Se afișează postările cu eticheta pandemie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta pandemie. Afișați toate postările

luni, 18 ianuarie 2021

Covidul si omul preistoric

 Nouă imagine a omului din Neanderthal.

După cum am învățat la școală, pe timpul nostru, primele ființe umane Homo Sapiens, din care provine omul modern  au fost originare din Africa , de unde au început a se răspândi în lume cam acum 80 000 de ani. Ei au întâlnit în Europa și în unele părți din Asia alte populații umanoide , între care pe Neanderthalieni (numiți așa după o fosilă găsită în valea Neander  -Neanderthal în germană) .
Să amintim că în România, în Peștera cu Oase din apropiere de orașul Anina au fost descoperite cele mai vechi rămășițe din Europa ale omului modern. Aceste rămășițe osoase, cu vechime între 30000 și 40500 de ani prezintă în ADN-ul său și elemente (5-11%) din genomul unui om de tip Neanderthal, dovedind amestecul timpuriu al celor două rase. 
Într-o peșteră din Bulgaria a fost găsit un molar ce a fost apreciat ca aparținând unui homo sapiens și a cărui vechime a fost apreciată la 45000 de ani. În aceeași peșteră au fost găsite și rămășițe ale oamenilor de tip Neanderthal, ceea ce dovedește timpuria lor apropiere  .

Conform cercetărilor făcute în ultima perioadă de paleoantropologi,  părerile anterioare despre omul de tip  Neandertal, că ar fi fost o ființă mai puțin evoluată decât  Homo Sapiens și că a dispărut din această pricină (acum 35000-40000 de ani) nu sunt întemeiate.

În ”Scientific Reports” au fost publicate rezultatele unor studii de specialitate care atestă indiscutabil faptul că omul de tip Neanderthal își îngropa cu grijă morții, ceea ce este considerat ca gest fundamental al comportamentului uman. (”Singura invenție a omului -Mormântul său” spunea Paul Eluard).
Se crezuse până în prezent că Homo Sapiens a fost prima ființă de pe Terra care a făcut acest lucru- dar iată că omul de tip Neanderthal se preocupa de asemenea de rămășițele semenilor săi. Dar nu numai acest aspect al comportamentului său se apropie de al nostru, ci și faptul că el practica arta și avea o alimentație tot atât de variată  ca cea a lui Homo Sapiens. Neanderthalienii foloseau unelte, fabricau fire, înotau , se descurcau bine în climatul rece din regiunile nordice, aveau vorbire articulată, cunoșteau și foloseau plante medicinale, preparau adezivi pentru a lipi vârfurile de sulițe și lamele cuțitelor din piatră de mânere din lemn, și…aveau un creier mai mare decât al lui Homo Sapiens!
Neanderthalienii evoluaseră în Europa și Asia timp de sute de mii de ani și au dominat acele ținuturi între 80000 și 30000 î.e.n, coabitând o vreme cu grupurile de Homo Sapiens venite dinspre Africa, dispărând apoi în mod încă inexplicabil.

S-a stabilit prin analize genetice că  oamenii de tip Neanderthal au avut relații sexuale  cu cei de tip Homo Sapiens, atunci când cele două tipuri de populații au venit în contact , au avut urmași hibrizi și ca rezultat o serie de gene aparținând oamenilor de tip Neanderthal se regăsesc în structura genetică a omului modern, dar în proporție foarte mică.. 
Dovezile acestei înrudiri genetice au fost aduse de cercetătorul suedez Svante Pääbo , care a reușit să extragă și să analizeze ADN-ul din osemintele găsite ale unor Neanderthalieni de acum 120000 de ani și de acum 50000 de ani, găsite în sudul Europei și pe cele din sudul Siberiei (omul din Denisova).. 
Compararea genomului de Neanderthal cu arhivele genetice ale oamenilor contemporani a scos la iveală faptul că cea mai mare parte dintre persoanele contemporane pot avea un procent foarte mic din ADN-ul Neanderthalian. 
Cercetătorii au găsit legături între ADN-ul de Neanderthal și fertilitate, apoi influiențe asupra felului în care oamenii resimt durerea și la funcționarea sistemului imunitar.

Pääbo și colaboratorii săi au analizat sute de mii de date genetice existente în biobăncile din Marea Britanie și au constatat că femeile cu variantă genetică moștenită de la Neanderthalieni aveau mai mulți copii și mai puține probleme de sarcină.

 
ADN- ul influiențat de Neanderthal poate afecta tenul, culoarea părului, tendința spre chelire, capacitatea pielii de a se bronza, înălțimea, obiceiurile de somn, starea de spirit sau chiar dependența de substanțe halucinogene la europenii din zilele noastre.
 

Riscul de forme grave de Covid-19 influiențat de genele moștenite 


Urmele genetice neanderthaliene  au o consecință neașteptată în actualitate:
Purtătorii unei secvențe genetice moștenite de la „verii noștri” neanderthalieni sunt expuși unui risc de trei ori mai mare decât ceilalți să dezvolte o formă gravă de Covid-19!
S-a constatat că răspunsurile individuale foarte diferite ale diferitelor persoane la infecția cu coronavirului Sars-Cov2 (unele persoane  fiind asimptomatice, altele făcând forme ușoare iar altele făcând forme grave , unele fatale) țin, pe lângă „terenul” individual al fiecăruia de o serie de alți factori, dintre care unii sunt genetici.

O echipă internațională a identificat pe cromozomul numărul trei o grupă de gene ce joacă un rol cheie în acestă privință: una dintre variantele acestei secvențe de ADN este asociată cu un risc de trei ori mai ridicat de a dezvolta o formă gravă de Covid, ce necesită ventilație artificială. 

Această variantă de risc genetic e mai frecventă la persoanele din Asia de Sud, unde aproximativ jumătate din populație e purtătoarea acestei secvențe de Neanderthal, în timp ce în Europa o persoană din șase e purtătoarea acestei variante genetice.
În Africa și în Asia de Est această „moștenire” din Neanderthal e practic inexistentă. 
Cercetătorii germani consideră că între 2 și 8% dintre persoanele din Eurasia sunt purtătoare ale unei variante genetice moștenite de la Neanderthalieni și s-ar confrunta cu un risc crescut în cez de coronavirus. (Inclusiv pentru Mers-CoV, ce produce sindromul respirator. )

Un alt aspect genetic, o enzimă numită DPP4 ce e implicată în metabolismul glucozei ar favoriza în același timp intrarea virusului în celule. 
(Unele studii ar sugera că medicamente pe bază de inhibitori de DPP4 folosite pentru tratarea diabetului ar avea un efect și asupra efectelor Covid-19).
 În cazul în care DPP4 ar fi de tip Neanderthal, riscul efectelor grave ale SARS-CoV2 ar fi mai mare cu cca 80%.


Dar, ce să vezi, există și un haplotip protector moștenit de la Neanderthalieni pe cromozomul 12 și care reduce de astă dată riscul de Covid-19 sever cu circa 23%!


Cu alte cuvinte, depinde ce a moștenit fiecare de la Neanderthalieni.

Dacă cei doi factori agravanți de tip Neanderthal sunt întâlniți la aceeași persoană, riscul crește și mai mult.


Aceste constatări i-au adus pe unii oameni de știință să emită ipoteza că neanderthalienii ar fi dispărut ca urmare a infectării cu coronavirusuri aduse de Homo Sapiens din Africa și la care sistemul lor imunitar nu a putut face față.

Cam câte persoane ar fi purtătoare ale acestor variante?
Unii cercetători  afirmă că haplotipul Neanderthal DPP4 s-ar regăsi la 1% dintre europeni, 2,5% dintre sud-asiatici, 4% dintre asiaticii de est și 0,7% la americanii amestecați, dar nu s-ar găsi la africanii din sudul Saharei. 
S-a constatat că secvențele de ADN neanderthalian moștenite de către oamenii moderni non-africani (căci la populațiile native africane  există influiențe neanderthaliene extrem de slabe,0,3%,  provenite se pare din întoarcerea în Africa a unor migratori ce se încrucișaseră cu populații europene deja mixate cu neanderthalieni) sunt diferite la fiecare individ. 
Astfel că, deși fiecare dintre noi are cam 1-3% din ADN de origine neanderthaliană, adunând aceste mici procentaje păstrate de unii și de alții se poate ajunge la reconstituirea a aproape 40% din genomul neanderthalian!

Mare parte din genele legate de imunitate sunt moștenite de la neanderthalieni.

Genele receptoare Toll -like (TLR) TLR1, TLR6 și TLR10 sunt exprimate la suprafața celulelor, unde detectează și răspund la componentele bacteriilor, paraziților și ciupercilor. Acești receptori imunitari sunt esențiali în declanșarea răspunsurilor inflamatoare și antimicrobiene și în declanșarea unui răspuns imunitar adaptativ. 

Studii conduse de Janet Kelso a decelat trei variante genice moștenite , două de la genomul neanderthalian și unul de la „omul din Denisova”. Aceste variante genice oferă un avantaj selectiv: reactivitate superioară la patogeni, dar și susceptibilitate mai mare la alergii.

 
Aceste date sunt totuși estimative, fiind făcute puține analize genetice în fiecare dintre părțile lumii.
Iar studiile sunt preliminare și nu pot fi considerate concludente.

(Conf. Zeberg H et Pääbo S. Le gène du récepteur MERS-CoV fait partie des facteurs de risque de COVID-19 hérités des Néandertaliens. bioRxiv , 2020. doi: https://doi.org/10.1101/2020.12.11.422139 , https://www.biorxiv.org/content/10.1101/2020.12.11.422139v1)

Totuși, geneticianul Tony Capra consideră că factorii sociali și de mediu sunt adevăratele probleme de care ar trebui să se neliniștească oamenii. 
Cercetătorii afirmă de acemenea că un risc mult mai mare de a avea o boală gravă de Covid-19 este dat de faptul că mulți oameni trăiesc în sărăcie și au un acces limitat la servicii de sănătate corespunzătoare. A fost incriminată și poluarea, care favorizează epidemia în mod manifest.


Și în același timp să nu ne grăbim să-i catalogăm pe cei care nu sunt ca noi drept inferiori, sălbatici ș.a.m.d.
Iată că acei neanderthalieni, considerați în trecut chiar de către cercetători ca fiind hominizi inferiori, care au dispărut ca populație pentru că erau inferiori lui Homo Sapiens, se vădesc posesorii unei culturi proprii în perioada pietrei cioplite, cultură ce poate fi doar întrevăzută astăzi prin intermediul unor analize sofisticate a puținelor vestigii găsite. Si aflăm că ne influiențează și pe noi, cei din contemporaneitate, prin urmele genetice moștenite de acum peste 30000 de ani.

Cum erau neanderthalienii?

Conform cu scheletele găsite și reconstituite  de paleoantropologi, neanderthalienii erau mai scunzi decât Homo Sapiens, dar mai robuști, masivi, cu umeri lați, torace bombat și musculatură foarte puternică. Craniul lor era alungit , fruntea teșită, cu arcade nas și maxilar  proeminente dar bărbie retrasă. Creierul lor avea un volum aproximativ de 1520-1600 cm3 ,față de volumul creierului uman modern, care a scăzut în 20 000 de ani de la 1.500 cm3 la 1.350 cm3, (în cazul bărbaților), pierzând o bucată de dimensiunea unei mingi de tenis", potrivit revistei „Discover".
(Creierul uman feminin a scăzut în aceeași măsură). 
Cauzele acestui fenomen sunt încă studiate de către specialiști, dar una dintre ipoteze ar fi aceea că omul modern primește multe lucruri „de-a gata”, fiecare având o specializare îngustă și cei mai mulți având preocupări limitate.
Forma creierului neanderthalienilor , cu cortexul prefrontal mai jos ar arăta că ei ar fi avut o eficacitate mai mică în luarea deciziilor și în moderarea comportamentelor sociale. În schimb lobul occipital mai mare arată că ei aveau capacități vizuale (inclusiv distingerea detaliilor și culorilor) semnificativ mai bune decât ale omului modern. 

Neanderthalienii  își construiau adăposturi, vânau animale mari, dar se hrăneau și cu vegetale, foloseau focul și își fabricau unelte și arme sofisticate, veștminte potrivite pentru climatul rece, comunicau în limbaj articulat , călăreau, confecționau obiecte cu sens simbolic, ritualic, își îngropau morții în morminte acoperite cu pietre și aduceau ofrande alcătuite din obiecte simbolice și flori. În mod uimitor, cercetarea plăcii bacteriene de pe dinții unui neanderthalian au arătat unele boli de care suferea, dar și remediile pe care acesta le folosea pentru a se trata. El avea un abces dentar dar suferea și din pricina unei bacterii care provoacă diaree severă. El mestecase muguri de plop, care au efect antiinflamator și analgezic , conținând salicină, care în ficat e metabolizată în acid salicilic (aspirină). Mestecase și mușețel, dar și ceva ce conținea mucegaiul Penicillum! Prin urmare neanderthalienii descoperiseră penicilina cu mii de ani înaintea omului modern! A fost găsit și un craniu de neanderthalian de acum 70 000 de ani ce purta urmele unei leziuni craniene ce fusese tratată !
Acum 50 000 de ani, neanderthalienii din peninsula iberică sculptau cochilii de scoici pentru a făuri podoabe, produceau culori pentru picturi rupestre și poate pentru a-și împodobi corpul. 
În Spania au fost descoperite picturi rupestre în trei grote (altele decât celebra Altamira.) Datarea acestor picturi cu mijloacele tehicii moderne au arătat că în grota 
Cueva de los Aviones  picturile datează de acum 115 000 de ani, în alta- de acum 64 800 de ani, ceea ce înseamnă că în mod categoric ele au fost făcute de către neanderthalieni!

Picturi neandhartaliene din grota Pasiega 

O echipă de cercetători condusă de Adam Siepel, ce conduce o echipă internațională de geneticieni, antropologi și informaticieni a descoperit în fosile neanderthaliene din Siberia fragmente de ADN uman identic cu cel uman modern, ceea ce ar dovedi că Neanderthalienii s-au „hibridat” cu Homo Sapiens acum circa 100 000 de ani, înainte ca Homo Sapiens să migreze din Africa spre Europa și Asia. 
Faptul că au avut urmași viabili, ar dovedi că nu e vorba de două specii distincte, ci de două subspecii, ce au evoluat diferit. 
Se pare  că neanderthalienii aveau un deficit de pigmentare, deci ar fi avut păr roșcat , pielea albă și ochi albaștri sau verzi. Cel puțin unii dintre ei, căci aceste caracteristici nu prea se regăsesc în Asia.
Protoneanderthalienii au apărut acum aproximativ 350 000 de ani, când Homo Sapiens încă nu apăruse, strămoșii săi fiind încă în stadiu destul de primitiv! Neanderthalienii au trăit în Europa până acum 30 000- 24 000 de ani. În acest răstimp e de presupus că ei se diversificaseră în mai multe subspecii, mai diferite între ele decât grupurile etnice de oameni moderni. 
Homo Sapiens a migrat în Orientul Mijlociu și apoi în Europa acum aproximativ 40 000 de ani. 

Eurasiaticii au moștenit și unele gene neanderthaliene legate de sistemul imunitar, inclusiv unele gene ce ar crește riscul de  boli autoimune, de diabet de tip 2 sau de boală Crohn. 
Trăsăturile fizice moștenite de la neanderthalieni de către europeni și de cei din Orientul Mijlociu sunt sprâncenele proeminente, ochii mari, maxilare puternice și umeri lați. 70% dintre orientali au moștenit și o mutație a genei POU2F3, care e implicată în producerea de keratină și poate determina părul lins. 
Conform antropologului canadian Peter Frost , nivelul actual de diversitate a culorilor de păr la europeni s-a dezvoltat pe parcursul a 850 000 de ani, în timp ce Homo Sapiens era în Europa de numai 45 000 de ani. Ar fi dovezi suficiente ce demonstrează că genele pentru părul blond și ochii de colori deschise au fost moștenite prin metisaj cu neanderthalieni. 
Aceste caracteristici nu au fost moștenite „în bloc”, ci ca urmare a unor încrucișări continue cu diferite subspecii de neanderthalieni în Europa, în Orientul Mijlociu și în Asia Centrală, pe parcursul a zeci de mii de ani. E confirmat că europenii occidentali din epoca mezolitică aveau ochi albaștri, dar pielea și părul de culoare închisă. Petele de roșeață ale pielii ar fi de asemenea de origine neanderthaliană. Mutațiile genetice pentru păr blond și roșcat au fost transmise inițial către Homo Sapiens în nord-estul Europei și în orientul Mijlociu sau în Asia centrală. 
Deci

Care sunt trăsăturile fizice neanderthaliene moștenite de către europenii moderni:

♦ Nodul occipital (osul occipital mai proeminent deasupra gâtului, la înălțimea urechilor)

♦ Craniul jos, plat și alungit . Craniul alungit se regăsește frecvent în Scandinavia, în insulele britanice și în peninsula iberică. Spre deosebire de craniul ce e aproape vertical la spate la popoarele mongoloide , anatoliene , caucaziene și la europenii din est. 

♦  Spațiul trigon posterior la al treilea molar: un spațiu gol în spatele „măselelor de minte”.
♦ Proeminența osului în dreptul sprâncenelor (inclusiv o adâncitură între ochi și sprânceană)
♦ Ochi mai mari, mai rotunzi decât media.
♦ Nasul mare și proeminent (osul nasului ridicat în sus, nu drept- ca la „nasul grec”).
♦ Ridicături osoase pe laturile nasului, oasele nasului formând un triunghi între nas și pomeți.
♦ Bărbia foarte retrasă.
♦ Obraji care se îmbujorează cu ușurință la efort sau la frig.
♦ Omoplați scurți și curbați  (mai mult decât media).
♦ Degete late și rotunjite - mai ales degetul mare mai lat de 1,5 cm.
♦ Păr roșcat, sau cu nuanțe roșcate și pete roșiatice naturale pe piele.
♦ Ochi de culoare deschisă, păr blond.
Metisajul între Homo Sapiens și neanderthalieni s-a desfășurat în diferite perioade și în timp îndelungat, în final trăsăturile neanderthaliene diluându-se și dispărând ca amprentă arheologică acum aproximativ 25 ooo de ani.   (conform eupedia).



sâmbătă, 7 noiembrie 2020

ECDC despre functionarea scolilor pe timpul pandemiei

 

Centre européen de prévention et de contrôle des maladies

Une agence de l'Union européenne

________________________________________________
Reproduc în continuare, în traducere în limba română, opiniile exprimate în cadrul Centrului European de Prevenire a Bolilor (ECDC) în legătură cu transmiterea coronavirusului la școli. Ele sunt prezentate sub forma de întrebări și răspunsuri și au fost actualizate pe 2 octombrie. 

Întrebări și răspunsuri asupra COVID-19  legate de copiii cu vârste de la 0 la 18 ani și rolul mediului școlar în transmiterea Covid-19Twitter

sâmbătă, 10 octombrie 2020

Esențial pentru combaterea răspândirii coronavirusului

 Aerisirea spațiilor închise


Pare banal, dar banale sunt și celelalte metode recomandate pentru prevenirea contaminărilor: spălarea mâinilor, păstrarea distanței(1,8m), masca, strănutul în dreptul cotului, renunțarea la strângeri de mâini sau îmbrățișări....

Se pare că principalul mod de transmitere a coronavirusului e reprezentat de picăturile minuscule proiectate prin respirația persoanelor infectate, dar și aerosolii.
Centers for Disease Control and Prevention (Centrul pentru controlul și prevenirea bolilor)- CDC a adăugat oficial aerosolii pe lista modurilor de propagare a coronavirusului.
Particulele virale pot rămâne în aer, în suspensie foarte mult timp și deci pot infecta astfel o altă persoană  ce se află în aceeași cameră, chiar dacă se păstrează distanța recomandată, dacă aerul nu este împrospătat. Numeroși oameni de știință au avertizat asupra acestui aspect încă de la începutul pandemiei.
Germania a ținut cont de recomandarea aerisirii spațiilor 
Cancelara Angela Merkel a declarat săptămâna trecută:
Oamenii surâd deseori când e vorba de aerisire, dar asta ar putea fi una dintre măsurile cele mai ieftine și mai eficace pentru oprirea propagării pandemiei
Încă din luna mai OMS recomanda ca în orice împrejurare să se aerisească regulat spațiile închise  fie prin deschiderea ferestrelor, fie prin ventilare mecanică ce aduce aer proaspăt din exterior.
Epidemiologul Antoine Flahault a declarat publicației Le Parisien că e urgent ca acest mesaj să fie propagat cu insistență în special acum, când intrăm într-un anotimp mai rece, când oamenii stau mai mult în casă și nu prea deschid ferestrele ca să păstreze căldura în încăperi.
Ar trebui ca ferestrele să nu fie deschise doar uneori, ci foarte des și dacă se poate să fie deschise tot timpul dacă sunt mai multe persoane în aceeași cameră.
De asta, doctorul german Bernhard Junge-Hülsing a declarat că „în acest caz, nu vom purta un tricou când stăm pe scaun, ci un pulover”.
Adică să ne îmbrăcăm ceva mai gros și să lăsăm ferestrele deschise chiar și dacă e destul de rece afară.





duminică, 26 iulie 2020

Epidemia Covid statistici de la ECDC


Cum arată situația epidemiei în Europa

Situația COVID-19 în UE / EEE și Marea Britanie, pe 26 iulie 2020

Conform Centrului european de prevenire și control al bolilor (ECDC)

e à jour épidémiologique
Date colectate între orele  6h00 și 10h00 CET
Pe 26 iulie 2020, 1670732 cazuri au fost semnalate în UE / EEE și în Marea Britanie: Royaume Marea Britanie (298681), Spania (272421), Italia (245864), Germania (205269), Franța (180 528), Suedia (78997), Belgia (65634), Olanda (52732), Portugalia (49955), România (43678), Polonia (42622), Irlanda (25869), Austria (20349) , Cehia (15212), Danemarca (13438), Bulgaria (10312), Norvegia (9085), Finlanda (7388), Luxemburg (6189), Croația (4792), Ungaria (4435), Grecia (4166), Slovacia (2141), Slovenia (2066), Estonia (2063), Lituania (2001), Islanda (1843), Letonia (1206), Cipru (1053), Malta (686 ) et Liechtenstein (87).
Pe 26 julie 2020, 181568 decese (10,8%)au fost semnalate în UE / EEE și în Marea Britanie : Marea Britanie (45738-15,3%), Italia (35102-14,2%), Franța (30192-16,7%), Spania (28432-10,4%), Belgia (9821 -14,9%), Germania (9118-4,4%), Olanda (6140-11,6%), Suedia (5697-7,2%), România (2165-5%), Irlanda (1764-6,8%), Portugalia (1716-3,4%), Polonia (1664-3,9%), Austria (712-3,5%), Danemarca (613-4,5%), Ungaria (596-13,4%), Cehia (368-2,4%), Bulgaria (338-3,2%), Finlanda (329-4,4%), Norvegia (255-2,8%), Grecia (201-4,8%), Croatia (133-2,7%), Slovenia (115-5,5%), Luxembourg (112-1,8%), Lituania (80-3,9%), Estonia (69-3,3%), Letonia (31-2,5%), Slovacia (28-1,3%), Cipru (19-1,8%), Islanda (10-0,5%), Malta (9-1,3%) et Liechtenstein (1-1,1%).

(*cifrele cu roșu au fost calculate de mine raportând numărul de decese la numărul de cazuri raportate în țara respectivă.) 

UE / EEE și Marea Britanie
Total cazuri
Total decese
Număr cumulat de cazuri de COVID-19 pe 14 zile la 100000
Număr adunat pe 14 zile decese cauzate de COVID-19 la 100000
Marea Britania
298681
45738
14,6
1,4
Spania
272421
28432
39,4
0,1
Italia
245864
35102
5,0
0,3
Germania
205269
9118
7,8
0,1
Franța
180528
30192
14,6
0,3
Suedia
78997
5697
40,1
1,7
Belgia
65634
9821
25,3
0,3
Olanda
52732
6140
10,5
0,0
Portugalia
49955
1716
36,3
0,6
România
43678
2165
59,7 (pe locul 2 după Luxemburg)
1,5 (Pe locul 2 după Suedia)
Polonia
42622
1664
13,4
0,3
Irlanda
25869
1764
5,3
0,4
Austria
20349
712
17,5
0,1
Cehia
15212
368
19,7
0,2
Danemarca
13438
613
8,5
0,1
Bulgaria
10312
338
44,8
1.1
Norvegia
9085
255
2,3
0,1
Finlanda
7388
329
1,8
0,0
Luxemburg
6189
112
219,4
0,3
Croatia
4792
133
27,5
0,4
Ungaria
4435
596
2,1
0,0
Grecia
4166
201
3,7
0,1
Slovacia
2141
28
4.6
0,0
Slovenia
2066
115
11,5
0,2
Estonia
2033
69
1,4
0,0
Lituania
2001
80
4,9
0,0
Islanda
1843
dix
2,8
0,0
Letonia
1206
31
1,7
0,1
Cipru
1053
19
4,5
0,0
Malta
686
9
2,4
0,0
Liechtenstein
87
1
5.2
0,0
Total
1670732
181568
0,0
0,0

Observăm că deținem un nedorit loc 2 în Europa.
************************************************************
Update 30 iulie 2020

Situația a devenit și mai rea.
Numărul de morți (cauzați de Covid-19) cumulat pe 14 zile raportat la 100 000 de locuitori e cel mai mare în România! Am depășit și Suedia, care a adoptat principiul de a nu adopta măsuri de izolareși a se baza doar pe rezistența naturală a populației (care la ei face sport și e călită într-o climă aspră).
Numărul de cazuri pe 14 zile , raportat la 100 000 de locuitori e foarte mare în Luxemburg, dar la ei mortalitatea e de trei ori mai mică decât la noi (raportată, cum am văzut, la 100 000 de locuitori) , ceea ce ne duce cu gândul că sistemul sanitar de la ei e de trei ori mai bun decât al nostru.
Din păcate pe locul doi la număr de cazuri e România. (Dintre țările europene desigur) .
Harta numărului de infectări raportate la suta de mii de locuitori arată sugestiv situația de la noi , pe regiuni, comparativ cu celelalte țări din Europa.
Aproape în toate țările europene au apărut mai puține cazuri față de situația de acum patru zile. Situația s-a înrăutățit doar în Catolonia (care are o situație mult mai rea decât în restul Spaniei) și la noi!
Au apărut cazuri și în Grecia- acolo unde anterior nu erau- dar totuși situația de la ei e printre cele relativ bune. La noi însă nu mai e nici o regiune cu număr atât de mic de cazuri!

14-day COVID-19 case notification rate per 100 000, weeks 29-30, 30 July

Update 3 august 2020
Conform datelor colectate de ECDC avem cei mai mulți morți (din cauza Covid) din Europa (raportați la 100 000 de locuitori, pe ultiele 14 zile) !
Mai exact, în România au fost raportați 2 morți/100000 de locuitori, la mare distanță față de situația din celelalte țări europene!
Pe locul 2 : Marea Britanie cu 1,4/100 000, pe locul 3 Bulgaria, cu 1,3 decese/100000 locuitori. Urmează Suedia (1,2), Luxemburg (1), Croația (0,7), Portugalia (0,5) Slovenia , Polonia, Belgia (0,3), Italia, Franța, Irlanda, Cehia, (0,2), Germania, Oanda, Danemarca, Austria, Grecia(0,1), Spania, Norvegia, Finlanda, Ungaria, Slovacia, Lituania, Estonia, Groenlanda, Cipru, Malta, Lichtenstein (0 decese în ultimele 14 zile din Covid).

Observăm că de pildă în Spania, deși există regiunea foarte afectată (Catalonia), nu a murit nici un pacient bolnav de Covid.
În Luxemburg, unde nimărul de infectări raportat la numărul de locuitori e foarte mare, a murit un singur pacient /100000 de locuitori, deci au murit 6 persoane în ultimele 14 zile.
Cum se face că la noi au murit 388 de persoane în aceste 14 zile?
Îmi amintesc ceea ce spunea un medic important dintr-un spital din „linia I” : „din păcate decesele sunt cele care fac să mai existe locuri la ATI!
Adică faptul că mor mulți pacienți la secțiile de terapie intensivă face loc altor bolnavi, care la rândul lor....
Ce să înțelegem de aici?********************************************
Update 6 august 2020
Situația noastră e tot albastră (adică pe harta ECDC maronie)În cadrul Europei, situația României e printre cele mai rele:

În ultimele 14 zile în cele mai multe regiuni din țară

Scenarii pentru începerea școlilor

Conform conferinței de presă susținute miercuri de președintele Iohannis , există  trei scenarii întocmite în vederea începerii anului școlar:
scenariul verde, care înseamnă că în localitatea respectivă e mai puţin de o persoană în medie la mia de locuitori (adică mai puțin de 100/100000), în ultimele 14 zile, detectată cu COVID-19;
scenariul doi, scenariul galben – între unul şi trei persoane detectate în medie zilnică în ultimele 14 zile;(adică 100-300 /100000)
 scenariul trei (roșu – n.red) – când în media ultimelor zile au apărut mai mult de trei bolnavi noi în localitatea respectivă” 
(adică  mai mult de 300/100000)

La noi, acum  regiunea Satu Mare (cu galben pe hartă) dar și regiunile colorate în ocru (bej) , precum și cele colorate în maron deschis  ar fi în scenariul „verde”-  cu mai puțin de 100 de infectați/100000 de locuitori.
Singurele regiuni care ar fi în scenariul „galben” ar fi cele colorate în maron închis pe hartă: Vrancea, Galați, Brăila, Prahova, Dâmbovița, Argeș, Brașov și Mehedinți. Conform acestei încadrări permisive, nu ar fi probleme cu începerea școlilor.
.................................................................................................................
Update 11 august 2020
În continuare avem cel mai mare număr de decese din cauza molimei din Europa, dar de data asta am avut 2,7 morți/100000 de locuitori! Adică situația s-a înrăutățit în ultimele zile dintre cele 14 pe care se face raportarea!
Următorii cu situație rea  în privința deceselor sunt bulgarii, cu 1,6 decese/100000. Diferență mare!Pe locul trei Luxemburg, cu 1,5. Apoi Marea Britanie cu 1,2. Urmează Suedia cu  0,6 , Croația cu 0,5, Belgia, Portugalia, Polonia cu 0,4, Spania cu 0,3, Italia, Franța, Irlanda, Cehia cu 0,2, Ungaria, Slovenia, Letonia, Slovacia, Slovenia, Grecia, Finlanda, Danemarca, Austria, Germania cu 0,1 și Olanda, Norvegia, Lituania, Estonia, Islanda, Cipru, Malta, Lichtenstein cu 0,0 decese!

Iată și situația pe județe
*****************************************************************
Update 12 august 2020
Aflăm că pentru Germania zonele  cu mai multe infectări decât 50/100000 intră în „zona roșie”. După aceste criterii, județele din țara noastră cu mai multe cazuri (colorate cu maron și cu maron închis  pe hartă) dar și Bucureștiul sunt considerate zone cu mare risc. Cu alte cuvinte, cam jumătate din țara noastră e de mare risc. Aceleași criterii sunt adoptate și în alte țări europene, acest fapt având ca efect măsuri preventive luate în privința cetățenilor români ce ar vrea să călătorească în acele țări.
Noi suntem îndemnați să plecăm în vacanțe în țară.
Dar cum să plecăm, dacă mare parte dintre județele de la noi sunt de mare risc?
***************************************************

Update miercuri 19 august
Nu m-am mai uitat pe statistică de câteva zile, sperând că după ceva timp voi vedea că situația se îmbunătățește în România, din acest punct de vedere.
Dar....e mult mai rău!
Numărul de decese din cauza Covid-19 pe ultimele 14 zile, raportat la numărul de locuitori depășește cu mult decesele din  oricare altă țară din Europa!
România: 3,1 decese/100000.
Bulgaria: 1,6
Belgia: 0,9
Spania, Italia, Suedia, Polonia,Portugalia: 0,4
Croația, Slovenia: 0,3
Marea Britanie, Franța, Irlanda, Cehia, Grecia: 0,2
Germania, Olanda, Austria, Cipru, Danemarca, Norvegia, Finlanda, Letonia, Ungaria: 0,1
Slovacia, Lituania, Estonia, Islanda, Malta, Lichtenstein: 0,0!

În privința numărului de cazuri pe ultimele 14 zile (tot raportat la 100000 de locuitori) suntem după Spania , Malta și Luxemburg .
Dar mortalitatea de la noi e înfiorător de mare!
După cum spunea un doctor e la ATI, invitat la tv: dacă cineva ajunge la ATI, șansele lui să scape sunt foarte, foarte mici!
De ce la alții e altfel?
Sau: de ce nu e și la noi ca la alții?
Update miercuri 26 august

Situația deceselor din țara noastră continuă să fie cea mai gravă din Europa!

Numărul de decese în România (din Covid-19)/100000 de locuitori: 3,1!
Număr de decese cu mult mai mare decât cel din oricare altă țară din Europa!
Decesele din celelalte țări,tot  în ultimele 14 zile: Bulgaria: 1,3 ; Belgia: 0,9; Spania: 0,7; Italia, Suedia, Polonia, Portugalia, Croația, Slovenia: 0,4;  Franța, Olanda, Grecia, Luxemburg: 0,3; Marea Britanie, Cehia, Norvegia, Malta: 0,2; Germania, Irlanda, Austria, Ungaria, Lituania, Estonia, Cipru, Letonia: 0,1; Danemarca, Finlanda, Slovacia, Islanda, Lichtenstein: 0,0.

S-ar părea că în aproape toate țările europene epidemia aproape că a dispărut. Dar dacă privim numărul de cazuri noi din ultimele 14 zile, raportate tot așa la 100000 de locuitori, vedem că epidemia continuă să se răspândească:
Spania: 183,1 cazuri noi/100000; Malta: 120,1; Luxemburg: 97,1;România: 85,6; Croația: 68,4; Franța: 65,6; Belgia: 49,7; Olanda: 43,7; Austria: 40,4; Suedia: 36,8; Cehia: 35,4; Lichtenstein: 31,3; Islanda: 30,5; Portugalia: 28,9; Irlanda: 28,5; Grecia: 28,4; Polonia: 26,6; Danemarca: 26,2; Bulgaria: 23,8; Marea Britanie, Cipru: 22,5; Germania: 20,7; Slovenia: 19,9; Italia: 16,5; Slovacia: 15,4; Lituania: 14,7; Norvegia: 13,3; Estonia: 9,6; Finlanda: 6,5; Ungaria: 4,8; Letonia: 2,0;

Prin urmare, Spania , Malta, Luxemburg, Croația, Franța,  au un mare număr de cazuri noi , dar mortalitatea e mică.În alte țări, chiar foarte mică. Numai la noi situația e dezastruasă!
Un medic important de la noi a declarat că mortalitatea în rândul celor internați la ATI trece de 60%! Nimeni nu se îngrijorează de acest lucru??? 

**********************************************************************
Update 28 august 2020
Situația de la noi e cam aceeași
Numărul de morți la fel de mare. Și numărul de cazuri noi, aproape același.(85,1)

**********************************************************************

Update      4 septembrie 2020
RomâniaSuma cazurilor 





91 256
 Suma morților
 




3 765
Numărul cumulativ
pe 14 zile de
cazuri COVID-19
la 100 000


83,9
Numărul
 cumulativ
pe 14 zile de
 decese
COVID-19
la 100 000

3.1

***************************************************************

Update  Situația pe 16  noiembrie 2020

Situația a devenit mult mai tristă în foarte multe țări din Europa, și la noi.
Am pus pe prima coloană situația deseselor pe ultimele 14 zile, raportată la numărul de locuitori. Pentru că decesele sunt aspectul cel mai dureros.

Iar dacă acum două luni eram șocați că dintre cei ajunși la ATI supraviețuiesc puțini, acum aflăm că supraviețuiesc și mai puțini- după unele opinii unul din 10!
Mortalitatea cauzată de coronavirus a crescut la noi de trei ori față de situația de acum două luni, iar în alte 12 țări europene situația s-a înrăutățit chiar mai mult decât la noi- cum arată situația statistică publicată de ECDC pe 16 noiembrie. În toate țările în care mortalitatea a fost mai mare decât la noi, numărul de cazui noi de îmbolnăvire a fost sde asemenea mai mare decât la noi.

Alte 16 țări europene (incluzând și Marea Britanie) se află într-o situație mai bună decât a noastră din punct de vedere al pandemiei. 

UE / EEE și Marea Britanie

Număr cumulat pe 14 zile de decese din pricina Covid-19 raportate la 100000 de locuitori

Număr cumulat pe 14 zile de cazuri din pricina Covid-19 raportate la 100000 de locuitori

Cehia

26,1

1112,4

Belgia

22,3


761,4

Ungaria

13,3

661,8

Slovenia

13.2

931,9

Polonia

12,0

877,1

Franța

11.2

847,5

Bulgaria

11,9

631,2

Croatia

11,9

802,5

Franța

11.2

847,5

Italia

10,6

777,3

Spania

10,4

581,4

Luxemburg

10.1

1264,4

România

9,6

585,2

 Portugalia

8.1

710,0

Marea Britanie

7,8

501,8

Austria

6,4

1042,9

Malta

6,3

351,5

Olanda

6.1

508,6

Slovacia

5,3

492,1

Grecia

4.4

310,3

Lituania

4.0

681,4

Islanda

3,6

83,8

Letonia

2.6

229,7

Liechtenstein

2.6

1130,9

Germania

2,4

308,7

Suedia

1,7

511,9

Cipru

1,6

298,6

Irlanda

1,3

120,3

Danemarca

0,6

255,5