Pregatiti-va portofelul

Pe 22.10.2014 scriam:

Dl. Ponta ne avertizează să pregătim portofelele ca să plătim toţi

Ce să plătim?
Aici, în ţară, nu ni s-a spus, dar în Italia, premierul a răspuns unei întrebări privind Roşia Montană:

 ”Ideea este următoarea: nu se va face. Poate că ați câștigat dumneavoastră, dar, nu vreți să vă zic adevărul? Dumneavostră care stați în Italia nu veți avea de suferit”, a precizat domnul Ponta. 

”Nu, eu vreau să vin în România”, a replicat cetățeanul din diaspora.

”Dacă veniți acasă, atunci pregătiți-vă portofelul, pentru că oamenii care nu mai lucrează acolo vor fi în șomaj, sigur că da, și, dacă, Doamne ferește, statul român pierde procesul, o sa plătim toți”, a mai spus Victor Ponta.

Este adevărat că în ultima vreme nu se mai vorbeşte nimic despre Roşia Montană.  După îndelungi şi ample proteste din partea populaţiei, proiectul a fost reanalizat şi considerat complet păgubos pentru România, din toate punctele de vedere. 

Premierul Ponta afirmase la vremea respectivă că firma Gold Corporaţion va cere daune imense statului român, avansând chiar şi suma. Nu ştim pe ce bază ajunsese la acea concluzie, pentru că firma respectivă a anunţat apoi că nu va da în judecată statul român. Credeam că lucrurile au rămas aşa. nimeni nu ne-a mai anunţat nimic. 
Mai degrabă am văzut mereu ştiri despre procesul lui Oscar Pistorius - un proces care, totuţi, nu ne priveşte deloc.

Un lider politic afirma recent că  "nu îţi poţi bate joc de o resursă a ţării şi să vii cu un mecanism care aduce mari probleme de mediu". (Klaus Iohannis, pe 6 august 2014)

Iar acum, aflăm pe această cale indirectă că există un proces împotriva statului român şi pe care, din nou, premierul se aşteaptă să-l piardă şi să plătească sume mari ca despăgubire, pe care ar urma să o plătim "noi toţi".

Dar de ce să pierdem, dacă e vorba de fapt despre o măreaţă escrocherie?

Păi, ce aţi spune dumneavoastră dacă aţi fi judecător şi vi s-ar spune că proiectul e atât de nefavorabil deţinătorului resursei încât e vorba despre o escrocherie? 

Cred că în primul rând aţi întreba dacă s-a făcut o anchetă judiciară , dacă s-au identificat vinovaţii pentru ajungerea în acestă situaţie şi ce pedepse au primit aceştia.  Pentru că cineva trebuie să fie de vină pentru cedarea pe gratis a resurselor noastre şi pentru avizarea unor proiecte total periculoase şi neprofitabile pentru statul român.

Dacă la noi nimeni nu anchetează măcar  acest caz , ce poate să creadă judecătorul? 

Dar dl. Ponta a mai spus ceva, cu acelaşi prilej:

”Știți ce se întâmplă, vedeți...în România se exploatează peste tot. Doar la Roșia nu". 

Da, aşa este, doar că la noi nu se vorbeşte deloc despre asta. 

Noi nu avem doar rezervele de aur de la Roşia Montană, le mai avem şi pe cele de la Certej şi din alte locuri, toate acestea fiind deja date unor companii străine.

Cu ce profit pentru statul român?

Am aflat din presă că Eldorado Gold a cumpărat  în februarie 2012 European Goldfields, care avea concesiunea de la Certej, cu 2,4 miliarde de dolari. Dar noi am dat totul  pe gratis! Iar redevențele (adică ceea ce revine statului român) ar fi în procentul ridicol de 4% (nici cât un bacșiș!)

Cât a plătit Frank Timiş pentru această concesiune? Nu ni s-a spus, dar probabil că ceva de genul...nimic! (Cel puţin nu ştim să se fi plătit ceva). 

Adică am pierdut deja 2,4 miliarde de dolari!
Mai pierdem şi 2670 de hectare din teritoriul nostru, care urmează să fie devastate şi distruse definitiv prin  exploatarea de suprafaţă de la Certej!

Ce rezerve de aur şi argint am avut la Certej- şi nu le mai avem?

Tabelul  următor rezumă rezervele minerale ca data de 31 decembrie 2013, conform datelor publicate de firma Eldorado Gold..

Resurse - categorii	mii de tone	Aur     g/t	Aur Uncii x 1,000	Argint    g/t	Argint Uncii x 1,000
Dovedite	20.441	1,91	1.255	10	6.283
Probabile	26.543	1,41	1.203	12	9.967
D+P (total)	46.984	1,63	2.458 76,6 t	11	16.250 516,8 t

Lucrările pentru drumul de acces la viitoarea mină deschisă (în aer liber, realizată prin dinamitări) au început deja, fără autorizaţie de construire! (conform Mining Watch).

Reprezentanţii Mining Watch au sesizat Inspectoratul de Stat pentru construcţii că SC Deva Gold SA, subsidiară a Eldorado Gold lucrează la platforme industriale şi la un depozit de carote şi alte lucrări fără a avea autorizaţie de construire - pe "romaniacurata" putând fi văzut acest răspuns al Primăriei din Certej (alăturat) .

Pe acelaşi site se spune că mina de suprafaţă cu cianuri de la Certej a demarat fără a ţine cont de avize de mediu, de garanţii financiare în caz de accident şi fără a angaja efective notabile de localnici. 

Mai mult, o cincime din proiectul minier este într-o zonă protejată , sit Natura 2000, unde ar fi de neconceput să se facă iazuri de decantare sau cariere de suprafaţă. 

Şi dacă totuşi statul român a încasat ceva din această înstrăinare de mii  de hectare de pământ aurifer , ce a făcut pentru locuitorii din zonă? Probabil- nimic, pentru că premierul ne spune că locuitorii de acolo nu au unde să muncească altundeva decât la exploatările (altora) cu cianuri. 

Iată ce ne spune domnul premier despre cetăţenii din Roşia Montană:

"oamenii care nu mai lucrează acolo vor fi în șomaj, sigur că da",

Adică de zeci de ani statul român nu a putut crea condiţii pentru alte forme de activitate economică, în afara lucrului (ipotetic) la minele cu cianuri.

Dar activitatea la minele cu cianuri se termină repede, pentru că dinamita distruge repede munţii. 

Ce se va alege de oamenii din acele zone DUPĂ ACEEA? Ei vor fi tot "şomeri, sigur că da", numai că nu vor mai avea cele  2670 de hectare de păduri şi de munţi frumoşi, unde ar putea să se dezvolte  de exemplu turismul sau pur şi simplu să se crească vite, ori să se demareze producţia de de mobilă sau orice alt gen de activitate.  Ei nu vor mai avea nici aurul şi argintul pe care să le exploateze mai târziu în folosul lor şi al copiilor lor. Vor avea în schimb natura distrusă şi riscul ca lacul de deşeuri să se reverse îtr-o noapte peste casele în care dorm familiile lor - aşa cum s-a mai întâmplat anterior, tot la Certej! Și cum s-a întâmplat în Canada, unde s-a rupt digul unui lac de decantare proiectat de aceeași firmă care face și proiectul de la Roșia Montană. Pagubele pentru mediu au fost uriașe în Canada, deși- din fericire- acolo nu erau cianuri- erau însă alte produse toxice.

Iar Gabriel Resources - Gold Corporation mai deţine şi alte concesiuni aurifere în România, cum ar fi cea de la Bucium.
Bucium se află la aproximativ 5 km sud-est de Roşia Montană, cele două exploatări urmând a fi margine la margine, ocupând  amândouă suprafeţe foarte mari.  În continuare, la 15 km spre sud-est, se află proiectata exploatare de la Tarniţa, după cum se poate vedea pe harta alăturată, publicată pe site-ul societăţii. La vest de Frasin se găseşte zăcământul de aur şi argint de la Rodu. Licenţa primită de RMGC se întinde pe o suprafaţă de circa 2325 hectare.
După cum se poate vedea pe hartă, Roşia Montană e doar o parte din marea zonă auriferă concesionată (dată).
80,69% ar fi e deţinut de RMGC, Minvest ar mai avea 19,31%?
Nici un cuvânt pe site-ul Gabrielresources despre vreun proces. Să le dăm noi vreo ideie?
Încercând să plasăm schiţa publicată de Rabriel Resources pe harta României, vedem că zona implicată şi pentru care se înţelege că s-a primit concesiunea este uriaşă, întinzându-se de la Roşia Montană şi până la Zlatna şi la Rezervaţia naturală Cheile Caprei şi la Almaşu Mare - Glod.

În concluzie, ce am înţeles din spusele premierului nostru?

1. Că cei de la Gold Corporation vor putea aduce ca argument în instanţă faptul că în alte locuri din România exploatarea aurului cu cianuri merge înainte bine-merci, chiar şi fără autorizaţii sau avize, în timp ce doar ei, Gold Corporation au fost opriţi să scoată faimosul aliaj de aur şi argint obţinut prin cianurare. (După cum ştim, ei nu extrag aur şi argint, ci un aliaj de aur şi argint în proporţii variabile, care ar urma să fie rafinat în altă ţară, pentru că la noi rafinăriile s-au distrus). 

Adică dacă la alţii le dăm pe gratis, de ce să nu le dăm şi lor? Şi dacă alţii vor exploata tot cu cianuri, de ce nu şi ei? Dacă permitem aruncarea munţilor în aer, de ce să nu-i arunce şi ei în aer pe cei cinci de la Roşia Montană? Şi pe cei care mai sunt la Bucium Tarniţa şi Rodu?( Câţi munţi ar vrea ei să ne arunce în aer în total?) Dacă la noi nu se respectă directivele UE referitoare la cianuri, de ce doar ei să le respecte? Dacă noi dăm pe gratis mii de hectare şi altora, ca să le distrugă definitiv, de ce nu şi lor? 
Întreb şi eu: Cine e de vină pentru asta?

2. Că cei de la Gold Corporaţion vor putea folosi în instanţă chiar afirmaţiile premierului nostru, care a vorbit în repetate rânduri ca de ceva aproape sigur despre despăgubirile uriaşe ce ar trebui să fie plătite companiei. (Deşi din datele publicate de către Gold Corporation nu reieşea de loc că ar fi cheltuit sume atât de mari pentru proiect. Sau or fi avut şi alte cheltuieli, neînscrise în contabilitate?)

3. Faptul că nici o acţiune în justiţie nu a fost demarată de autoritățile române contra reprezentanţilor statului român care se fac vinovaţi ar fi un argument că totul e în regulă, nu? 

4. Ne aşteaptă vremuri grele (nu pe toţi, doar pe cei care nu au portofelul bine umplut). 

Iar de vină va fi doar cetăţeanul acela necunoscut, din Italia , care "se pare că a câştigat" . (Doar în aparenţă, nu?)

************************************************************************************************************************************

Update 22.07.2015
Din păcate articolul scris în 2014 devine extrem de actual. Despăgubirile pe care domnul Ponta le anunță de multă vreme ca pe ceva sigur, încă de pe vremea când era contrazis de compania Gold Corporation, acum vor fi într-adevăr cerute. În condițiile în care prețul aurului a scăzut, suma cerută ar depăși valoarea redevențelor insignifiante care fuseseră promise statului român în cazul punerii în operă a exploatării Roșia Montană.
În schimb, trece „neobservată” exploatarea de la Certej!
Toate aceste proiecte plutesc într-o mare ceață (pentru noi). Nu cred că locuitorii de acolo știu că peste ei urmează să vină această pacoste- mai precis, până unde se va întinde ea.
Am auzit comentatori la tv care se îngrijorau de faptul că nu știm ce să facem cu aurul extras, pentru că Banca Națională nu vrea să-l cumpere. Stați liniștiți, Banca Națională nu va fi în situația de a cumpăra lingourile produse de Gold Corporation la Certej sau la Roșia Montană, pentru că acelea NU VOR FI LINGOURI DE AUR ȘI LINGOURI DE ARGINT, ci vor fi lingouri de amestec (în proporții variabile) de aur cu argint, adică o materie primă pentru rafinării din străinătate. Iar costurile rafinării în străinătate a acestor lingouri nu au fost menționate nicăieri în documentația prezentată de Gold Corporation. Nici ai noștri nu au întrebat.
Nimeni nu vorbește, de asemenea, despre pierderea ireparabilă a unor mari suprafețe de teren din patrimoniul țării.

Cam cât ar valora un hectar de teren agricol?

Hectarul de pământ este un activ cu perioadă de funcționare infinită (dacă bineînțeles nu îl compromitem noi cu lacuri de cianuri și alte chimicale ).

Să considerăm măcar recoltele pe durata a 100 de ani (cum am văzut un calcul) 

100 de ani par o peroadă lungă, dar nu e chiar așa. E vorba despre copiii și nepoții  celor de acum.

Cultura pe 1ha	Producție /ha	Preț/kg recoltă	Venit/100 ani
cartofi	25 000 kg/an	0,5 €/kg	1.250.000 €
tutun	1500 kg foi tutun/an (pentru 1,5 milioane țigări)	0,1€/țigară	15 000 000 €
afine	1.500-2.000 kg/hectar în anii 3÷7 8.000-12.000 kg/hectar în anii 7÷90	2 €/kg	Min.1.673.600€ (se obțin și fonduri europene pt.înființare)

La aceste venituri se adaugă beneficiile pentru mediu: aer curat, păstrarea microclimatului, ferirea de inundații și de alunecări de teren, hrană sănătoasă, păstrarea vetrelor strămășești, ale vestigiilor istorice, ale bisericilor și mormintelor. Posibilitarea de dezvoltare a turismului rural. (Am văzut ce s-a întâmplat în zone în care lacurile de depozitare a nămolului toxic au înecat localități și biserici, morminte ).

Evreii, care se pricep cel mai bine la afaceri, au cumpărat masiv terenuri în România. Pentru că ei vor să aibă copii și nepoți bogați, să aibă valori sigure, a căror valoare nu piere niciodată.

Dar și părinții și străbunii noștri au știut acest lucru. De aceea au apărat acest pământ cu sângele lor, generații după generații.

Iar noi să-l distrugem sau să-l dăm pe nimic?
Reamintim că RMGC are concesiune pe 2325 hectare
Înmulțiți cu cifrele din tabel pentru a afla cât pierde România!

************************************************************************************************************************************

Update 25.07.2015

”Acorduri de liber schimb, precum CETA, nu schimbă dreptul statelor membre ale UE de a-și urmări obiectivele de politici publice legitime, inclusiv stabilirea unor standarde pentru protejarea mediului. CETA menține faptul că UE și Canada își vor păstra dreptul de a reglementa în domenii precum sănătatea publică, siguranța alimentară, protecția mediului, morala publică, promovarea și protejarea diversității culturale. Aceast lucru înseamnă că un investitor nu poate primi despăgubiri doar pentru că a suferit pierderi economice”, se  arată în răspunsul comisarului pentru Comerț al UE, citat de Mining Watch România, cu prilejul hotărârii autorităților din Galicia de a opri exploatarea aurului de către societatea Edgewater.

 Gabriel Resources ar avea șanse reale să obțină despăgubiri de la statul român în cazul unui arbitraj internațional doar în două situații: 

1) fie apelează la o casă de avocatură care nu va apăra corect poziția României,

2) fie decidenții politici autohtoni eliberează între timp avize favorabile companiei în mod abuziv sau schimbă legislația în așa fel încât să fie favorabilă companiilor miniere (făcând ca statul român să fie obligat să elibereze avizele pe baza legislației modificate).

Cel mai mare pericol rămâne, în principal, pe modificarea legilor în România (în sensul favorizării companiilor, legi cu dedicație) - am citit undeva pe net..... .

Cea mai veche scriere din lume a aparut pe teritoriul Romaniei

26.03.2013

În România s-au găsit tăbliţe cu o scriere din anul 5500 î.Hr.

Tăbliţele de la Tărtăria

Dezastru ecologic in Canada

Se întâmplă şi la canadieni

Luni s-a rupt un dig la un bazin de decantare a apelor uzate de la o mină de cupru şi de aur din provincia Columbia Britanică din Canada.

Ştirea zilei la tv

La o televiziune comercială de la noi, se deschide programul de ştiri cu evenimentul cel mai important: fiica unui cântăreţ de manele s-a întors de la iubitul ei, acasă! Ei da, asta într-adevăr e o ştire de interes naţional!
După ce marele eveniment a fost relatat cu toate detaliile, au urmat alte ştiri. A doua nu mai ştiu care a fost, dar e locul trei a fost :

Echipa de gimnastică feminină a României a câştigat campionatul european!

RMGC urmărită pentru spălare de bani

Compania RMGC ce vrea să extragă aurul nostru de la Roşia Montană e acuzată de spălare de bani

Procurorii români au deschis o anchetă asupra companiei Roşia Montană Gold Corporation pentru spălare de bani şi evaziune fisclă- conform anunţului existent pe site- ul RISE Project.

RMGC a vărsat peste un milion de lei (300 000$) societăţii Kadok Interprest SRL, firmă despre care procurorii  spun că este o societate fantomă utilizată de o reţea criminală organizată din oraşul Ploieşti. 

Potrivit bilanţului oficial, RMGC a avut încasări anul trecut de numai 393.000 de lei – adică de trei ori mai mici decât suma pe care a plătit-o firmei Kadok Interprest din Ploieşti. Mai mult, în 2012, corporaţia RMGC a înregistrat pierderi de 111,5 milioane de lei.

Conform ştirilor din presă, (daily business) în acest dosar a fost arestat consilierul Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu, fiind citată pentru complicitate şi firma Trans Expedition Feroviar, una dintre firmele GFR (Grupul Feroviar Român), cercetările vizând în total 43 de societăţi comerciale (peste 75 de persoane fizice şi juridice) . 
Firma Trans Expedition Feroviar a virat 1 674 000 lei în contul firmei fantomă Kadok Interprest din Ploieşti, considerată instrument pentru spălare de bani.

RMGC este controlată de compania canadiană Gabriel Resources Ltd, care deţine 80,69 % dintre acţiuni. Restul de 19,31% aparţine societăţii Mininvest Roşia Montană SA, a cărei înfiinţare  fost aprobată de guvern în luna aprilie a.c. special pentru a gestiona cota din RMGC. Noua firmă a fost desprinsă tunci din compania naţională Minvest SA Deva. Pe 20 noiembrie 2013 Guvernul a mutat societatea proaspăt înfiinţată înapoi la Ministerul Economiei, după ce în ultima jumătate de an a fost coordonată de ministrul marilor proiecte, Dan Şova. Decizia a survenit în contextul respingerii în Parlament a proiectului de lege privind afacerea de la Roşia Montană. 

Conform datelor apărute în presă, RMGC poate vinde în avans aurul şi argintul ce urmează a fi extrase pentru a-şi finanţa operaţiunile. (Nu ştiu de ce nu ar putea să facă asta statul român n.n.). În schimb, conform contractului cu RMGC, statul român nu va încasa dividende atâta timp cât acţionarul minoritar român va avea datorii faţă de Gabriel Resources ca urmare a majorărilor de capital.
Deci, dacă am înţeles bine, nici statul român şi nici RMGC nu au bani să demareze excavaţiile. Dar RMGC poate vinde aurul şi argintul nostru pentru a se finanţa, în schimb statul român nu poate face asta. (De ce? E o întrebare bună!). Cum RMGC va avea bani , din aurul nostru vândut în avans,  va putea majora continuu capitalul, iar statul român nu va putea plăti partea sa, neavând dreptul să vândă propriul nostru aur. Deci nu va lua nici dividende.  Tare, nu?

Ce vrea să producă RMGC?

Produse semifinite (concentrate), bare de aliaj "doré" (considerat ca produs finit, deşi el necesită rafinare pentru a fi turnat în lingouri de aur şi de argint, deci este tot un produs semifinit) , dar şi lingouri (asta dacă va găsi pepite de aur nativ, pentru că nu intenţionează să aibă o rafinărie).

Cum a obţinut RMGC "drepturi" la Roşia Montană

RISE Project a publicat mai multe documente privind afacerea Roşia Montană:

• Licenţa 47/1999 şi anexa prin care se stabilea perimetrul licenţei la 1200 ha.

Deşi Legea minelor nu permite mărirea perimetrului unei licenţe de exploatare, ci doar micşorarea lui, au fost întocmite acte adiţionale şi modificări prin care perimetrul licenţei de exploatare a fost mărit la 2122 ha (în 1999), apoi la 4282 ha (în 2001), pe urmă la 2388 ha (în 2004). (Deci perimetrul a fost aproape dublat în mod ilegal?)

• Conform datelor RISE Project, Licenţa de exploatare 47/1999 este pentru mina veche şi nu pentru "proiectul RMGC", care a fost făcut abia în 2001.

• Obţinerea licenţei prin ocolirea legii

Pe 7 iunie 1997, firma Gabriel, prin subsidiara Gabriel Jersey, a făcut un Contract de încorporare şi un Articol de Asociere cu Minvest, rezultând compania mixtă EuroGold Resources SA, actuala RMGC. Se încheiase o "înţelegere prealabilă" în care Minvest se obliga să obţină licenţele de exploatare pentru Roşia Montană şi de explorare pentru Bucium şi să le transfere în termen de 7 zile lui EuroGold. (este ore legal aşa ceva?). În acest fel licenţa a fost obţinută fără licitaţie publică.

Iniţial Gabriel Jersey avea 65% din acţiuni, iar Minvest vea 33,8%. Dar RMGC a făcut în 1999 o majorare de capital, noile acţiuni fiind atribuite lui Gabriel Jersey, care deţine de atunci 80%, Minvest rămânând cu numai 19,31% (restul aparţinând unor acţionari minoritari despre care nu se vorbeşte). 
În anul 2000 Licenţa de exploatare 47/1999 e transferată de ANRM către RMGC.

• Numai că o licenţă "mixtă" de explotare, dar şi de exploarare este ilegală, Legea Minelor 61 /1998 stipulând la art. 9 şi 10 că exploararea şi exploatarea se realizează pe baza unor licenţe exclusive, acelaşi lucru fiind stipulat şi în Legea minelor 85/2003.

De asemenea, Minvest avea dreptul să primească licenţă de exploatare fără concurs public de oferte pentru că lucrase deja la Roşia Montană înainte de apariţia legii, în timp de RMGC ar fi trebuit să câştige un concurs public de oferte, ceea ce nu s-a întâmplat.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

În acelaşi timp, nu se vorbeşte mai deloc despre mina  de la Certej, unde Eldorado Gold Corporation a obţinut licenţă de exploatare (tot prin cianurare) pe 2670 ha în apropiere de Geoagiu Băi.
O fi fost vreo licitaţie publică?
Printr-o coincidenţă, şi acolo statul român ar avea doar 20%.

Dacă ne gândim că terenurile imense implicate în excavaţii prin dinamitare vor fi pierdute pe vecie pentru alte întrebuinţări, cam cât pierd românii doar de aici?
Ioana Băsescu a cumpărat terenul de la Nana cu 4500 €/ha. 
Cele două exploatări aurifere privează statul român de 2388 ha+2670 ha=5058 ha.
la preţul estimativ de mai sus, ar fi 5058 x 4500 =22 761 000 euro pierduţi de statul român. Pierderea este de fapt mult mai mare, pentru că terenul respectiv cuprinde localităţi, biserici, morminte, site-uri arheologice şi monumente istorice care nu pot fi înlocuite.
Se pierd porţiuni din ţară.
Nu doar la aceste două exploatări aurifere, ci şi la celelalte care au fost date pe gratis de autorităţile statului. 


Grupul canadian Carpathian Gold prin Samax România intenţionează să deschidă trei exploatări de aur şi de cupru în judeţul Hunedoara, unde se spune că se vor face investiţii de până la 1,2 miliarde de dolari în următorii 20 de ani (o medie de 60 de milioane de dolari pe an). Carpathian Gold (CPN) deţine drepturile de explorare a zăcămintelor de aur şi de cupru de la Rovina, din judeţul Hunedoara, cu resurse estimate la 7,2 milioane de uncii de aur.(223,2 tone!).

Cum se face că noi, românii nu mai avem drepturi asupra bogăţiilor din subsolul pământului nostru?

Mina Certej

Cam cum ar arăta exploatarea de la Certej

Demisia poate fi un sfat bun

Interviu cu domnul ministru al Culturii

Am văzut ieri la un post de televiziune un interviu cu ministrul Daniel Barbu. 

La un moment dat s-a pus o întrebare legată de demiterea din Ministerul Culturii a patru specialişti  care adresaseră o scrisoare deschisă domnului ministru.

Ministrul Culturii a răspunc cam aşa: Păi ei mi-au spus să-mi dau demisia, cum puteam să-i mai păstrez în posturi de consilier? Se prespune că din calitatea pe care o aveau ca specialişti la Ministerul Culturii, trebuiau să mă sfătuiască pe mine. Cum să te mai sfătuiască cineva care îţi cere demisia? (redat aproximativ, din memorie nn).

Costul aurului

Preţul aurului la bursă

În aceste zile se tot vorbeşte despre profitul- eventual- pe care l-ar avea România dacă s-ar lipsi de rezervele ei de aur, dar şi de o parte din munţii săi şi din istoria sa, pentru ca investitori străini să extragă aurul şi argintul ei.
Acest aur ar urma să fie extras în totalitate în următorii 18 ani, în combinaţie cu argintul din minereul în care se găseşte, urmând ca acest amestec să fie dus în străinătate pentru rafinare şi turnare în lingouri de aur, ce ar urma să fie apoi vândute .

RMGC nu prevede să extragă aur de la Roşia Montană

RMGC nu prevede să producă aur şi argint, ci un aliaj cu conţinut variabil de aur şi argint

Preşedintele ANRM, Gheorghe Duţu, a declarat la comisia specială privind Roşia Montană, că produsul final minier este estimat la 17% aur şi 83% argint, potrivit legislatiei şi acordului încheiat cu compania.
 El a adăugat că nu există aici posibilitatea de a separa aurul de argint, neexistând posibilităţile tehnologice necesare, prin urmare compania va produce lingouri din acest aliaj de aur cu argint, care vor fi trimise în altă parte pentru procesare- de către alte companii, în alte ţări, neprecizate.
Deci RMGC va vinde un aliaj către alte ţări 

EXTRACTIVISMUL

Săpat...până unde?

Alain Deneault
Extractivismul este un mod de dezvoltare bazat pe supraexploatarea resurselor neregenerabilw din sol, esenţial cu destinaţia export.
E vorba despre un model care privilegiază "dreptul" companiilor miniere şi în general ia prea puţin în considerare bunăstarea populaţiilor locale. Mare consumatoare de apă potabilă, implicând de cele mai multe ori procese chimice periculoase, extractivismul se dezvoltă în detrimentul ecosistemelor, constituind riscuri pentru populaţii. Mai mult, le revine statelor şi deci populaţiilor sarcina de a reabilita teritoriul la sfârşitul exploatărilor.

Proiectul RMGC

Roşia Montană în viziunea Gold Corporation

Am suprapus proiectul RMGC şi actuala hartă a zonei Roşia Montană.
Încerc să-mi închipui cum vor arăta cele câteva case ce vor fi păstrate din actuala aşezare Roşia Montană în aşa-numita arie protejată, înconjurate de imensele gropi de excavaţie şi de munţii de deşeuri preconizate.

Rosia Montana si jocul la bursa

Acţiunile la bursă ale companiei Gabriel Resources variază în funcţie de declaraţiile politicienilor

România exportă aur

Export oficial sau ...neoficial....sau semioficial?

Da, există toate aceste forme, oricât ar părea de ciudat.
Dovada? La fiecare colţ de stradă sunt gherete (ghişee în magazine, magazine de mici dimensiuni) unde se anunţă că se cumpără aur, dar şi alte metale preţioase: platină, argint). Dar şi pe internet eşti asaltat de oferte de acelaşi fel, toţi spunând că oferă "cel mai bun preţ"...
Dacă vrei să şi cumperi de la ei, nu se poate!  Atunci, unde se duce aurul cumpărat de ei? În străinătate, de obicei în Turcia.
Cum de le convine turcilor să cumpere aceste bijuterii? Simplu: aurul , argintul sau platina se cumpără mult sub preţul pieţei. Metalele respective sunt deja prelucrate ca aliaje pentru bijuterii: aur de 14 carate, de 18 carate sau de 24 de carate, argint peste 900%, platină . Cele mai multe bijuterii sunt în stare bună şi pot fi revândute ca atare. La preţ dublu, însă! Dar sunt unele bijuterii vechi care au o lucrătură deosebită şi care valorează mult mai mult decât valoarea metalului preţios în sine.
În plus, bijuteriile cuprind în multe cazuri şi pietre preţioase, care nu sunt plătite de cei care cumpără bijuteriile, deci le revin acestora gratis! Indiferent dacă e vorba de diamante, safire sau rubine.
Se plătesc taxe la stat pentru exportul respectiv? probabil că nu....
Din când în când bulgarii mai depistează câte un transport de aur în maşinile unor români care merg în Turcia. De exemplu, într-o maşină: 2,5 kilograme, respectiv 326 de inele, 178 de cercei, 151 de lănţişoare, 80 de brăţări şi 63 de medalioane, în valoare aproximativă de 75.000 de euro. 
Traficul respectiv datează de mulţi ani, iar autorităţile române nu par deranjate de asta.

Dughenele care cumpără aurul se înmulţesc mai mult ca ciupercile şi asta dovedeşte că bişniţa (adică business- ul de tip mafiot) merge strună.  

Multe bijuterii provin de la casele de amanet, de unde românii nu mai reuşesc să le recupereze.

Cum situaţia financiară a românilor e din ce în ce mai proastă, oamenii sunt siliţi să-şi vândă bijuteriile de familie, unele de mare valoare mai ales prin lucrătură şi pietrele preţioase incluse, sau câte un ceas de aur, care poate avea o valoare foarte mare de colecţie- la orice preţ binevoieşte să le ofere comerciantul. Unii cumpără  CEASURI AUTENTICE (Rolex, Patek Philippe, Audemars Piguet, Vacheron Constantin, Alain Silberstein, Hublot, Franck Muller, Ulysse Nardin, Breitling, Omega, Cartier, etc.) ŞI BIJUTERII CU DIAMANTE - cu plata pe loc-  deci cu păcălirea pe loc a clientului, care poate nu e un expert..

Se cumpără bijuterii şi ceasuri din metale preţioase şi prin internet.

Controlează cineva acest trafic? Probabil că nu....

De ce ar face-o? Noi n-avem nevoie de aur, nu avem nevoie nici de eventualele taxe ce ar trebui plătite...În România sunt înregistrate peste 2000 de case de amanet.
Cel putin 10 tone de aur se trimit anual în Turcia! 
De fapt, cantităţile sunt mult mai mari, nimeni nu ştie exact cât. Doar la noi e sat fără câini!

......Un cetățean turc  intenţiona să scoată din ţară peste 5 kilograme de aur.Bunurile se aflau ascunse în bagajele turiștilor care se deplasau pe ruta România – Turcia, cu un autocar aparținând unei firme de transport din Municipiul București, condus de cetățeanul turc.
Conform O.U.G privind regimul metalelor pretioase și pietrelor prețioase în România, bărbatul riscă o amendă cuprinsă între 2.000 și 5.000 lei şi confiscarea bijuteriilor.....

Doar cateva capturi si cateva amenzi fata de peste 10 tone de aur trecut anual peste granita fara taxe!

În schimb, ni se explică mereu că preţul aurului creşte şi că...ce? Păi, să ne ia alţii aurul din munţi şi să ne lase mări de cianuri şi munţi de steril radioactiv în schimb! Şi să ia pe gratis mai ales celelalte metale rare, mai preţioase chiar decât aurul, care se găsesc acolo şi din care noi nu am primi nimic!

Vedem un nou proiect de lege , prin care 

“Resursele cu conţinut de metale preţioase aflate pe teritoriul sau în subsolul României (…) vor fi gestionate, exploatate, valorificate numai de către societăţi comerciale mixte în care statul român va fi acţionar“.

Păi, ca la Roşia Montană, nu? Unde statul mai are vreo 6% - se pare....Doar nu se precizează o limită minimă de acţiuni.....

Banca Naţională a României va avea drept de preempţiune la achiziţia de lingouri din aur şi argint obţinute în urma exploatării acestor resurse. Adică BNR va avea dreptul să cumpere (grozav, nu?) lingourile produse din aurul şi argintul nostru, în loc să avem noi,românii,  pur şi simplu, propriul nostru aur din propriile noastre resurse!
Oricum, Banca Naţională a spus că nu doreşte să cumpere aur. Pentru că ar fi vorba să cumpere la preţul pieţei şi atunci poate cumpăra oricând,....de pe piaţă!

Dar, tot ne rămâne ceva: natura distrusă! Şi lipsirea copiilor noştri de averea lor!

Chinezii au văzut şi ei că e rost de chilipir aici şi vor să se bage şi ei. De ce nu? Nouă, oricum nu ne trebuie aurul şi nu ne trebuie nici natura înconjurătoare...
Roşia Montană e o intersecţie de interese şi de drumuri istorice: cea mai veche aşezare atestată din România şi, de câţiva ani buni, cel mai râvnit loc nu numai din ţara noastră, dar şi din Europa. De ce? Simplu: pentru că e cel mai mare zăcământ de aur de pe continent şi, dacă nu se va interveni la momentul oportun, va deveni cea mai otrăvită zonă din Europa. 
Dar şi simbolul celui mai mare jaf pe care această ţară îl va fi suferit vreodată!

Credem că ţara noastră nu se află, cel puţin formal, sub stare de ocupaţie. Dar dacă ocupantul nu e de zărit în mod direct, cum e posibil ca Statul Român să se fi angajat prin reprezentanţii lui mai noi  şi mai vechi  să concesioneze o asemenea bogăţie (economică şi simbolică) în condiţii atât de umilitoare? Spunem aceasta întrucât compania canadiană căreia i s-a concesionat exploataţia de la Roşia Montană pe o suprafaţă de 42.82 km², Gabriel Resources, prin firma creată special pentru acest proiect, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), deţine o majoritate covârşitoare din capitalul social, în vreme ce Statul Român doar un procent ruşinos, un fel de bacşiş, prin firma hunedoreană Minvest Deva. Iar aceasta în condiţiile în care, aşa cum susţine Academia Română într-o luare de poziţie împotriva proiectului, în afacerile internaţionale raportul este exact invers: spre exemplu, pe piaţa petrolului, beneficiar este statul-gazdă, ce deţine 85% din capitalul social, şi abia 15% revine companiei care investeşte.

Nu numai atât, dar, aşa cum ne informează Academia Română, „proiectul, fiind realizat într-o zonă declarată defavorizată, firma RMGC beneficiază de scutiri de impozite pe o perioadă de 10 ani şi reduceri la taxele vamale, astfel că va exporta aurul şi argintul extras practic la preţul de cost”.

Nu în ultimul rând, exploataţia presupune tratarea minereului măcinat cu cianură. Se estimează că vor fi folosite circa 196 milioane de tone de cianură în decurs de 15 până la 20 de ani, cât va dura proiectul. Tehnica folosită este cu siguranţă simbolul barbariei moderne: frumoşii munţi din împrejurimile Roşiei Montane vor fi efectiv măcinaţi, lăsând în urmă priveliştea dezolantă a unui pământ stors de vlagă, punctat de găuri uriaşe, pline de balast otrăvit. La acestea se adaugă distrugerea aşezămintelor, a cimitirelor şi a bisericilor, precum şi a unuia dintre cele mai importante situri arheologice din România, monument protejat de UNESCO.

Parlamentul European a votat  o rezoluţie prin care interzice folosirea cianurii în minerit, dar miniştrii noştri  consideră că rezoluţia nu e obligatorie pentru România.(!)

Dar nu este vorba doar de aurul de la Roșia Montană! La certej, de pildă, firma străină își vede liniștită de treabă, preconizând să exploateze aurul nostru tot cu cianuri și să distrugă suprafețe enorme din pământul nostru, fără ca românii să prindă de veste!