Greenpeace România a publicat o hartă cu situaţia defrişărilor din pădurile ţării.
Au fost trase multe semnale de alarmă privind distrugerea fără precedent a pădurilor româneşti, cu repercursiuni grave asupra mediului din ţara noastră și cu evecte climatice care se văd deja în mod dramatic.
Proiectul Greenpeace prezentat acum aproape un an ne prezintă succint , pe hartă, deforestările din perioada 2000-2011 şi unde putem aprecia cu ochiul liber că ele ar putea reprezenta cam o treime din fondul forestier.
Situația este, însă, și mai gravă decât se vede pe această hartă!
Distinsul academician octogenar Victor Giurgiu a arătat într-un articol că de fapt statisticile luate în considerare la Ministerul Mediului şi Pădurilor, după care s-a ghidat probabil şi Greenpeace, sunt incorecte. Astfel, procentul de împădurire raportat optimist este undeva la 29%, dar în statisticile reale ale specialiştilor silvici el se situează la 27%.
Partea cu adevărat gravă o reprezintă faptul că raportările, chiar şi pentru acel 27%,prezintă carenţe în calculare, care “ia în considerare toate terenurile fondului forestier, inclusiv cele despădurite prin tăieri rase legale sau ilegale (cum sunt cele din ultimii 20 de ani), suprafaţa culturilor tinere neajunse la starea de pădure, arboretele brăcuite şi degradate, nefuncţionale sub raport ecologic ş.a.” (Victor Giurgiu, “Consideraţii asupra stării pădurilor României – partea I: declinul suprafeţei pădurilor şi marginalizarea împăduririlor”, Revista Pădurilor, nr. 2/2010).
Aşadar, sub raport ecologic, procentul de împădurire funcţional este de aproximativ 22%, ceea ce reprezintă de fapt jumătate din procentul de împădurire optim calculat pentru ţara noastră, care este de 45%.
“S-a ajuns la o gravă destructurare ecologică a ţării”, apreciază reputatul om de ştiinţă.
Specialistul în silvicultură mai arată că, dacă nu va fi înlăturat cât mai curând, decalajul considerabil între procentul de împădurire optim şi gradul de împădurire adevărat, în condiţiile schimbărilor climatice globale, acesta este în măsură să afecteze calitatea vieţii românilor şi chiar siguranţa naţională a României.
Sunt necesare iniţiative legislative cu adevărat constructive în domeniu, care să limiteze drastic defrişările şi să oblige la plantări pe suprafeţe semnificative, dar și lupta efectivă, cu sprijinul organelor specializate ale legii, împotriva tăierilor ilegale.
Trebuie să fim conștienți că inundațiile distrugătoare, care se generalizează în aproape toate regiunile țării în anumite perioade din an, urmate de perioade de secetă la fel de distrugătoare, ca și alunecările de teren sunt efectul direct al distrugerii pădurilor noastre.
S-a remarcat deja diferența care s-a creat între zonele agricole de la noi și cele din Cardilater-Bulgaria, unde nu s-au distrus fâșiile de pădure dintre lanuri (care, culmea, au fost plantate acolo de autoritățile romîne, cănd zona a aparținut României). Acolo nu este secetă, recoltele sunt bune fără a fi necesare irigații, în timp ce la noi , se vede ce este.
În toate celelalte țări din Europa fondul forestier este păstrat cu mare grijă. În Slovenia, de pildă, 3/4 din suprafața țării este acoperită de păduri. Legislația în domeniu este acolo foarte severă, un copac putând fi tăiat după obținerea a multe aprobări. Când au nevoie de lemn pentru construcții, slovenii îl importă din...România!
Nu întâmplător în celelalte țări este interzis exportul de lemn brut sau insuficient prelucrat (cum ar fi cheresteaua). Explicația este aceea că banii ce se pot obține pentru lemn insuficient prelucrat nu compensează pierderile rezultate în urma tăierii copacilor.
O astfel de lege a fost și la noi, înainte de 1989 și ea ar trebui să fie adoptată din nou, de urgență! Dacă ar exista o asemenea lege, tăierile ilegale nu ar mai avea amploarea din prezent, pentru că lemnul brut nu s-ar putea exporta. Altfel, procentele se falsifică, actele se măsluiesc și rezultatul se vede. Desigur, pe lângă această lege trebuie luate și celelalte măsuri necesare, de pază, pedepse drastice pentru contravenienți și reîmpăduriri urgente.
Trebuie precizat de asemenea că după defrișarea pădurilor montane stratul subțire de sol fertil aflat pe stânci (care s-a creat în mii de ani de depuneri de praf) este spălat de precipitații și antrenat la vale de torenți, reîmpăduririle putând deveni imposibile!
Trebuie să se ia măsuri urgente pentru a împiedica deșertificarea țării!
IATĂ CARE A AJUNS SĂ FIE SITUAȚIA SOLURILOR DE LA NOI!
S-a făcut și harta terenurilor erodate de precipitații și cu alunecări de teren. Se vede clar că sunt chiar zonele în care au fost tăiate pădurile!
Credeți că aceste hărți au fost făcute de curând? Vă înșelați- ele au fost făcute de către Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București în anul 2000! Ce s-a făcut de atunci? Ce se vede! Cum e situația în prezent? Din ce în ce mai rea!
.unccd.int Action Programmes romania eng2000.pdf
****************************************************************************************************************
2.03.2016
Acum, dupa atatia ani de distrugere sistematica a padurilor, dupa ce clima s-a schimbat deja drastic si alunecarile de teren sunt la ordinea zilei, ca si inundatiile, dupa ce a iesit lumea in stradqa (daca va mai amintiti_ pentru stoparea defrisarilor, aflam ca....pana la sfarsitul anului s-ar adopta o lege care sa limiteze taierile de paduri.
Cu aceeasi ocazie suntem anuntati ca in Romania dispar TREI HECTARE DE PADURI IN FIECARE ORA|
Pai in ritmul acesta, pana la sfarsitul anului problema va fi " rezolvata" : NU VOM MAI AVEA PADURI!
Si parca asta nu ar fi fost de ajuns, mai aflam si ca in padurile noastre a intreat o boala necunoscuta pana acum pe meleagurile noastre si care duce la uscarea copacilor.
Unii banuiesc marea firma austriaca , ce ar urmari uscarea arborilor ca sa-u poata taia pe toti.
Oricum ar fi, chiar daca firma austriaca nu ar fi vinovata cu nimic de aceasta molima, s-ar impune tocmai ca taierile de arbori sa fie oprite, pentru a se proteja copacii pe care inca ii mai avem!
Am mai auzit si replici de genul> Ce, toti acesti "aparatori ai padurii" sunt buni doar de proteste, dar cand e vorba sa planteze copaci nu se inghesuie sa o faca!"
Wxtraordinar!
Adica nu sunt vinovati cei care taie cate trei hectare de paduri in fiecare ora, ci acei care nu planteaza in acelasi ritm alti copaci!
Pai v-ayi gandit putin cum ar fi asta?
Cati oameni ar trebui sa nu mai mearga la serviciile lor ci sa urce pe munti ca sa planteze cate trei hectare de padure pe ora? Din ce ar mai trai familiile lor?
Si asta tot nu ar rezolva problema. Pentru ca acei puieti vor creste -eventual-in 100 de ani! Spun "eventuel" pentru ca daca padurea este taiata se spala si stratul subtire de pamant de pe stanci, iar puietii nu ar mai avea in ce sa-si dezvolte radacinile. Prin urmare ei s-ar usca iar desertul ar fi asigurat. Iar oficialitatile vor ridica mainile in sus si vor spune: ce sa facem? Natura e impotriva noastra! Asta e situatia, va trebui sa ne invatam sa traim ca beduinii din Sahara.
