sâmbătă, 20 aprilie 2013

Muzeul Aman

Ce se întâmplă cu acest muzeu?

Ca şi în alte cazuri de la noi, cum ar fi muzeul Medrea,  acest valoros muzeu există doar în ghidurile turistice, pentru că de fapt el nu poate fi vizitat!
Prin 2009 se anunţa că s-a deschis după 6 ani de restaurări, dar....nu încercaţi să-l vizitaţi!
La poartă stă o persoană de pază. Paznicul vă va spune că muzeul este de 6 ani (alţi 6 ani?) închis pentru restaurare şi că nici ei (paznicii) nu au voie să intre înăuntru.

 


Muzeul Theodor Aman 

este cel mai vechi muzeu de artă din Bucureşti şi singura casă-document de epocă rămasă în Bucureşti. Muzeul a fost deschis publicului in 1908 şi a rămas intact de atunci, până la .....restaurările de după 2003.

Colecţia muzeului cuprinde 196 de picturi, 400 de desene şi gravuri, precum şi 50 de plăci de gravură.




Muzeul adăposteşte lucrările lui Theodor Aman: tablouri de gen, acuarele, desene şi gravuri, obiecte personale , pensule, arme, măşti, costume, precum şi colecţia de artă a pictorului. Colecţia mai cuprinde şi diverse documente, scrisori, cataloage de expoziţii, albume de fotografii sau cărti. În muzeu se găseşte şi o colecţie de gravuri in acuaforte, plăci originale şi presa de imprimare.
 
Aşa arăta interiorul înainte de restaurare, conform unei fotografii Agerpres


 
Aici Aman a pictat unul dintre evenimentele de seamă din istoria noastră, moment la care a fost martor: depunerea jurământului de către Carol de Hohenzollern în faţa Adunării Naţionale. Ar trebui să vedem tabloul în muzeu!

Printre operele lui Aman expuse în muzeu, se numără Hora Unirii, Fraţii Aman, Doamna în vernil, Cireşe, Buchet de liliac, portrete ale lui Tudor Vladimirescu, 
Casa a fost construită după planurile făcute de însuşi Aman , care a făcut şi mobilierul.

Este deci un tezaur de o valoare inestimabilă în întregul său, un document de care avem mare nevoie ca să ştim şi să arătăm şi altora cine suntem şi cine am fost , să arătăm că avem o istorie şi o tradiţie culturală de mare valoare ,pe care  să o păstrăm şi pentru urmaşi.

Deci:
  • Ce se întâmplă cu acest muzeu de atâţia ani?
  • Unde sunt extrem de valoroasele obiecte din colecţie şi unde pot fi ele văzute până la deschiderea muzeului?
  • De ce muzeul continuă să figureze pe site-uri ca : "ce vizităm azi" sau "muzeum" sau "metropotam" ca fiind deschis şi vizitabil (cu orar şi nr de telefon), când de fapt...el este închis sine die?
 
Personaj pictat de Aman în faţa ferestrei casei sale, cu vedere spre ceea ce era pe atunci piaţa palatului.
Pictorul a început construirea casei pe vremea lui Cuza şi a terminat casa după un an şi ceva, după acţiunea "monstruasei coaliţii" ce l-a obligat pe Cuza să abdice.

Portretul fiicei adoptive a pictorului, ce se dedicase carierei de cânăreaţă de operă.

Când vom putea vedea din nou aceste picturi şi celelalte piese inestimabile din colecţia donată de Theodor Aman statului român pentru muzeu, împreună cu casa?


------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update
Ştire de ultimă oră!
După "lupte seculare care au durat aproape...10 ani", s-a redeschis muzeul! Chiar în noaptea muzeelor!

BCR felicita Academia de Studii Economice

Banca felicită Academia de Studii Economice

Foarte frumos! Doar că maniera în care se face felicitarea este cel puţin stranie. Pe frumoasa faţadă a instituţiei de învăţământ din Bucureşti a fost plasată o uriaşă pânză inscripţionată cu felicitarea în cauză. Panoul acoperă un mare număr de ferestre ale clădirii instituţiei felicitate, înrăutăţind, deci, habitatul din interior, precum şi aspectul exterior. Dacă ne uităm la imagine, vedem că în vecinătatea clădirii sunt nişte calcane oribile, apoi nişte clădiri ce au fost (şi ar mai putea fi) foarte frumoase, dar sunt în stare deplorabilă, iar exact partea frumoasă (faţada ASE -ului) a fost acoperită aproape în întregime cu faimoasa felicitare!
Înţeleg că banca a vrut să ajute ASE- ul, dar în felul ăsta e exact ca şi cum ar fi lipit cu scuipat o bancnotă pe fruntea unui lăutar. Chiar nu au găsit altă modalitate?

------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Centrul Bucureştiului

Case parţial zugrăvite

A devenit un fapt comun la noi ca numai o parte din faţada unei case să fie zugrăvită, restul fiind lăsat - oarecum ostentativ - în stare jalnică. De cele mai multe ori, cei care îşi zugrăvesc partea de faţadă sunt cei care au amplasat acolo firme, pentru care au nevoie de un aspect onorabil al construcţiei. Numai că aspectul general obţinut nu e deloc onorabil. Vedem o construcţie "peticită", despre care eşti sigur că nu a fost întreţinută şi nici vorbă de a fi consolidată, deci una în care ai prefera să nu intri.
Halal reclamă pentru firma în cauză!
Iată un exemplu în plin centrul Capitalei:
O faţadă care ar fi putut să arate frumos dacă s-ar vi dat cu vopsea şi pe etajele de sus, dar care aşa cum este arată jalnic, ruşinos.
Şi se vrea un hotel de patru stele!
Emblema locului par să fie cele două reclame enorme care blochează o parte din balcoanele nezugrăvite. Din rău în mai rău, este evidentă încercarea nereuşită de a ascunde gunoiul sub preş, în loc de a da cu mătura.
Hotelul cu pricina pare să spună:
Da, vrem să fim hotel de  4 stele, dar nu avem clienţi, aşa că nu ne-am permis să zugrăvim tot imobilul şi încercăm să ne "cârpim" cu reclame.

Hotel în Bucureşti

Chiar dacă hotelul ocupă doar două sau trei etaje, iar în restul clădirii sunt apartamente , nu cred că privitorul care ar căuta o cameră la hotel stă să analizeze asta. El vede doar o imagine mizeră şi gata.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

sâmbătă, 13 aprilie 2013

DDT pesticid toxic persistent interzis


DDT                                                                                                

Diclor-Difenil-Tricloretan

Cristale inflamabile incolore, miros caracteristic
H301, H351, H372, H410



Toxic – Dăunător
Un insecticid care a fost folosit din anii 1940 ca un toxic de contact. (Armă chimică)
În 1948,chimistul Paul Hermann Müller a primit premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină pentru descoperirea  eficacităţii a DDT – ului ca otravă contra diferitelor insecte.  Eficient şi ieftin, a fost folosit pe scară largă timp îndelungat. Mai târziu s-a constatat că  DDT-ului fiind foarte  stabil chimic, rezultă remanență și efect de acumulare în sol, apoi în alimente și corpul animalelor şi oamenilor.
In decursul timpului s-a constat că unele derivate chimice rezultate prin descompunerea lui cauzează tulburări endocrine, şi s-a vorbit de un efect cancerigen.
În 1962 s-a publicată în SUA cartea Silent Spring , de Rachel Carson, care dovedeşte că pesticidele, mai ales DDT şi PCB (policlorbifenil) otrăvesc în acelaşi timp şi fauna şi mediul, punând de asemenea în pericol sănătatea umană.
Unul dintre efectele vizibile a fost împiedicarea reproducerii vulturilor americani, faimosul vultur cu capul alb, simbolul american, fiind salvat de la dispariţie doar prin reproducere în captivitate .(Ouăle păsărilor deveneau neviabile din pricina acumulării de DDT în şoarecii cu care se hrăneau vulturii şi care mâncau cerealele contaminate). În aceeaşi situaţie s-a găsit şi şoimul pelerin. DDT şi produsele sale de descompunere sunt toxici pentru embrionii păsărilor (probabil şi pentru ai oamenilor) şi strică absorbţia calciului, rezultând ouă cu cochilii moi la păsările răpitoare. La mierle s-au constatat recent efecte asupra sistemului nervos, acestea devenind incapabile să-şi construiască un cuib , să-şi apere teritoriul sau să cânte. DDT este extrem de toxic pentru creveţi, dafnii şi alte specii marine, cu efecte similare asupra peştilor şi amfibienilor. 
În lacuri, timpul de înjumătăţire a efectelor este de  50 de ani, iar în râuri de 28 de zile. Procesul de degradare include volatilizarea . Produsele de descompunere în sol sunt DDE (diclordifenildicloretilena) şi DDD (diclorodifenildicloroetan) , care sunt foarte persistenţi şi posedă proprietăţi fizice şi chimice similare. 

Cum ar fi- adio, dar rămân cu tine                                                

În SUA toate eşantioanele umane de sânge şi de ţesut gras luate în anii 1970 prezentau niveluri detectabile de DDT. După interzicerea folosirii, probele au arătat o concentraţie mai slabă, dar totuşi importantă de DDT. DDT este suficient de asemănător chimic cu unii estrogeni pentru a declanşa răspuns hormonal la animalele contaminate. Nici o anchetă epidemiologică nu s-a făcut asupra oamenilor.   S-ar fi produs şi efecte asupra reproducerii umane (scăderea viabilităţii spermatozoizilor, efecte hormonale feminizante asupra bărbaţilor).
Asta, după ce pe flacoanele cu DDT se scria că este inofensiv pentru animalele cu sânge cald şi era recomandat contra moliilor, puricilor, păduchilor sau ţânţarilor, în case!
S-a constatat moartea păsărilor insectivore şi s-a depistat prezenţa DDT-ului chiar şi în Antarctica, unde, desigur, nu fusese adus de om, ci ajunsese prin curenţii marini.
Toate aceste efecte secundare nedorite au dus în anii 1970 la interzicerea utilizării DDT-ului în țările industrializate.

El a fost interzis inclusiv la noi, în România                                      

Din anul 2004 prin „Convenția de la Stockholm” s-a interzis folosirea lui pe tot globul pentru agricultură.
Totuşi la noi, după 1989, au fost aduşi numeroşi saci cu DDT, căraţi din Germania de către conaţionali mai bronzaţi. Ei vindeau praful ţăranilor la preţ mai mic decât produsele autorizate şi moartea „dăunătorilor” era garantată. Acuma...depinde pe cine considerăm dăunător!
(În Germania produsul era depozitat dar nu fusese distrus pentru că distrugerea e dificilă- şi costisitoare, aşa că dacă cineva lua sacii pe gratis ca să-i ducă în altă ţară se scăpa de ei mult mai ieftin).
Mai este în continuare folosit în ţări tropicale , în cantităţi limitate, pentru combaterea insectelor care sunt vectori ai unor boli transmisibile, ca de exemplu malaria sau tifosul exantematic, considerându-se că mortalitatea mare cauzată de aceste boli este un fenomen mai grav decât efectele dăunătoare ale DDT-ului, deşi mai mult de 200 de grupuri ecologiste, cum ar fi Greenpeace, Physicians for Social Responsibility şi World Wildlife Fund condamnă DDT ca fiind “ o sursă serioasă de pericol pentru om”.

Impactul asupra mediului                                                                          


DDT se concentrează în sistemele biologice, mai ales în grăsimile din acestea şi este un produs nociv cu efecte care se amplifică de-a lungul lanţului alimentar, atingând cea mi mare concentraţie la superprădători, cum ar fi oamenii şi răpitoarele.

Efecte asupra omului                                                                                

Agenţia de protecţie a mediului din SUA a categorisit DDT în clasa B2, deci potenţial cancerigen pentru om, ca şi DDD şi DDE. Un studiu recent al Universităţii Berklez din California arată că după expunerea in utero la DDT, copiii ar avea mai multe şanse de a avea probleme de dezvoltare.
În 1993, doctorul Marz Wolf a publicat în Journal of the National Cancer Institue  un articol ce dovedea o corelare semnificativă între concentrarea de DDT în sânge şi riscurile de cancer la populaţia generală. În Israel s-a făcut o corelare între indicii de cancer la sân şi timpul de declin al DDT-ului şi hexaclorbenzenului, după interzicerea lor.
Un studiu din 1969 asupr unor macaci au dovedit toxicitatea pe termen lung a DDT asupra ficatului şi sistemului nervos central. Grupul de maimuţe a dezvoltat şi tumori maligne, dar ele au fost considerate „prea puţin concludente”.
Femei expuse la vârste fragede la DDT au avut de 5 ori mai multe cazuri de cancer la sân faţă de medie după 40 de ani .
Un articol recapitulativ publicat în The Lancet conchide că s-a dovedit o legătură între dozele (reduse) de DDT folosite în lupta contra malariei , în ţările tropicale şi naşteri sau înţărcări premature. Efectele asupra omului ar fi: dezorganizare endocrină, posibil efect degradant al spermei , asupra menstruaţiei, a duratei sarcinii şi a duratei lactaţiei, rezultând că DDT
"ar putea să se dovedească o intervenţie eficace, ieftină şi durabilă în domeniul sănătăţii publice".(Fireşte, dacă se urmăresc efectele menţionate).

În schimb, studii recente arată că ţânţarii anofeli (cei care răspândesc malaria) au dezvoltat rezistenţă la acest insecticid.  Tare, nu?

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Update 26.08.2013

Alt efect periculos al DDT-ului în cazul slăbirii accentuate

Organismul nu poate procesa această substanţă şi de aceea încearcă să o izoleze depozitând-o în celulele adipoase din corp (în grăsime).
În cazul în care se pierde brusc din greutate, în urma unor regimuri de slăbire, de exemplu, această substanţă poate trece în sânge provocând autointoxicarea organismului, cu efecte dintre cele mai grave, mergând până la deces!

Fenomenul a fost observat în mediul natural din SUA cînd vulturii cu cap alb şi a altor răpitoare înaripate care slăbiseră mult în  iarnă şi au murit ca urmare a intoxicării cu DDT-ul acumulat în corpurile lor. (comunicare televizată de la dr. Menci)

joi, 11 aprilie 2013

Serie de cutremure in Iran

Cutremurul de 6,3 grade pe scara Richter din Iran a fost urmat de 24 de cutremure de peste gradul 4 in doua zile! Din păcate, seria de cutremure a anunţat un cutremur mult mai mare, cel cu magnitudinea de 7,8 pe scara Richter - adică foarte mare! Cam cât cutremurul de la noi din anul 1940.

Cutremurele continuă în această regiune-şi ieri au fost cutremure destul de mari acolo.

Iar noi, stăm cu sabia lui Damocles deasupra capului.

Câte construcţii s-au expertizat şi câte s-au consolidat până acum?

Vedeţi graficul comparativ al intensităţilor cutremurelor



Harta
Magni-tudine
Data-ora UTC
A/L/Z ora,m,s
Latit.
grade
Long.
grade
Adân-cimea
km
Regiunea








4.2
2013/04/22 07:26:27
28.726
51,598
10.0
Sudul Iranului
4.7
20/04/2013 15:37:15
28.013
62.202
30,2
Iran-
Pakistan
5.0
19/04/2013 21:41:05
27.060
53.860
10.0
Sudul Iranului
4,2

19/04/2013 20:22:40
33.27551,654
15,5

Centrul
Iranului
Sudul Iranului
Iran-Pakistan regiune de granita
4,4
19/04/2013 18:33:01

28.561

51,594

40,1
4.8

17/04/2013 04:53:27

28.245

62,403

54,2
5.7

17/04/2013 03:15:54

28.189

62,308

68,3
4.0

16/04/2013 22:50:23

28.487

51.700

10.1

Sudul Iranului
4.7

16/04/2013 20:43:18

27,927

61,802

55,0
4.6

16/04/2013 19:14:51

27.842

61,898

56,3
4.1

16/04/2013 13:54:01

28.172

62,407

65,2

Iran-Pakistan regiunea de granita
7.8

16/04/2013 10:44:21

28.107

-62,053

82,0


4.3

14/04/2013 12:32:19

28.248

51.850

10,9
Sudul Iranului
4.3

14/04/2013 09:09:41

28.344

51.688

9.7
4.3

14/04/2013 03:01:31
28.400

51,707

12.0
4.3
13/04/2013 08:05:35
28.405
51,653
10.3
4.4
13/04/2013 07:43:18
28.221
51,721
10.0
4.3
12/04/2013 05:11:31
28.379
51.605
10.1
4.5
11/04/2013 22:24:31
28.104
51.537
10.0
4.5
11/04/2013 16:21:33
28.431
51.795
11,6
4,8
11/04/2013 02:03:24

28.507
51,676
10.1
4.3
10/04/2013 16:54:21
28.245
51.656
10.0
4.6
10/04/2013 12:40:18
28.514
51.552
9.9
4.1
10/04/2013 09:29:54
28.541
51,632
10.0
5.2
10/04/2013 08:00:00
28.438
51.738
9.9
4.8
10/04/2013 07:10:41
28.309
51,751
10.1
4.3
10/04/2013 06:18:37
28.786
51.673
10.0
5.6
10/04/2013 01:58:28
28.450
51,608
10.0
4.9
10/04/2013 01:00:23
28.481
51,604
10.0
4.2
09/04/2013 23:33:34
28.480
51.887
10.1
4.4
09/04/2013 21:53:40
28.343
51.640
10.0
4.1
09/04/2013 21:18:22
28.521
51.584
10.0
4.8
09/04/2013 20:54:16
28.276
51.675
9.9
4.6
09/04/2013 20:06:53
28.420
51.641
19.9
4.4
09/04/2013 19:10:34
28.407
51.626
10.1
4.3
09/04/2013 18:59:09
28.516
51.711
10.0
4.4
09/04/2013 17:21:00
28.510
51.738
9.5
4.7
09/04/2013 16:32:32
28.446
51.685
10.0
4.2
09/04/2013 15:05:46
28.146
51.705
10.0
4.8
09/04/2013 14:44:52
28.394
51.666
10.0
4.8
09/04/2013 13:30:42
28.308
51,654
10.0
4.7
09/04/2013 12:47:47
28.359
51.724
10.0
4.7
09/04/2013 12:41:05
28.415
51,691
10.0
5.4
09/04/2013 12:05:40
28.491
51.685
10.0
6.3
09/04/2013 11:52:50
28.500
51.591
10.0

 Ce e cu clădirile cu bulină?

Dar cu blocurile care se termoizolează dar au crăpături în interior de te ia groaza?

--------------------------------------------------------------------