Grasimile trans interzise in SUA

Pe 16 Iunie 2015 FDA (Administrația Medicamentelor și Alimentelor) a anunțat că, bazându-se pe mai multe dovezi științifice care arată impactul negativ asupra sănătății, a decis să interzică folosirea acizilor grași (grăsimilor) trans în alimentele transformate. Conform anunțului oficial (despre care s-a pomenit și în emisiunile noastre tv) :
«Uleiurile vegetale parțial hidrogenate, principala sursă dietetică de acizi grași trans artificiale în producția alimentară industrială, nu sunt în general socotite sigure pentru a fi folosite în hrana umană », a explicat Agenția americană de reglementare a produselor alimentare și a medicamentelor (FDA).

«Această decizie a  FDA asupra acestei surse majore de grăsimi artificiale arată angajamentul agenției în protecția sănătății cardiace a tuturor americanilor», a făcut cunoscut Dr Stephen Ostroff, directorul său ad interim.

«Această măsură ar trebui să reducă bolile coronariene și să prevină mii de crize cardiace în fiecare an», a subliniat el.

Din 2006, industriie alimentare erau deja obligate să indice pe etichetele produselor lor prezența acizilor grași trans.
 

Mulțumită acestei reglementări și a reformulării produselor , consumul acestor grăsimi a scăzut cu circa 78 % din 2003 până în  2012, trecând de la  4,6 grame pe zi la circa 1 gram/zi, conform FDA.

Aceste date sunt, desigur, valabile pentru Statele Unite. 

La noi vedem în schimb reclame televizate sau afișate care îndeamnă la consumarea de margarină –sub diferite denumiri comerciale-care ar fi benefică pentru inimă!.

Acești acizi grași, pe care îi mai putem găsi încă în  margarine, în popcorn, în pizza sau în biscuiți, contribuie la creșterea  colesterolului rău (LDL) și la reducerea colesterolului bun (HDL).

În plus, «Când industrialii modifică formula produselor lor pentru a elimina grăsimile trans, ei le înlocuiesc deseori cu ulei de nucă de cocos și de palmier, care conțin grăsimi saturate », a atras atenția Dana Angelo White, profesor de dietetică la Universitatea Quinnipiac (Connecticut).

Bazată pe mai multe dovezi științifice, FDA a tras concluzia că uleiurile hidrogenate, care formează prima sursă de acizi grași trans în alimentele transformate, sunt periculoase dacă sunt folosite în alimentația umană.
Ca urmare a acestei decizii, acizii grași trans vor fi eliminați din alimentele transformate aflate pe piață care sunt concepute și vândute în Statele Unite. Producătorii au un termen de trei ani pentru a aplica acestă interdicție. Iar cei care ar vrea totuși să adauge aceste uleiuri hidrogenate în produsele lor vor trebui să facă o cerere la FDA și să ceară o autorizație specială pentru a le folosi. Dar ce sunt acizii grași trans? Asta nu s-a explicat în emisiunile tv.

Acizii grași sunt grăsimi nesaturate care sunt produse de către industria alimentară plecând de la grăsimi vegetale. Mai simplu, uleiurile vegetale sunt solidificate printr-un procedeu artificial. Acest procedeu implică adăugarea de hidrogen în uleiurile vegetale pentru a le face să fie solide. Acizii grași trans (grăsimile hidrogenate) se folosesc în alimente pentru a le face mai savuroase și a le prelungi durata de valabilitate. În plus, anumite restaurante preferă să-și prăjească produsele în uleiuri care conțin acizi grași trans pentru că acestea se pot folosi de mai multe ori. În zilele noastre, acizii grași trans sunt un ingredient frecvent în margarine, în produsele de patiserie, în mâncarea de tip Fast Food, în  Snacks, pizza congelată, Gogoși, Cookies, Crackers și uneori în cereale și în gaufre.

De ce sunt acizii grași dăunători pentru sănătate ?

Acizii grași trans fac parte din regimul nostru alimentar de zeci de ani. Însă doar după 1990 oamenii de știință au studiat impactul lor asupra sănătății. Astăzi se știe că o alimentație bogată în acest tip de grăsimi nesaturate este asociat cu un risc foarte ridicat de boli cardiace, de obezitate, de diabet de tip 2 și chiar de accidente vasculare cerebrale. Principalul motiv este faptul că acizii grași trans cresc nivelul colesterolului rău. Dacă reușim să suprimăm acești acizi grași din alimentația noastră s-ar putea evita mii de atacuri cardiace în fiecare an. De asemenea, aceasta ar reduce de asemenea numărul de persoane care suferă de boli de inimă (coronariene) în fiecare an.

Industria alimentară ascundea folosirea de acizi grași trans în produsele sale

Acizii grași trans au fost utilizați mereu de către industria alimentară, dar producătorii nu erau obligași să îi introducă pe lista de ingrediente. Doar în anul 2006 FDA a stabilit că trebuie să se semnaleze consumatorilor prezența acizilor grași trans în produsele alimentare. După anunțul FDA, consumul de acizi grași a scăzut cu 78 %, dar responsabilii medicali consideră că trebuie să se facă în continuare eforturi pentru a reduce consumul lor și pentru ameliorarea sănătății publice. Este salutată decizia FDA de a interzice acizii grași trans, dar cu răgazul de 3 ani se poate spune că producătorii mai au încă timp să ne inunde magazinele cu produse ticsite de acest tip de acizi grași.
Din păcate studii din străinătate arată că în alimentația copiilor se regăsesc cele mai multe grăsimi trans - conform acestui studiu prezentat în schema de mai jos:

Dar tot din păcate, în România nu s-au făcut asemenea studii și nici nu se atrage atenția asupra acestor lucruri.

Consumatorii de la noi ar trebui să fie măcar informați corect asupra riscurilor legate de grăsimile hidrogenate, ca să evite consumul produselor care le conțin.

Statinele

Ce medicamente luăm pentru a scădea nivelul de colesterol?

captură ecran după You tube

Raymond Francis, M.Sc. Chairman & CEO Beyond Health a pus pe youtube un film în care tratează o problemă de sănătate foarte serioasă în America (și nu doar acolo, desigur).

Pentru milioane de oameni medicii prescriu o clasă de medicamente numite statine.

Statinele  (sau  inhibitori de   HMG-CoA reductază ) sunt niște medicamente  folosite pentru scăderea nivelului de colesterol din sânge, dar despre care există opinii că care pot face rău. 

Se presupune că aceste medicamente, prescrise pentru scăderea nivelului de colesterol, previn atacurile de cord. Într-adevăr, aceste medicamente scad nivelul de colesterol din sânge. Dar nu previn atacurile de cord și nici nu sunt sigure pentru pacient!

Dr Raymond Francis spune că aceste medicamente pregătesc terenul pentru boli letale, inclusiv de rinichi, ba chiar și pentru boli de inimă!

Deși mulți medici consideră că nivelul crescut de colesterol este principala cauză a bolilor de inimă, se constată că mulți oameni care fac infarct au nivelul colesterolului normal.

Cardiologul Peter Langsdjoen (din Texas) spune înseși aceste medicamente – statinele -  cresc riscul de infarct. Într-o petiție adresată FDA, el a scris:

„Statinele prejudiciază grav sănătatea oamenilor și pe mulți oameni îi omoară”.

Toți pacienții care iau statine devin deficienți în coenzima Q-10, mai ales cei la care nivelul acestei coenzime este deja scăzut, cum sunt oamenii în vârstă și cei care au suferit deja un infarct. În termen de 6-12 luni de când au început să ia statine, pacienții se confruntă cu o scădere progresivă a nivelului de coenzimă Q-10.

La persoanele tinere și sănătoase acest deficit nu are urmări imediate, doar peste câțiva ani apărând oboseala, slăbiciunea, dureri musculare și în final afecțiuni cardiace.

Se constată că aceste statine sunt prescrise foarte ușor, chiar și unor persoane cu nivel normal de colesterol, în ideia de a preveni bolile de inimă. Totuși, bolile de inimă și infarcturile sunt din ce în ce mai numeroase. A apărut chiar și o boală nouă, numită cardiomiopatie statinică.

Statinele afectează țesutul muscular provocând dureri permanente și slăbiciune.

Un studiu din 2010 publicat în revista Curent Atherosclerosis Reports afirmă că 15% dintre consumatorii de statine acuză probleme musculare. Iar țesutul muscular afectat produce o proteină numită mioglobină, care se descompune într-o substanță chimică ce perturbă activitatea rinichilor și cauzează o boală fatală, numită rabdomioliză.

(cerivastatina-un produs din anul 1998 - a fost retrasă de pe piață în anul 2001 din pricina efectelor secundare grave (număr ridicat de cazuri de rabdomioliză cu insuficiență renală acută și deces) .

Alte complicații includ coagulări de sânge și stop cardiac.

Statinele distrug ficatul, dând dureri abdominale, urină de culoare închisă, îngălbenirea pielii și a scleroticii.

Statinele perturbă sistemul nervos. Neuropatia periferică este unul dintre simptome. Ea se manifestă prin furnicături și tresăriri necontrolate ale mâinilor și picioarelor și se poate ajunge chiar la senzații dureroase de arsură și chiar la paralizia membrelor.

Chiar și dacă statinele sunt administrate în doze relativ mici, funcțiile motorii ale corpului ajung să fie cu 40% mai scăzute decât la cei care nu iau statine

.

Intervin și probleme mentale: statinele provoacă pierderi de memorie și confuzie.(simptome asemănătoare bolii Alzheimer), schimbări bruște de dispoziție, depresii, ostilitate și agresivitate.

Diabetul este o altă complicație. Un studiu al Școlii de medicină Harvard publicat în ianuarie 2012 a concluzionat că folosirea pe termen lung a statinelor crește probabilitatea dezvoltării unui diabet de tip II cu circa 50%.

Un studiu din 2011 din Journal of the American Medical Association a stabilit că riscul de a face diabet crește cu 12% după 5 ani de administrare de statine.

Multe alte boli pot fi asociate cu statinele: cancer, scleroză laterală amiotrofică, boala Lou Gehring (afectarea măduvei spinării și a bulbului rahidian cu paralizie musculară progresivă) .

De fapt FDA a anunțat recent că sunt necesare avertizări privind efectele secundare ale medicației cu statine și anume indicarea în prospect că ele pot crește glicemia și provoacă pierderi de memorie.

Având în vedere că statinele nu au nici o eficiență în prevenirea atacurilor de cord, nu aduc nici un beneficiu organismului, dar în schimb provoacă toate aceste efecte adverse, doctorul Raymond Francis se întreabă de ce ar vrea o persoană dotată cu rațiune să ia aceste medicamente.

Polenul crud

Binefacerile polenului crud

Nu se poate compara, ca eficienţă, cu polenul uscat. Iar ca gust, nici atât. Luat proaspăt, din stupul albinelor, este o uzină de sănătate.

Polenul crud conţine o mare varietate de vitamine, enzime, microelemente dificil de găsit într-un alt produs natural. Activitatea biologică a produsului crud se înjumătăţeşte, însă ‚ în 5-6 ore de la recoltare (Fănică Voinea Ene). El trebuie pastrat la frigider cateva ore sau congelat pana la consumare.

Însuşirile medicale ale polenului crud