4 benzi) Bani cheltuiţi: circa 50 milioane euro 20 de milioane de euro fiind din fonduri europene. Proiectare: Search Corporation S.R.L.(fostă IPTANA Search). Piesele componente realizate într-o hală din port. Cofinanţarea guvernului ar fi trebuit să fie de 15 milioane de euro, dar, din cauza unor greşeli de proiectare, s-au mai alocat încă 15 milioane de euro (presa -evz).

******************************************************************************

18.08.2016

Alte declaratii interesante ale domnului Calin Popescu Tariceeanu:

Interpelat (ba chiar reclamat in instanta) pentru ca si-a ridicat permisul auto fara sa stea la rand, domnul presedinte al Senatului a declarat intr-o emisiune televizata:

„Există în orice stat câteva funcţii importante unde oamenii au fost aleşi pentru ca să reprezinte într-un fel statul şi să se dedice în principal problemelor societății şi comunităţii lor. Asta trebuie să fie preocuparea lor principală, nu statul la coadă”.

Intelegem de aici ca pentru ceilalti, adica pentru cei care nu se numara printre cei cativa alesi in cele cateva functii importante, statul la coada trebuie sa fie preocuparea lor principala.

Da, se vede treaba ca asa gandesc alesii nostri, daca nu au facut nimic in cei 26 de ani de la schimbarea de regim pentru ca marea masa a cetatenilor sa nu fie nevoiti sa stea pe la cozi.

Ba, chiar am vazut pe la tv opinii cum ca romanilor chiar le-ar placea sa stea la coada, pentru ca asa au fost obisnuiti (sic!).

E drept, spre onoarea sa guvernul Ciolos face eforturi pentru reducerea birocratiei , dar mai sunt inca multe de facut in aceasta privinta. 

In schimb, unul dintre principalii alesi din Legislativ nu pare deloc a fi preocupat pentru ca romanii sa nu mai stea pe la cozi. De ce ar fi? Doar EL nu sta la cozi! Restul? Asa le trebuie! Doar oricum nu au ceva mai bun de facut!

1200 de gospodarii dicteaza ce sa vedem la televizor

Programele tv se fac pe baza ratingului

Iar ratingul se stabileşte pe baza preferinţelor telespectatorilor din 1200 de gospodării, la ale căror televizoare au fost montate nişte aparate de înregistrare numite PeupleMetere (sau audimetre).
Acestea înregistrează programele la care se uită locatarii din gospodăria respectivă, iar calculatorul însumează rapid rezultatele şi le raportează beneficiarilor.
La noi , măsurarea audienţelor se face de către societatea Kantar Media, care furnizează datele statistice obţinute Serviciului Naţional de Măsurare a Audienţelor (SNMATV).

 Este vorba, evident, de o estimare.
Se presupune că cele 1200 de gospodării alese pentru a li se instala astfel de dispozitive în televizoare sunt reprezentative pentru toate gospodăriile din ţara noastră. Şi prin urmare, se presupune că dacă cetăţenii din acele gospodării se uită (în majoritatea lor) la o anume emisiune, atunci majoritatea  cetăţenilor din ţara noastră se uită în acelaşi timp la acea emisiune.

Sigur, calculatorul poate furniza tot felul de indici: cotă de audienţă, audienţă medie,  audienţă cumulată, durată de vizionare (sau de ascultare). Se pot furniza şi date privind vârstele şi profesiile celor care privesc emisiunile.
Drept urmare, televiziunile trag concluzii asupra preferinţelor telespectatorilor şi îşi alcătuiesc programele şi emisiunile următoaer în funcţie de aceste presupuse preferinţe.
Astfel încât, dacă nu vă plac unele (sau chiar o mare parte ) dintre emisiunile tv, vi se spune că nu e nimic de făcut, pentru că acestea sunt preferinţele majorităţii telespectatorilor.

Statistica oferă totuşi doar nişte baze pentru estimări
Dat fiind că măsurătorile se fac doar pe un eşantion de populaţie, există marje de erori la extrapolarea pe ansamblul populaţiei.
Orice sondaj comportă o marjă de eroare, apreciată la 4,5% pentru 500 de anchetaţi.

Dar, mai ales, rezultatele unor astfel de sondaje ale audienţei sunt în mod involuntar tendenţioase.
Măsurarea audienţei făcându-se pe baza dispozitivelor pe care cetăţenii sunt de acord să le aibă instalate la televizoarele lor, se pune problema: care este categoria de persoane care acceptă acest lucru?

Se presupune că este vorba despre persoane care au o plăcere pronunţată de a se uita la televizor. Astfel, ele vor privi cu precădere emisiuni "populare" şi mult mai puţin emisiunile şi canalele mai elitiste sau mai specializate.
Apoi, de multe ori programele tv, în special cele "distractive" nu sunt urmărite de fapt, ci se derulează ca "zgomot de fond" sau ca element de ambianţă, în timp ce locatarii îşi văd de ocupaţiile obişnuite prin casă.  Astfel că faptul că televizorul funcţionează nu înseamnă că emisiunea respectivă este cu adevărat urmărită de către locatari.

Dar mai e ceva: familiile care au acceptat să furnizeze aceste date de audiență ar trebui să depună eforturi constante pentru a nota cu scrupulozitate cine se uită la emisiunea respectivă. 

Dispozitivele montate la domiciliile familiilor care intră în sondaj cuprind o cutie legată la televizor dar şi o telecomandă specială, la care fiecare membriu al familiei are un buton al său.
Fiecare membru al familiei ar trebui să apese pe butonul său de fiecare dată cănd se uită la programul tv, dar şi de fiecare dată când iese din cameră (chiar dacă televizorul continuă să funcţioneze).
Acuma...aş fi curioasă dacă membrii celor 1200 de familii chiar se achită cu conştiinciozitate , zi de zi şi clipă de clipă, ani de-a rândul de această obligație!
În acelaşi mod ar trebui să fie înregistrate plecările în vacanţă ale ocupanţilor gospodăriilor studiate, sau sosirea unor invitaţi care privesc şi ei la televizor.
O activitate meticuloasă şi, până la urmă - cred - destul de deranjantă, dacă se prelungeşte.
Măi să fie, oamenii aceştia nu se plictisesc oare de a înregistra astfel orice mişcare a lor prin casă?
Hai să fim serioşi!
Cred mai degrabă că pornesc televizorul şi îşi văd de treburi, eventual în alte camere, apăsând butoanele doar cînd trebuie să închidă televizorul . Şi chiar au grijă să apese fiecare pe butonul lui de pe telecomandă? Nu cumva îşi mai spun : "ia mai dă-i în...apăs şi eu pe un buton, acolo, şi să mă mai lase.." Sau: „apasă-le mai pe toate, să fie mulțumiți!”
În alte ţări, persoanele care acceptă să intre în acest program o fac în mod benevol, primind eventual doar nişte cadouri simbolice.
La noi, se recompensează lunar participarea la program prin acordarea unor "puncte", pe baza cărora se pot cumpăra aparate electrocasnice.
Cine acceptă să renunţe la o parte din confortul său casnic, pentru a şti că este monitorizat de un aparat şi cine va avea grijă să apese pe buton de fiecare dată cân iese din cameră?
Desigur, cineva care nu îşi permite să-şi cumpere aparatul acela electrocasnic altfel.
Va fi şi scrupulos în îndeplinirea sarcinilor primite, dacă nu îl vede angajatorul? Cine ştie...

Cu toate acestea,  rezultatele acestea, colectate cu scrupulozitate, determină alcătuirea programelor de pe canalele noastre de televiziune!
.
Se măsoară şi "audienţa" (mai corect spus preferinţa pentru) site-urilor internet, pe baza adreselor IP ale computerelor şi celorlalte dispozitive de recepţie web.
Reţelele sociale, cum ar fi MySpace, Facebook sau Windows Live permit măsurarea audienţelor şi comportamentului persoanelor înscrise pe baza informaţiilor private pe care le gestionează.

Avem sau nu mai avem gaze de sist

Chevron îl contrazice pe Victor Ponta

Domnul Prim Ministru a anunţat duminică seara faptul că

 " România se pare că nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are"

Deja unii erau dezamăgiţi. Era mai bine să fi avut aceste resurse; ca să le putem exploata noi, mai târziu, când se vor pune la punct alte tehnologii, care să nu distrugă mediul şi când vom avea posibilitatea să exploatăm noi, în folosul nostru propriile resurse , nu să le dăm altora ca să aşteptăm să primim în schimb un "bacşiş". Chiar dacă vor face asta copiii noştri şi nu noi. Doar trebuie să le lăsăm şi copiilor noştri câte ceva, nu?

Alţii se bucurau, la gândul că vom asista la retragerea companiilor străine care forează la adâncimi mari (3-4 km adâncime şi 2 km pe orizontală, pe sub pământ)) şi folosesc tehnologii toxice şi cancerigene pentru fracturare a rocilor pentru extragerea petrolului şi a gazelor din straturile de şisturi. Şi că nu-şi vor vedea rezervele vitale de apă epuizate prin consumul de 10000-15000 metri cubi de apă pentru fiecare puţ şi pentru fiecare fracturare.

Unii, care au fost puţin mai ateni la afirmaţia premierului, au putut observa două lucruri:

• premierul s-a referit doar la rezultatele prospectărilor unei singure companii, Chevron, pe o zonă restrânsă, în timp ce 75% din teritoriul ţării noastre este concesionat unei multitudini de companii străine , (între care şi celebra Gazprom- care a primit un milion de hectare prin intermediul Niş) care nu şi-au publicat rezultatele prospecţiunilor.
• de fapt compania Chevron nu dăduse un rezultat final al acelor prospeciuni. De atfel, chiar premierul spusese: " se pare..".

Luni, compania Chevron a declarat că nu a terminat analizarea potenţialului rezervelor de gaze de şist din România. 

"Chevron analizează datele adunate în timpul operaţiilor de forare şi analiză seismică pentru a stabili potenţialul resurselor naturale regăsite în formaţiunile de şist"

Înţelegem de aici că există resurse naturale în formaţiunile de şist , ceea ce se ştia de faprt dinainte, doar că trebuie văzut la ce adâncimi se găsesc ele , în ce formaţiuni geologice şi ce costuri implică extragerea lor (se ştie că sondele sunt cu atît mai scumpe cu cât se forează la adâncimi mai mari),

Ar mai fi o discuţie privind cantitatea acestor hidrocarburi de şist (gaze şi petrol).

Administraţia americană pentru informaţie în domeniul energiei (EIA) a estimat că am avea cantităţi mari din aceste resurse. Între estimare şi realitate este desigur o distanţă mare, altfel n-ar mai face nimeni prospecţiuni. 

Există deja precedentul Poloniei, despre care estimările americane spuneau că dispune de resurse uriaşe, dar rezultatele estimărilor specialiştilor polonezi au arătat că rezervele reale ar fi doar o treime din cele estimate de către americani.

Oricum, nimeni nu poate "stoarce" toate hidrocarburile conţinute în roci. Aşa că rezervele teoretice sunt una , iar cantitatea scoasă la suprafaţă e cu totul altceva. Oricâte substanţe chimice s-ar introduce împreună cu apa şi cu nisipul sub presiune, oricât s-ar distruge ("fractura") rocile prin "miniexplozii", tot nu se poate extrage decât circa 20% din hidrocoarburile dispersate în interiorul rocilor. Acesta este şi motivul pentru care se folosesc atât de multe sonde pentru fracturarea hidraulică. 

Câmp de sonde lângă Dallas, în SUA.
Sursă : J. David Hugues.

             (În paranteză fie spus, statistica din SUA arată că la 10% dintre sondele de acest tip se   produc defecţiuni- explozii-, ca urmare a presiunilor foarte mari folosite). 

Pentru că producţia unei sonde scade vertiginos după 4-5 ani, (timp în care s-a repetat fracturarea rocilor în toate direcţiile şi la mai multe adâncimi), aşa că se fac alte şi alte foraje , în vecinătatea celor deja epuizate. Uneori producţia sondei scade după numai 2-3 luni! În SUA s-a ajuns la mii de sonde. Şi deja nu prea mai au unde să se extindă, mai ales că în multe state americane s-a interzis deja fracturarea hidraulică, în urma gravelor poluări ale mediului. 

Astfel încât estimările ar trebui în principiu înmulţite cu 0,2. 

Adică am avea rezerve, dar ele se vor epuiza mult mai repede decât am crede.

 Dar premierul ştie, desigur, ce vorbeşte.

Se pare că România nu  dispune de gaze de şist. Pentru că le-a dat!