Serie de cutremure in Iran

Cutremurul de 6,3 grade pe scara Richter din Iran a fost urmat de 24 de cutremure de peste gradul 4 in doua zile! Din păcate, seria de cutremure a anunţat un cutremur mult mai mare, cel cu magnitudinea de 7,8 pe scara Richter - adică foarte mare! Cam cât cutremurul de la noi din anul 1940.

Cutremurele continuă în această regiune-şi ieri au fost cutremure destul de mari acolo.

Iar noi, stăm cu sabia lui Damocles deasupra capului.

Câte construcţii s-au expertizat şi câte s-au consolidat până acum?

Vedeţi graficul comparativ al intensităţilor cutremurelor

Harta	Magni-tudine	Data-ora UTC A/L/Z ora,m,s	Latit. grade	Long. grade	Adân-cimea km	Regiunea
	4.2	2013/04/22 07:26:27	28.726	51,598	10.0	Sudul Iranului
	4.7	20/04/2013 15:37:15	28.013	62.202	30,2	Iran- Pakistan
	5.0	19/04/2013 21:41:05	27.060	53.860	10.0	Sudul Iranului
	4,2	19/04/2013 20:22:40	33.275	51,654	15,5	Centrul Iranului Sudul Iranului Iran-Pakistan regiune de granita
	4,4	19/04/2013 18:33:01	28.561	51,594	40,1
	4.8	17/04/2013 04:53:27	28.245	62,403	54,2
	5.7	17/04/2013 03:15:54	28.189	62,308	68,3
	4.0	16/04/2013 22:50:23	28.487	51.700	10.1	Sudul Iranului
	4.7	16/04/2013 20:43:18	27,927	61,802	55,0
	4.6	16/04/2013 19:14:51	27.842	61,898	56,3
	4.1	16/04/2013 13:54:01	28.172	62,407	65,2	Iran-Pakistan regiunea de granita
	7.8	16/04/2013 10:44:21	28.107	-62,053	82,0
	4.3	14/04/2013 12:32:19	28.248	51.850	10,9	Sudul Iranului
	4.3	14/04/2013 09:09:41	28.344	51.688	9.7
	4.3	14/04/2013 03:01:31	28.400	51,707	12.0
	4.3	13/04/2013 08:05:35	28.405	51,653	10.3
	4.4	13/04/2013 07:43:18	28.221	51,721	10.0
	4.3	12/04/2013 05:11:31	28.379	51.605	10.1
	4.5	11/04/2013 22:24:31	28.104	51.537	10.0
	4.5	11/04/2013 16:21:33	28.431	51.795	11,6
	4,8	11/04/2013 02:03:24	28.507	51,676	10.1
	4.3	10/04/2013 16:54:21	28.245	51.656	10.0
	4.6	10/04/2013 12:40:18	28.514	51.552	9.9
	4.1	10/04/2013 09:29:54	28.541	51,632	10.0
	5.2	10/04/2013 08:00:00	28.438	51.738	9.9
	4.8	10/04/2013 07:10:41	28.309	51,751	10.1
	4.3	10/04/2013 06:18:37	28.786	51.673	10.0
	5.6	10/04/2013 01:58:28	28.450	51,608	10.0
	4.9	10/04/2013 01:00:23	28.481	51,604	10.0
	4.2	09/04/2013 23:33:34	28.480	51.887	10.1
	4.4	09/04/2013 21:53:40	28.343	51.640	10.0
	4.1	09/04/2013 21:18:22	28.521	51.584	10.0
	4.8	09/04/2013 20:54:16	28.276	51.675	9.9
	4.6	09/04/2013 20:06:53	28.420	51.641	19.9
	4.4	09/04/2013 19:10:34	28.407	51.626	10.1
	4.3	09/04/2013 18:59:09	28.516	51.711	10.0
	4.4	09/04/2013 17:21:00	28.510	51.738	9.5
	4.7	09/04/2013 16:32:32	28.446	51.685	10.0
	4.2	09/04/2013 15:05:46	28.146	51.705	10.0
	4.8	09/04/2013 14:44:52	28.394	51.666	10.0
	4.8	09/04/2013 13:30:42	28.308	51,654	10.0
	4.7	09/04/2013 12:47:47	28.359	51.724	10.0
	4.7	09/04/2013 12:41:05	28.415	51,691	10.0
	5.4	09/04/2013 12:05:40	28.491	51.685	10.0
	6.3	09/04/2013 11:52:50	28.500	51.591	10.0

 Ce e cu clădirile cu bulină?

Dar cu blocurile care se termoizolează dar au crăpături în interior de te ia groaza?

--------------------------------------------------------------------

Tarom

Noi uniforme la Tarom

Aflăm din presă că vor fi noi uniforme la Tarom, iar designerul ales este Cătălin Botezatu.

Să ne amintim cum sunt uniformele actuale>>>
Bleumarin, cu trese şi nasturi aurii şi cămăşi albe.
Se pare că au fost gândite, la vremea lor, de Pierre Cardin.
Există şi varianta cu vesta tivită cu roşu:

Dar cum vor fi noile uniforme?

Din cele prezentate în presă, vor fi tot bleumarin, tot cu cămăşi sau bluze albe şi cu nasturi aurii.
Dar sacourile nu vor mai fi la două rânduri, iar fetele vor avea eşarfe la gât.
Dar şi acuma există varianta cu eşarfă:


Bine, s-a spus că se mai lucrează încă la detalii, dar în linii mari ele vor fi aşa:

Vă plac?  (Bine...trecând peste atitudinea    necorespunzătoare a manechinelor din dreapta) Vi se par mai frumoase decât preceentele? Presupun că fireturile pe mâneci se vor păstra, totuşi, până la urmă.

Dar, ca să ne facem o ideie mai clară, să vedem cum sunt şi uniformele altor companii aeriene:

Mda
Parcă arată mai bine şi sunt mai bine croite.
Nu fac falduri, nu scot burţile în relief, "cad" bine pe corp.Culoarea bleumarin, tradiţională, a fost înlocuită la unele companii aeriene cu culori mai vesele - cum ar fi roşul rusesc. Oricum, există accente contrastante: roşu, galben, alb. Toţi au încercat să aducă ceva specific ţării: fie culorile naţionale, fie elemente din portul popular naţional. (Cazul unor companii asiatice). În privinţa uniformelor pentru piloţi, observăm că uniforma piloţilor de la Air France este aproape la fel cu uniforma actuală de la Tarom. Şi a fost proiectată de Christian Lacroix! Dar noi vrem să le schimbăm pe ale noastre cu cele ale lui Bote. 


Dar, să mai vedem câteva exemple:
Compania finlandeză  - tot cu bleumarin şi alb, cu eşarfe şi Thai Airlynes, cu costume de inspiraţie tradiţională
Mai există şi uniforme " de gata", puse la dispoziţie  de cine alţii decât de chinezi, şi care se pot cumpăra de pe internet.
Iată nişte exemple:

Pentru compania lor, China Southern, chinezii au apelat însă la un designer francez

Rochiile de la Singapore Airlines au fost gândite în 1968 de Pierre Balmain. Si au rămas nescimbate până astăzi. Stilul retro Uniformele de la Air Canada au fost create de o stilistă canadiană, în stil retro-modern, în culorile bleumarin, bleu-argintiu cu accente roşii.

Cathay Pacific a apelat la Nina Ricci << Uniformele bleu de la Korean Airlines au fost desenate în 2005 de Gianfranco Ferre. Şi arată bine până azi. V V

Care vă plac mai mult? 

Sau - să o luăm altfel - care sunt cele mai urâte?

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

22.04.2016

Noi uniforme-Tarom 2016

Iata ca in aceste zile sunt prezentate alte noi uniforme pentru Tarom , desenate de catre acelasi Catalin Botezatu. Ale sunt schimbate fata de cele prezentate acum doi ani, dar suntem anuntati ca dupa alti doi ani se vor face altele- tot de catre Catalin Botezatu..

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Diamante artificiale

Diamante sintetice

Sunt diamante cu aceeaşi compoziţie chimică şi cu structură şi aspect similare cu diamantele naturale, doar că au fost produse de om, după tehnologii sofisticate.
În ianuarie 2006 ele se vindeau cu preţuri cu numai 10% până la 59 % mai mici decât cele ale diamantelor naturale - deci, foarte scump. Producţia lor anuală atingea 600t/an, aducând cam un miliard de dolari. Extracţia de diamante naturale ar furniza circa 26t (130milioane carate) anual.

Tehnologia gazelor de sist

Firmele specializate explică tehnologia extragerii gazelor de şist.

Din mai multe astfel de pagini web, putem desprinde tehnologia prin care se scot gazele care se găsesc incluse (sub formă de bule mici de gaz) în rocile aflate la 2 - 3000 - 4000m adâncime.

Principiul exploatării gazelor (sau petrolului) din şisturi

1. Se forează vertical până la adâncimea de 2000m, la 3000m sau mai mult.
Sonda poate continua apoi să sape pe orizontală, până la distanţe de până la 2 km! Sonda cu foraj vertical costă cam 300000-1 milion €, în funcţie de adâncime, iar una ce forează şi orizontal costă între 4 şi 8 milioane €, dar oferă posibilitatea de a fractura rocile aflate până le 2 km de puţ. Terenul avut la dispoziţie se împarte în careuri cu latura de o milă (1,6 km), rezultând pătrate de câte 25,6 ha. Pe fiecare astfel de careu, în SUA se fac între 4 şi 8 puţuri de forare.

2. Pe zona orizontală a sondei se introduc tuburi cu găuri, prin care se introduce o mare cantitate de apă dulce sub presiune,(între 4000 şi 15000m³   apă, la presiunea de 1000 atmosfere) la care au fost adăugate cica 500 substanţe chimice diferite, dintre care unele au fost menţionate de firme, altele sunt secrete. Se introduc şi biluţe -gen nisip.

Cantitatea de substanţe chimice este cam 2% din cantitatea de apă, deci circa 80-300 m^{3 pentru fiecare puţ.}
3. Fluidul injectat sub presiune zdrobeşte (fracturează) rocile întâlnite,provocând mai multe cutremure de mică intensitate pe toată lungimea porţiunii orizontale a forajului; bulele mici de gaz ies în lichid şi sunt trase - împreună cu circa 80% din lichidul injectat - la suprafaţă, prin sondă.
4. Apa poluată cu substanţe chimice aduce cu ea din adâncuri şi alte substanţe aflate acolo, dintre care unele radioactive (în funcţie de compoziţia solului).
Ea nu poate fi refolosită pentru altă fracturare şi nici pentru orice altceva! Rezultă cam 3200-12000 m3 apă poluată la fiecare puţ. 
5. Decontaminarea şi epurarea apei contaminate ar costa mult, deci firmele preferă să o îngroape iar în sol, prin intermediul unor "foraje de injecţie". Ne putem gândi că acestea sunt mai puţin adânci decât cele de extragere a gazului, pentru că sunt cu atât mai ieftine cu cât sunt mai scurte şi e greu de controlat care a fost adâncimea lor.
Substanţele cancerigene, biocide, radioactive, acizii şi antigelurile pot ajunge în apa freatică şi de aici în apa potabilă sau în apa din râuri, fluvii, mare. Apa de irigaţii luată din râuri ar duce substanţele la suprafaţa ogoarelor, apoi în plante şi animale. 
6. Cercetările din SUA au stabilit că apa reinjectată în sol poate produce alunecarea rocilor una faţă de alta (conţinând substanţe ce împiedică frecarea şi alţi aditivi) şi ca urmare apar seisme în zone une mai înainte nu erau. Nu se ştie ce se întâmplă în zonele care au deja o seismicitate ridicată!

7.Cantitatea de gaz extrasă după fracturare este mare la început, dar scade destul de repede (cam în doi ani) şi e necesară o nouă fracturare, apoi forarea unui nou puţ.

8. De la un singur puţ vertical se poate fora pe orizontală la diferite adâncimi şi la diferite distanţe între canalele orizontale, rezultând mult mai multe fracturări pentru un singur puţ de forare. Cantitatea de apă necesară şi cantitatea de substanţe chimice creşte proporţional. 

Despre ce cantităţi ar fi vorba?

La un număr de 4-8 puţuri /25,6ha, pentru suprafaţa concesionată- de pildă- firmei Chevron, de 2700 km pătraţi ar însemna între  4154 şi 8308 puţuri, pentru care ar fi necesari 16 616 000 – 124 620 000 m³ apă dulce şi vor rezulta 13 292 800 – 99 696 000 m³ apă poluată pentru câte o singură fracturare/puţ.

Pentru cele 4154-8308 puţuri se vor folosi 332320- 2 492 400 m³ substanţe chimice nediluate.

Cantităţile de precipitaţii înregistrate statistic în zona Buzău variază între 25,5 şi 79,5 l/m²/lună. = 255000 – 795000l/ha/lună = 255-795 m³/ha/lună.

Se observă că apa provenită din precipitaţii nu e suficientă pentru a acoperi necesarul de apă pentru fracturarea hidraulică, iar cantitatea de apă poluată rezultată dintr-o singură fracturare pe fiecare puţ ar fi mai mare decât totalul precipitaţiilor lunare. 

Dar apa e necesară nu numai pentru fracturare hidraulică, ci şi pentru băut, pentru culturile agricole , pentru industrie etc. 

Cantitatea enormă de apă poluată nu ar putea fi decontaminată şi tratată corespunzător şi va fi reintrodusă în sol, sau va fi decantată superficial şi deversată în râuri, ajungând apoi pe ogoarele irigate. 

De exemplu în Canada nu se practică această tehnologie, considerându-se că nu există suficiente surse de apă!
Chiar dacă nu se ajunge la numărul maxim de puţuri folosit uzual în SUA, cantităţile rămân uriaşe şi imposibil de decontaminat.

În alte ţări cum ar fi Franţa sau Bulgaria, tehnologia a fost interzisă.

În Marea Britanie şi în Germania s-a interzis folosirea procedeului în zone în care există apă freatică ce nu a fost deja poluată de alte procese tehnologice.  Deci, aproape peste tot. 

Dar la noi? Se pare că mulţi dintre politicienii importanţi, factori de decizie,  nici nu ştiu despre ce este vorba.  Unul dintre cei mai importanţi vorbea la televizor despre faptul că firmele au primit autorizare pentru a prospecta existenţa "pungilor de gaz"....

Ori, după cum vedem, nu e cazul unor pungi de gaz.....
De asemenea, ni se promite că prin exploatarea gazelor de şist nu vom mai avea nevoie de "gazul rusesc". Adică, vom cumpăra gazele de la firma Chevron. Dar nu numai de la firma Chevron, pentru că au primit autorizaţie de prospectare (şi apoi de exploatare) şi...firme ruseşti. Adică, tot de la ruşi vom cumpăra şi tot la preţul făcut de ei. 

Cât gaz ar primi România?

Potrivit specialiştilor, exploatarea acestor gaze ar putea reduce cu 10% importurile din Rusia. 
Înseamnă că România ar urma să primească foarte puţin din gazele extrase de marile companii străine! 
Dacă noi importăm cam 3,12 miliarde m³ de gaz metan, iar gazele de şist ne-ar scuti doar de 10% din această cantitate, înseamnă că România ar primi doar 3 milioane m³ de gaz metan, în schimbul poluării permanente a unor suprafeţe enorme de teren şi a unor efecte necontrolabile asupra vieţii oamenilor şi animalelor. Această cantitate relativ mică de gaz metan nu are cum să producă un reviriment economic la noi. Dacă în alte ţări se observă scăderea considerabilă a preţului gazelor, asta este pentru că cei care le exploatează sunt cetăţeni ai ţărilor respective şi deci beneficiile nu merg peste graniţe.
O altă consecinţă nefastă a exploatării gazelor de şist este deteriorarea şoselelor ca urmare a traficului greu intens legat de tehnologia de fracturare hidraulică, ce presupune, după cum am văzut, deplasarea unor cantităţi uriaşe de apă. Iar deteriorarea infrastructurii rutiere va împiedica activitatea altor investitori, deci va duce la sărăcirea populaţiei. 
Scumpirea apei de 20 de ori s-a constatat deja în Statele Unite, ca urmare a consumului intensiv şi a deteriorării ireversibile a resurselor de apă existente. 
S-a constatat, de asemenea, apariţia malformaţiilor congenitale  la copii în preajma puţurilor . 

Listă orientativă a substanţelor folosite:

Metanol (alcool metilic)                  – toxic-letal
Etilenglicol (1, 2 – etandiol)           – malformant, induce cașexie
BTEX (emulsie din benzen, toluen, etilbenzen și xilen) – cancerigen, toxic-letal
Naftalina                                          – cancerigen, volatil
Xilen (dimetilbenzen)                      – presupus cancerigen, mutagen
Acid clorhidric                                – biocid, puternic reactiv
Toluen (Toluol sau Metilbenzen)    – puternic cancerigen, afectează sistemul nervos central (SNC)
Etilbenzen (feniletan)                      – presupus cancerigen
Dietanolamina (2, 2 – iminodietanol)
Formaldehida (Aldehida formică)   – cancerigen, afectează sistemul nervos central (SNC)
Acid sulfuric                                     – cancerigen, biogen, puternic reactiv
Tiouree                                             – cancerigen, volatil
Clorură de benzil                              – cancerigen
Cumen (Izopropilbenzen)                – toxic-letal
Acid nitrilotriacetic                          – cancerigen, toxic-letal
Dimetil-formaldehidă                       – presupus cancerigen, toxic-letal, biocid, volatil
Fenol                                                 – toxic-letal, biocid
Benzen                                             – cancerigen (cancer de piele, cancer ganglionar)
Di-2-etilfenilftalat                            – cancerigen, mutagen, biocid, folosit la detergenții industriali
Acril-amida                                      – cancerigen, mutagen, folosit la detergenții industriali
Acid fluorhidric                                – biocid, toxic-letal
Anhidridă ftalică                              – induce cașexie
Acetaldehidă                                    – cancerigen, asociat canceului hepatic și celui pancreatic
Acetofenonă                                     – afecțiuni oftalmologice
Săruri de cupru                                 – toxic-letale
Oxietilena                                          – puternic cancerigen
Plumb                                                – cancerigen
Oxipropilena                                     – puternic cancerigen
Para-xilen                                         – mutagen, presupus cancerigen

Harta perimetrelor de explatare a petrolului si gazelor din Romania

Cine exploateaza resursele petroliere ale tarii noastre

Petrol, gaze, inclusiv gaze de sist

Harta perimetrelor de exploatare- conform ANRM

"acorduri petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare a petrolului (ţiţei şi gaze naturale situate în orice tip de colector)".
Orice tip de colector înseamnă inclusiv exploatarea petrolului şi gazelor din şisturi, prin fracturarea rocilor de la mari adâncimi , cu mari riscuri de seismicitate şi de poluare ireversibilă a mediului.
Din pacate, nu vedem firme romaneşti , ci doar firme străine. 
Polonia a concesionat 15% din teritoriul ei , pentru moment pentru prospecţiuni, condiţionat de asocierea cu firme de stat poloneze şi stabilit dinainte că 40% din profit va fi pentru statul polonez.
Si noi? 

Liber la gazele de şist. ANRM: "Exploatarea gazelor de şist din România NU este interzisă"

Un copil din Goi, Nigeria, stă pe un mal poluat cu petrol.
Sursa FOE Olanda

Ex:

Sterling a cumparat 40% din perimetrul petrolier in Marea Neagra

Lukoil - noi exploatari de petrol in Marea Neagra

Într-un interviu televizat, ambasadorul Rusiei în România a fost întrebat de reporter: ştiţi că am descoperit noi zăcăminte în Marea Neagră şi...

Ambasadorul i-a tăiat repede vorba: "Da, le vom exploata şi pe acelea!" - a spus el.

Ce redevenţe încasează România pentru hidrocarburile pe care le iau alţii din moştenirea noastră?

Rezervele de petrol sunt pe cale de a se termina, pe plan mondial. Desigur, preţul petrolului va creşte pe măsură ce rezervele se vor termina. În aceste condiţii, unii analişti critică de pildă faptul că Marea Britanie şi-a exploatat rezervele de petrol din Marea Nordului în loc să le păstreze pentru a le valorifica la preţ mult mai mare mai târziu.

Dar ce să mai spunem despre situaţia noastră, care ne dăm rezervele de petrol şi de gaze pe nimic, primind în schimb redevenţe penibile de 3,5%?

Constituţia României 

ARTICOLUL 136: Economia

      (1) Proprietatea este publică sau privată.
      (2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.
      (3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.
      (4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică.
      (5) Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.

Dar în noua Constituţie, cum se vor modifica aceste articole?
  

sursa: namr.ro/licensse_petrol_ro

Blazon pentru Opera Nationala Bucuresti

Opera Nationala  Bucuresti are un nou insemn heraldic si un nou logo

"Este un însemn heraldic care vorbeşte despre istorie dar în acelasi timp despre ceea ce înseamnă opera în general. (...) Blazonul heraldic este realizat de domnul Tiron, membru în Comisia de Heraldică a Academiei Române. Este un extraordinar heraldist. El vorbeste despre tradiţia din România a operei, despre tradiţia operei în general şi despre muzele care domină opera în general",  spus Razvan Ioan Dinca, directorul Operei.
Logo-ul ales este:

 "ARS GRATIA ARTIS"

  

Expresia în limba latină ars gratia artis   înseamnă artă pentru artă (sau, cuvânt cu cuvânt,  arta este recompensa artei) şi este deviza societăţii americane media Metro-Goldwyn-Mayer, însemnând că arta este independentă de exigenţele politice şi sociale. 

Verdi nu ar fi fost probabil de acord cu acestă deviză. pentru el, opera a fost un mijloc de exprimare a patriotismului şi de mobilizare la luptă împotriva ocupaţiei străine. Nici Puccini nu ar fi fost de acord. El a demascat comportamentul imoral faţă de străini, poziţia inferioară a femeilor în societate şi situaţia mizeră a tinerilor artişti. Iar Mozart a demascat imoralitatea nobilimii. Exemplele pot continua foarte mult, dar ...fiecare cu părerile lui!

Atenţie, emblema şi logo-ul MGM sunt marcă înregistrată- vedeţi să nu aveţi probleme cu ei!

Emblemele şi logo-urile altor teatre celebre de operă din lume:

Metropolitan New York (The Met)	Scala din Milano  (cuprinde stema Lombardiei)
	Opera de stat din Viena
Opera din Paris	Opera din Parma