joi, 9 ianuarie 2014

În aşteptarea momentului în care vom beneficia şi noi, românii, de un Auditorium modern, aşa cum au toate oraşele importante din Europa sau din lume (nu doar capitalele), să ne delectăm puţin cu Sala de concerte Walt Disney din Los Angeles.

Aflați mai multe »

TVA creşte în Franţa de la 19,6% la 20%

De la 1 ianuarie 2014, în Franţa TVA va fi 20%

O echipă a postului de televiziune France 2 a urmărit o gospodină la cumpărăturile curente, calculând de fiecare dată diferenţa de preţ ce survine după majorarea TVA cu 0,4%. În ziua respectivă, pentru persoana aceea, diferenţa era cam de un euro. Diferenţa aceasta nu cuprinde, însă, efectul majorării asupra preţurilor mărfurilor ca urmare a majorării costurilor materiilor prime, transporturilor etc.

duminică, 29 decembrie 2013

Scortisoara poate fi toxica

UE interzice prăjiturile cu scorţişoară

Aflăm din presă că Uniunea Europeană ar putea interzice prăjiturile făcute cu (multă) scorţişoară - fiind citate rulourile tradiţionale daneze, dar ne putem gândi şi la plăcinta cu mere, la vinul fiert etc.

Cum asta?

Aflați mai multe »

Şalău cu bere la cuptor

Reţetă simplă de peşte alb cu bere şi smântână

O alternativă la bucatele grele din carne de porc

Ingrediente:

4 porţii de şalău de câte 200g
4 cepe
120 ml bere blondă amară
o roşie tăiată cubuleţe
60 g unt
200 ml smântână
sare, piper, verdeaţă
paprika, mac (după gust)

Preparare:
1. Se şterg bucăţile de şalău, se sărează şi se piperează pe ambele feţe

2. Se toacă fin ceapa .
3. Se topesc 30g unt într-o tigaie, se pun bucăţile de şalău şi se rumenesc , câte 3 minute pe fiecare parte, apoi se scoate peştele şi se pune deoparte.

4. În tigaie, se adaugă restul de unt şi ceapa tocată, care se căleşte la foc mic , amestecând mereu, apoi se adaugă paprika şi macul. Se amestecă bine, apoi se adaugă berea şi se lasă a foc mic, acoperit timp de 10 minute. Se adaugă pe urmă smântâna şi se amestecă iar.

5. Se pune peştele la cuptor (termostat 6 - 180°C) pentru 8 -10 minute, împreună cu sosul de bere cu ceapă şi smântână, acoperit cu folie de aluminiu.

7. Se serveşte cu garnitură din cubuleţe de roşie şi verdeaţă.

sâmbătă, 28 decembrie 2013

Bilete de avion reduse cu 90%

Internauţi norocoşi au profitat de o reducere cu 90% a preţurilor biletelor de avion pe un site de rezervări.

Numai că a fost... o greşeală a programului informatic.

Din eroare, au fost vândute bilete la compania aeriană americană Delta Air Lines la preţuri extrem de mici. De exemplu, zboruri cu 25 de dolari între New York şi Los Angeles, sau zbor dus-întors Baltimore-Honolulu pentru mai puţin de 100 de dolari.
Greşeala a fost corectată, dar compania aeriană a anunţat că biletele deja cumpărate la preţ redus rămân valabile, chiar dacă totul s-a datorat unei erori.

Fântâna tinereţii

Cercetătorii au găsit gena tinereţii

Aflați mai multe »

vineri, 27 decembrie 2013

Vânzătorii oferă informaţii corecte clienţilor..

Dar nu la noi!

Sigur, sunt şi vânzători corecţi, care îi informează pe clienţi aşa cum trebuie, ba mai dau chiar şi sfaturi competente, dacă este cazul.
Numai că, din ce în ce mai mult, întâlnim nu numai informaţii eronate date prin viu grai, dar chiar şi etichete mincinoase, puse de către vânzătorii lipsiţi de scrupule.
De foarte multe ori, în magazine care vând confecţii, vânzătorii se arată intrigaţi dacă încerci să găseşti eticheta fabricantului pe care să fie trecută compoziţia fibroasă a materialului. Vânzătorul sare să "te ajute" şi spune repede din ce e făcut materialul. De exemplu, din lână. Dacă insişti şi găseşti eticheta, de multe ori pe ea scrie : poliester. Sau poliester 80%, bumbac 20% etc.
Vânzătorul nu se tulbură că a fost prins cu minciuna - e obişnuit. "Dar ce, dumneavoastră vă luaţi după etichete? Pipăiţi aici, se vede că e din lână". (Las' că şi unele etichete sunt evident mincinoase, dar totuşi, dacă pui cap la cap ceea ce scrie pe etichetă cu ceea ce îţi spun simţul pipăitului şi experienţa la cumpărături, mai poţi să te lămureşti. Mai ales dacă vezi contradicţii flagrante, cum ar fi o etichetă pe care scrie "real leather" pe o confecţie din material textil... ).

Cât despre mărfurile de la tarabele de pe trotuar...ce să mai spunem. Vedem o etichetă mare, scrisă pe o bucată de carton: " pantaloni din lână". Te uiţi cu neîncredere la pantalonii din tricot flauşat pe dos ce nu aduce defel a lână. Pe etichetă nu scrie decât ceva pe chinezeşte - dar fără vreo referire la material. În interior- nici o etichetă. "Unde scrie că sunt din lână?" - întrebi. "Nu scrie". " Atunci de unde ştim că sunt din lână?" "Păi vă spun eu!" exclamă plină de siguranţă vânzătoarea. "Dar de unde ştiţi?" "Pâi ştiu, că îi am pe mine!"....Mi-a plăcut.

Ceva mai încolo, multe eşarfe în dreptul cărora scrie mare: "Kaşmir".
Unele au doar o etichetă lipită, pe care scrie un singur cuvânt: Pashmina. Eticheta este în mod evident lipită pe un material ce nu are nici o legătură cu lâna fină a caprelor din Himalaia. Pe altele, etalate pe aceea şi tarabă şi făcute din acelaşi material scrie : Pashmina 100% polyester. Dacă îl întrebi pe vânzător de ce a scris "kaşmir" pe etichetă, dacă şalurile sunt din poliester, el răspunde senin: "păi asta e caşmirul, un amestec cu poliester!"

Într-un magazin cu produse tradiţionale, bio şi cu preţuri pe măsură, admir borcănelele cu felurite produse frumos prezentate. Vânzătoarea mi se alătură imediat, dornică să mă ajute.
În dreptul unui borcănel scrie: "vişine crude, fără conservanţi". Întreb: "dar cum se păstrează vişinele astea aşa...fără să fie fierte şi fără conservant?" Răspunsul a venit promt: "Ei, le-au pus nişte salicilat, că altfel cum să ţină?". "Bine, bine, dar atunci de ce scrieţi că nu au conservant?" - O ridicare indignată din umeri ţine loc de răspuns. De ce insist atâta?

Pe numeroase articole de lenjerie feminină scrie pe etichete, în dreptul rubricii "compoziţie fibroasă" : satin. Desigur, satinul nu indică o anumită compoziţie fibroasă, ci doar un tip de ţesătură, care poate fi făcută din multe feluri de fibre. Totuşi, fabricantul evită să scrie adevărul, adică "poliester". Poate nu toată lumea se prinde.
Pe altele, nu mai scrie nimic. Vânzătoarea spune plină de siguranţă: " E din mătase". "Cum, mătase naturală? " întrebi cu un zâmbet. "Ei, nu chiar mătase naturală, că de asta nu mai este acuma, vă daţi seama...mătasea naturală era pe timpuri...". "Pare să fie un material sintetic" - spui, după pipăit. "Da,... sintetic,... dar nu e sinteticul ăla pe care îl ştiţi dumneavoastră, e alt material, e foarte bun, n-a venit nici un client să se plângă". De altfel, de multe ori primeşti explicaţia asta: "Este dintr-un material bun" (sic!).

Şi tot aşa mai departe...
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 26.03.2014
Alte exemple de toată frumuseţea
La un magazin de dulciuri de pe bulevardul Magheru, un loc important e ocupat de batoane de ciocolată cu ambalaj modest, dar pe care scrie mare: ciocolată cu lapte 100% unt de cacao.
Evident, ciocolata nu poate fi făcută numai din unt de cacao. Dacă producătorul vrea să se laude cu cantitatea de unt de cacao folosită, putea să specifice procentul din totalul compoziţiei. Dar asta nu se întâmplă. Proprietarul arab e indignat: eticheta arată că cioclata nu e cu unt de vacă sau cu "unt de margarină", ci cu unt de cacao - nu e clar?

Mediul ne modelează genele

Ceea ce moştenim poate fi îmbunătăţit

Genele fiecărui individ se exprimă diferit în funcţie de condiţiile de mediu. În acest fel, fiecare ins îşi fasonează propriul genom.
Cercetătorul Gene Robinson de la universitatea din Illinois a făcut un experiment care arată în ce măsură mediul modelează răspunsul genetic al fiecărui indivin, nu numai uman, dar şi din lumea animală.

El a studiat comportamentul unor tinere albine din două subspecii diferite: albina europeană şi albina africană, ce au fost introduse în colectivităţi de albine din subspecia diferită de a lor.
Se ştie că cele două subspecii de albine au comportamente diferite, albina africană fiind mult mai agresivă decât cea europeană.
Cercetătorul a constatat cu surpriză că tinerele albine şi-au modificat comportamentul în funcţie de colectivitatea în care se găseau, deşi genele lor le-ar fi indicat altceva. În mediul albinelor africane agresive, albinele europene au devenit şi ele agresive, iar în mediul paşnic al albinelor europene, albinele africane au devenit la rândul lor mai puţin agresive.
Experimentul a demonstrat că modificările epigenetice, insuflate de mediul social, permit o plasticitate a genomului de origine, o schimbare de expresie a genelor şi deci a comportamentului.
Este vorba despre expresia genelor în ARN (molecula care transportă informaţi genetică, NDLR), apoi în proteine, care condiţioneză genotipul unui individ, deci comportamentul său într-un anumit mediu.

Cum ne putem fasona propriul genom

În ceea ce ne priveşte pe noi, omenii, studiul lui Gene Robinson arată că de anturajul poate avea ca efect activarea sau reducerea la tăcere a anumitor gene, deci am avea puterea de a ne fasona propriul genom.
Astfel, mediul social, la fel ca alimentaţia, activitatea sportivă, metabolică, hormonală etc pot să ne influienţeze epigenomul , adică modul de exprimare al genelor.
Copiii stimulaţi sunt mult mai inteligenţi decât alţii, pentru că mama, vorbindu-i copilului va face să funcţioneze un anumit număr de neuroni şi va stimula un anumit număr de gene care vor da multe proteine.

Legătura dintre mediu, gene şi boli

Geneticianul Steve Cole a studiat legătura dintre mediu, gene şi boli.
Izolarea socială, stresul şi sărăcia ar putea fi factori care să afecteze imunitatea unora dintre noi, atingând în primul rând genele.
Anumite gene regizează răspunsul nostru imunitar în funcţie de starea noastră psihică. Ele au fost numite " gene de răspuns la ostilitate". Ele sunt implicate mai ales în răspunsul inflamator şi antiviral. Se pare că sistemul nostru nervos central este capbil să transforme semnalele condiţiei noastre socaile în semnale hormonale şi în schimbări ale neurotransmiţătorilor (care sunt molecule de semnal produse de neuroni), aceştia la rândul lor urmând să moduleze expresia anumitor gene ale imunităţii.

Dacă nişte şoricei sunt separaţi de mama lor după naştere câte o oră , la diferite intervale, se constată că stresul le afectează răspunsul imunitar şi vor creşte mai puţin decât cei care u trăit tot timpul alături de mama lor.

S-a observat în decursul timpului că percepţia pozitivă asupra propriei persoane este fundamentală pentru echilibrul nostru mental, psihic şi fizic.
Elementul nou constă în studiile ştiinţifice asupra felului în care starea de spirit influienţează asupra stării de sănătate.

RMGC urmărită pentru spălare de bani

Compania RMGC ce vrea să extragă aurul nostru de la Roşia Montană e acuzată de spălare de bani

Procurorii români au deschis o anchetă asupra companiei Roşia Montană Gold Corporation pentru spălare de bani şi evaziune fisclă- conform anunţului existent pe site- ul RISE Project.

RMGC a vărsat peste un milion de lei (300 000$) societăţii Kadok Interprest SRL, firmă despre care procurorii spun că este o societate fantomă utilizată de o reţea criminală organizată din oraşul Ploieşti.

Potrivit bilanţului oficial, RMGC a avut încasări anul trecut de numai 393.000 de lei – adică de trei ori mai mici decât suma pe care a plătit-o firmei Kadok Interprest din Ploieşti. Mai mult, în 2012, corporaţia RMGC a înregistrat pierderi de 111,5 milioane de lei.

Conform ştirilor din presă, (daily business) în acest dosar a fost arestat consilierul Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu, fiind citată pentru complicitate şi firma Trans Expedition Feroviar, una dintre firmele GFR (Grupul Feroviar Român), cercetările vizând în total 43 de societăţi comerciale (peste 75 de persoane fizice şi juridice) .
Firma Trans Expedition Feroviar a virat 1 674 000 lei în contul firmei fantomă Kadok Interprest din Ploieşti, considerată instrument pentru spălare de bani.

RMGC este controlată de compania canadiană Gabriel Resources Ltd, care deţine 80,69 % dintre acţiuni. Restul de 19,31% aparţine societăţii Mininvest Roşia Montană SA, a cărei înfiinţare fost aprobată de guvern în luna aprilie a.c. special pentru a gestiona cota din RMGC. Noua firmă a fost desprinsă tunci din compania naţională Minvest SA Deva. Pe 20 noiembrie 2013 Guvernul a mutat societatea proaspăt înfiinţată înapoi la Ministerul Economiei, după ce în ultima jumătate de an a fost coordonată de ministrul marilor proiecte, Dan Şova. Decizia a survenit în contextul respingerii în Parlament a proiectului de lege privind afacerea de la Roşia Montană.

Conform datelor apărute în presă, RMGC poate vinde în avans aurul şi argintul ce urmează a fi extrase pentru a-şi finanţa operaţiunile. (Nu ştiu de ce nu ar putea să facă asta statul român n.n.). În schimb, conform contractului cu RMGC, statul român nu va încasa dividende atâta timp cât acţionarul minoritar român va avea datorii faţă de Gabriel Resources ca urmare a majorărilor de capital.
Deci, dacă am înţeles bine, nici statul român şi nici RMGC nu au bani să demareze excavaţiile. Dar RMGC poate vinde aurul şi argintul nostru pentru a se finanţa, în schimb statul român nu poate face asta. (De ce? E o întrebare bună!). Cum RMGC va avea bani , din aurul nostru vândut în avans, va putea majora continuu capitalul, iar statul român nu va putea plăti partea sa, neavând dreptul să vândă propriul nostru aur. Deci nu va lua nici dividende. Tare, nu?

Ce vrea să producă RMGC?

Produse semifinite (concentrate), bare de aliaj "doré" (considerat ca produs finit, deşi el necesită rafinare pentru a fi turnat în lingouri de aur şi de argint, deci este tot un produs semifinit) , dar şi lingouri (asta dacă va găsi pepite de aur nativ, pentru că nu intenţionează să aibă o rafinărie).

Cum a obţinut RMGC "drepturi" la Roşia Montană

RISE Project a publicat mai multe documente privind afacerea Roşia Montană:

Licenţa 47/1999 şi anexa prin care se stabilea perimetrul licenţei la 1200 ha.

Deşi Legea minelor nu permite mărirea perimetrului unei licenţe de exploatare, ci doar micşorarea lui, au fost întocmite acte adiţionale şi modificări prin care perimetrul licenţei de exploatare a fost mărit la 2122 ha (în 1999), apoi la 4282 ha (în 2001), pe urmă la 2388 ha (în 2004). (Deci perimetrul a fost aproape dublat în mod ilegal?)

Conform datelor RISE Project, Licenţa de exploatare 47/1999 este pentru mina veche şi nu pentru "proiectul RMGC", care a fost făcut abia în 2001.

Obţinerea licenţei prin ocolirea legii

Pe 7 iunie 1997, firma Gabriel, prin subsidiara Gabriel Jersey, a făcut un Contract de încorporare şi un Articol de Asociere cu Minvest, rezultând compania mixtă EuroGold Resources SA, actuala RMGC. Se încheiase o "înţelegere prealabilă" în care Minvest se obliga să obţină licenţele de exploatare pentru Roşia Montană şi de explorare pentru Bucium şi să le transfere în termen de 7 zile lui EuroGold. (este ore legal aşa ceva?). În acest fel licenţa a fost obţinută fără licitaţie publică.

Iniţial Gabriel Jersey avea 65% din acţiuni, iar Minvest vea 33,8%. Dar RMGC a făcut în 1999 o majorare de capital, noile acţiuni fiind atribuite lui Gabriel Jersey, care deţine de atunci 80%, Minvest rămânând cu numai 19,31% (restul aparţinând unor acţionari minoritari despre care nu se vorbeşte).
În anul 2000 Licenţa de exploatare 47/1999 e transferată de ANRM către RMGC.

Numai că o licenţă "mixtă" de explotare, dar şi de exploarare este ilegală, Legea Minelor 61 /1998 stipulând la art. 9 şi 10 că exploararea şi exploatarea se realizează pe baza unor licenţe exclusive, acelaşi lucru fiind stipulat şi în Legea minelor 85/2003.

De asemenea, Minvest avea dreptul să primească licenţă de exploatare fără concurs public de oferte pentru că lucrase deja la Roşia Montană înainte de apariţia legii, în timp de RMGC ar fi trebuit să câştige un concurs public de oferte, ceea ce nu s-a întâmplat.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

În acelaşi timp, nu se vorbeşte mai deloc despre mina de la Certej, unde Eldorado Gold Corporation a obţinut licenţă de exploatare (tot prin cianurare) pe 2670 ha în apropiere de Geoagiu Băi.
O fi fost vreo licitaţie publică?
Printr-o coincidenţă, şi acolo statul român ar avea doar 20%.

Dacă ne gândim că terenurile imense implicate în excavaţii prin dinamitare vor fi pierdute pe vecie pentru alte întrebuinţări, cam cât pierd românii doar de aici?
Ioana Băsescu a cumpărat terenul de la Nana cu 4500 €/ha.
Cele două exploatări aurifere privează statul român de 2388 ha+2670 ha=5058 ha.
la preţul estimativ de mai sus, ar fi 5058 x 4500 =22 761 000 euro pierduţi de statul român. Pierderea este de fapt mult mai mare, pentru că terenul respectiv cuprinde localităţi, biserici, morminte, site-uri arheologice şi monumente istorice care nu pot fi înlocuite.
Se pierd porţiuni din ţară.
Nu doar la aceste două exploatări aurifere, ci şi la celelalte care au fost date pe gratis de autorităţile statului.

Grupul canadian Carpathian Gold prin Samax România intenţionează să deschidă trei exploatări de aur şi de cupru în judeţul Hunedoara, unde se spune că se vor face investiţii de până la 1,2 miliarde de dolari în următorii 20 de ani (o medie de 60 de milioane de dolari pe an). Carpathian Gold (CPN) deţine drepturile de explorare a zăcămintelor de aur şi de cupru de la Rovina, din judeţul Hunedoara, cu resurse estimate la 7,2 milioane de uncii de aur.(223,2 tone!).

Cum se face că noi, românii nu mai avem drepturi asupra bogăţiilor din subsolul pământului nostru?