Se afișează postările cu eticheta viata sfantului. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta viata sfantului. Afișați toate postările

luni, 22 aprilie 2013

23 aprilie Sfântul Gheorghe


Sfântul Mare Martir Gheorghe Purtătorul de Biruinţă

Pe 23 aprilie lumea creştină îl prăznuieşte pe sfântul mare martir Gheorghe Purtătorul de Biruinţă şi pe tovarăşii săi Anatol, Protoleon, Atanase şi Glikerios.

Viaţa Sfântului

Sfântul Gheorghe se născuse într-o familie de condiţie bună, bogată, din Cappadocia (Asia Mică). El şi-a pierdut tatăl la vârsta de zece ani, iar mama sa Policronia, ce era creştină, s-a întors în patria ei Palestina şi şi-a crescut fiul în virtuţile evanghelice.
La 18 ani Gheorghe  un tânăr inteligent, cu educaţie aleasă şi cu aspect plăcut. El a intrat în cariera militară şi a fost ridicat rapid la gradul de tribun în garda imperială, apoi – se pare – devenise prefect.  
Întorcându-se în Cappadocia după o campanie victorioasă, trecând prin Pamphylia, el a eliberat-o pe fiica unui rege care fusese lăsată pradă unui dragon, omorând fiara. Cei care au văzut puterea pe care i-o dăduse credinţa, s-au convertit la rândul lor la creştinism.
În timpul marii persecuţii declanşate de Diocletian împotriva creştinilor în jurul anuliu  304 împăratul convocase la Nicomedia toţi guvernatorii din Orient pentru a le comunica decretele împotriva creştinilor.
Sfântul Gheorghe a simţit că venise momentul să-şi mărturisească public credinţa creştină. El şi-a împărţit toate bunurile săracilor, a eliberat sclavii şi s-a dus la curte.
În mijlocul adunării, el i-a reproşat suveranului că varsă în mod nedrept sângele nevinovat al creştinilor. Stupefiat, Diocletian l-a însărcinat pe secundul său Magnentius să-l interogheze pe îndrăzneţ asupra credinţei lui.
Gheorghe a răspuns că  venise fără teamă să le adreseze reproşurile pentru că el credea în Cristos, Dumnezeu adevărat.
Împăratul i-a propus să-l acopere de onoruri dacă ar aduce sacrificii zeilor imperiului.
Gheorghe a răspuns:
« Regatul tău va deveni corupt şi va dispărea repede, fără să-ţi aducă nici un profit; dar cei care vor aduce un sacrificiu de laudă Regelui Cerurilor vor domni alături de El îneternitate !»
La ordinul suveranului, gărzile l-au lovit pe sfânt cu lăncile în pântec. Sângele a tâşnit în valuri, însă, de la primele lovituri, lăncile s-au îndoit, ca şi cum ar fi fost făcute dintr-un material moale.
Ostaşul lui Cristos a fost atunci aruncat în temniţă, cu o piatră grea pe piept. A doua zi, el a apărut din nou în faţa tiranului şi a arătat aceeaşi fermitate, aşa că a fost legat de o roată deasupra unor instrumente tăioase, astfel încât când roata se învârtea corpul Sfântului era trptat tăiat în bucăţi. Stăpâninduşi durerea prin dragostea pentru Dumnezeu, sfântul Gheorghe  nu înceta să mulţumească Domnului. O voce s-a auzit din cer, spunând: „Nu te teme Gheorghe. Eu sunt cu tine!” Şi un înger îmbrăcat într-o haină albămai strălucitoare decât soarele, a coborât pentru a-l dezlega şi a-i vindeca rănile. Când sfântul s-a prezentat sănătos în faţa împăratului, doi ofiţeri din garda imperială, Anatol şi             Protoleon l-au mărturisit pe Cristos cu voce tare. Ei au fost imediat decapitaţi.
Împărătesa Alexandra s-a declarat creştină şi ea, dar Magnentiu a constrâns-o să se retragă la palat.
Sfântul a fost apoi aruncat într-o groapă plină cu var nestins; dar, ca şi cei Trei Tineri din coptoru din Babilon, el a ieşit de acolo teafăr, după trei zile, salutând mulţimea care striga « Mare este Dumnezeul lui Gheorghe ! » Împăratul, rămânând totuşi insensibil în faţa tuturor acestor demonstraţii de putere a lui Cristos, a ordonat ca Martirul să fie obligat să meargă cu încălţări cu vîrfurile înroşite în foc. « Aleargă, Gheorghe, către obiectul dorinţelor tale ! », îşi spunea Sfântul, invocând ajutorul Domnului. Şi încă odată, deatins şi strălucind de mulţumire, el s-a prezentat în faţa tiranului.
Icoana făcătoare de minuni
de la muntele Athos
Prin mila lui Dumnezeu, el a scăpat şi de o otravă preparată de un mag numit Athanase. Cum acesta şi cei care erau cu el rămâneau increduli, gândindu-se că Gheorghe folosea nişte lucrări magice, la cererea lor el a înviat un mort aflat în criptă. Acesta s-a prosternat în faţa sfântului şi, declarând că a fost scos din infern prin rugăciunea lui, el mărturisi credinţa în Cristos. Magul, învins, a căzut atunci la picioarele servitorului lui Dumnezeu, i-a cerut iertare şi a proclamat la rândul său adevărata credinţă. În culmea furiei, Diocletian a ordonat decapitarea imediată a lui Atanase şi a celui înviat.
Unii dintre cei care au crezut în Cristos după minunile Sfântului Gheorghe au găsit mijlocul de a veni să-l viziteze în temniţă, pentru a primi învăţătura evanghelică sau pentru a fi vindecaţi de bolile de care sufereau. Sfântul alina durerile fiecăruia şi a înviat chiar un bou ce aparţinea unui ţăran numit Glikerios. Acesta din urmă a fost apoi arestat şi decapitat fără nici un proces.
A doua zi Diocletian a ordonat să fie adus Gheorghe în templul lui Apollon, în prezenţa unei mulţimi considerabile. Prefăcndu-se că ar vrea să aducă sacrificiu, Martirul a intrat în templu şi s-a adresat idolului făcând semnul Crucii. Demonii care locuiau în statuie au strigat şi ei că Isus Cristos este adevărat Dumnezeu şi au ieşit cu mare zgomot, lăsând statuile să se prăbuşească la pământ. Preoţii şi păgânii l-au gonit atunci pe Sfânt cu strigăte şi l-au readus la palat. Atrasă de zgomot, Alexandra a ieşit , a trecut prin mulţime strigând «Dumnezeu al lui Gheorghe, ajută-mă! » şi a căzut la picioarele Sfântului. Ne mai putând să-şi stăpânească furia, tiranul, a cărui inimă se întărise ca odinioară a Faraonului, a ordonat decapitarea celor doi. Dar în ajunul execuţiei, Alexandra şi-a dat în pace duhul lui Dumnezeu, în închisoare.
În ziua stabilită, Sfântul Gheorghe s-a dus la locul execuţiei urmat de o mare mulţime. El a mulţumit lui Dumnezeu pentru toate binefacerile Lui şi , cerându-I ajutorul pentru toţi cei ce se vor cere să intervină pentru ei în secolele ce vor urma, apoi şi-a aplecat capul sub secure şi a plecat pentru a duce în ceruri trofeele gloriei eterne.
Racla Sfântului Gheorghe la Lod în Israel
După dorinţa Sfântului, servitorul lui a dus pe urmă preţioasele relicve pământeşti în patria sa, Lydda (Diospolis) în Palestina, unde s-au săvârşit nenumărate minuni în biserica mare ce s-a construit în onoarea sa.
 Cultul Sfântului Gheorghe a cunoscut o mare râvnă în toată lumea creştină, atât în Orient, cât şi în Occident. Sfântul Gheorghe a fost ales protectorul multor ţări, mii de biserici i-au fost consacrate şi toate sufletele creştine văd în el încarnarea virtuţilor curajului, răbdării în suferinţe şi încredere în ajutorul Domnului Cristos.

Sfântul Gheorghe este sfântul ocrotitor al următoarelor țări și regiuni:

·         Anglia
Steag de luptă al lui Ştefan cel Mare,
 cu Sfântul Gheorghe pe tron
·         Aragon
·         Catalonia
·         Etiopia
·         Georgia
·         Grecia
·         Lituania
·         Malta
·         Moldova
·         Muntenegru
·         Palestina
·         Portugalia
·         Rusia
·         Serbia
Sfântul Gheorghe este sfântul ocrotitor al următoarelor orașe:
·         Amersfoort, Olanda
·         Barcelona, Spania
·         Beirut, Liban
·         Botoșani, România
·         Bteghrine, Liban
·         Cáceres, Spania
·         Drobeta Turnu-Severin, România
·         Ferrara, Italia
·         Freiburg, Germania
·         Genova, Italia
·         Insula Gozo, Malta
·         Liov, Ucraina
·         Ljubljana, Slovenia
·         Lod, Israel
·         Londra, Anglia
·         Moscova, Rusia
·         Piran, Slovenia
·         Pomorie, Bulgaria
·         Preston, Anglia
·         Qormi sau Città Pinto, Malta
·         Reggio Calabria, Italia
·         Rio de Janeiro, Brazilia
·         Timișoara, România
Capela St Georges de la castelul Windsor


La mulţi ani tuturor celor ce se numesc Gheorghe, Georgiana,Gherghina, George, Georgeta!

Mănăstirea
"Duminica Sfinţilor Români"
În perioada 21-23 aprilie sunt, pentru prima data la Ploieşti, sfintele moaşte ale Sf. Gheorghe la Biserica Sf. Gheorghe Nou Ploieşti,  aduse de la Mănăstirea "Duminica Sfinţilor Români" din marginea Bucureştilor, pe şoseaua Olteniţei la nr 255, în imediata vecinătate a comunei Popeşti-Leordeni, ctitorită de patriarhul Teoctist.
Sfântul Gheorghe este şi patronul forţelor terestre române - ca atare a avut loc o frumoasă defilare la Bucureşti

------------------------------------------------------------------------------------------------------------