Pensiile militarilor si ale functionarilor

Pensiile militarilor

Se discută mult la noi despre pensii: dacă sunt sau nu sunt bani pentru pensii, dacă pensiile asigură un trai decent după o viață de muncă (despre asta se vorbește mai puțin în mass media) , despre pensiile speciale, pentru categorii speciale și despre vârste speciale de pensionare.
M-am gândit atunci să mă uit cum o fi prin alte state din UE. De pildă, în Franța (dat fiind că acolo legislația în domeniu este publică și poate fi consultată pe internet).
Cum se calculează pensia militară în Franța. În primul rând trebuie spus că militarii sunt considerați în Franța funcționari ai statului (formând o categorie aparte, ce-i drept) și se subordonează legislației pentru pensiile funcționarilor statului.

Pensia întreagă pentru funcționari civili și militari (în Franța).

Pensia întreagă pentru funcționari civili și militari se ridică 75% din venitul mediu încasat pe ultimele 6 luni, în afară de prime. 

Anumite prime sunt totuși luate în calcul: e vorba despre indemnizațiile speciale pentru jandarmi și polițiști.

Această sumă se încasează dacă s-a cotizat în regim de funcționar public.

Prin urmare, spre deosebire de situația de la noi, militarii francezi cotizează pentru pensie la fel ca și ceilalți funcționari , iar calculul pensiei se face asemănător cu calculul pentru ceilalți funcționari ai statului.

Pensia  « proporțională »

Dacă durata de serviciu a fost mai mică decât durata de asigurare cerută pentru generația respectivă,(căci durata s-a mărit în ultimii ani)  pensia va fi redusă proporțional cu durata efectiv validată. 

Scăderea pensiei funcționarilor militari pentru ieșirea anticipată la pensie

• Pentru militarii a căror limită de vârstă (pentru ieșirea la pensie) este mai mare sau egală cu  57 de ani și care ies la pensie după 52 de ani, condițiile de de descreștere sunt aceleași ca și pentru funcționarii civili (n-are rost să prezentăm toate detaliile). 
• Pentru militarii a căror limită de vârstă e mai mică de 57 de ani și care ies la pensie (adică cer să fie în retragere) înainte de 52 de ani, se scade la pensie câte  1,25% pentru fiecare trimestru lucrat în minus. .

Numărul de trimestre lipsă se calculează comparând:

- numărul de trimestre necesare pentru a ajunge la  19,5 ani de serviciu pentru cei care nu sunt ofițeri și 29,5 ani pentru ofițeri. 

Prin urmare ofițerii francezi trebuie să fie în serviciul activ minim 29,5 ani ca să primească pensia întreagă, iar subofițerii pot ieși mai repede la pensie- după 19,5 ani de serviciu activ. 

Creșterea pensiei pentru funcționarii civili și militari.

Se aplică o majorare de 1,25% se aplică la pensie pentru fiecare trimestru lucrat peste vârsta cerută pentru pensie. (Pentru trimestrele lucrate înainte de 2009 se aplică o majorare de doar 0,75% pentru trimestrele lucrate suplimentar)   

De notat: reținerea pentru pensie , care era în anul 2011 de 8,12%, e prevăzută a ajunge la 10,55%.
Cumulul pensiei militare cu alte venituri.
Pensia militară se poate cumula, în Franța, cu alte pensii, adică:

• pensia militară de invaliditate
• venituri provenite dintr-o activitate într-un sector privat
• venituri din activități plătite de unul dintre următorii angajatori: administrațiile de stat sau societățile publice care nu au caracter industrial sau comercial sau societăți spitalicești ori asimilate acestora. 

Există însă o condiție: suma brută a veniturilor să nu fie mai mare decât cu o treime față de suma brută a pensiei militare , altfel excedentul se deduce din pensie. 

Acum putem face o comparație cu sistemul de pensii de la noi.

Ce părere aveți? 

In care UE vrem să fim

România, încotro?

Toți românii s-au bucurat când România a intrat în UE. Speram că în această familie selectă vom fi sfătuiți și ajutați de către cei care au știut și au putut să realizeze dezvoltarea economică în țările lor, astfel încât să avem și noi o țară dezvoltată , civilizată și împreună să formăm o familie mai mare și mai puternică.
Românii au tăcut din gură când au aflat că li s-au pus condiții foarte grele, cum ar fi reducerea cu o treime a producției agricole, reducerea producției de oțel, micșorarea rețelei de căi ferate și altele asemănătoare. Și-au spus că marea familie nu i-a primit pentru a-i lăsa să se ducă de râpă, pur și simplu ca să fie o mare familie  puternică, în care binele unuia este și binele tututor și binele tuturor e bine pentru fiecare.
Iată însă că, la 60 de ani de la înființare, Uniunea europeană se confruntă cu probleme. Unele state au decis să iasă din Uniune, în altele există curente puternice de nemulțumire care ar putea conduce la rezultate similare, ceea ce evident ar duce la desființarea UE. Au apărut și noi provocări internaționale, pentru a complica și mai mult situația.

5 VARIANTE PENTRU UE CU 27 D E MEMBRI

În aceste condiții, Președintele Parlamentului european a prezentat șefilor statelor componente 5 variante posibile ale dezvoltării UE, urmând ca aceștia să se decidă pentru care dintre ele optează.
Adicătălea, „trădare să fie, dacă o cer interesele partidului, dar s-o știm și noi!”
Hai să spună fiecare națiune, prin conducătorii ei, ce dorește și cum vrea să fie această uniune.

Jean-Claude Juncker  a publicat Cartea albă asupra viitorului Uniunii Europene cu 27 de membri

E et URSS, même destin, selon un candidat au poste d’ambassadeur US à l’UE

Președintele Comisiei europene   Jean-Claude Juncker a prezentat Parlamentului european cinci scenarii de evoluție a Uniunii europene din prezent și până în 2024  - fără Marea Britanie, care a decis să o părăsească. 

1.    Prima variantă,  «Continuăm (ca până acum)», implică continuarea reformelor convenite de către țările din UE în 2014 și în 2016. 

 varianteLE PROPUSE CELOR 27  pentru SCHIMBAREA ue 

2.    A doua variantă, « Nimic altceva în afară de o piață comună », subînțelege că « UE-27 se concentrează progresiv (doar) asupra pieței unice , cele 27 de state membre fiind incapabile să se pună de acord într-un număr din ce în ce mai mare de domenii de acțiune  ». Cu alte cuvinte, renunțarea la Uniunea Europeană și întoarcerea la Piața Comună, așa cum era ea în urmă cu 60 de ani.

3.    Al treilea scenariu e intitulat  « Cei care vor mai mult fac mai mult »: « UE-27 continuă ca acum, dar permite statelor membre care doresc mai mult împreună în domenii specifice, cum ar fi apărarea, securitatea internă sau afacerile sociale . » Asta seamănă cu  zicala românească: „Cine are- bea și mănâncă, cine nu - stă și se uită”. Iar domeniile alese pentru exemplificare nu vor fi singurele în care unii (cei care pot) vor progresa, în timp ce alții (cei care nu pot) vor rămâne pe loc sau chiar vor da înapoi.(n.n.)

4.    Al patrulea scenariu se intitulează « Să se facă mai puțin, dar într-un mod mai eficient », adică să se lase deoparte o serie de proiecte, pentru a se asigura succesul în domeniile considerate de maximă importanță. 

Propunerile 3 și 4  par să sintetizeze propunerile țărilor Benelux (Belgia, Olanda și Luxemburg).
Statele din  Benelux, care sunt și fondatoare ale Uniunii Europene au prezentat anterior o declarație comună în care punctează faptul că « diferitele căi de integrare și de cooperare crescută furnizează răspunsuri eficace la problemele cu care se confruntă în mod diferit statele membre  ».

(Adică- înțeleg eu- statele membre au probleme diferite: unele au probleme cu prea multe aeroporturi -Spania, de pildă are peste 41-  altele au probleme cu lipsa de autostrăzi , de aeroporturi și de toalete, bolnavi  puși câte 3 în pat,  deci pentru fiecare ar fi potrivite căi diferite, fiecare să o ia pe drumul lui, unii vor continua să se lupte cu lipsa de dotări sanitare, cu lipsa de asistență medicală  și cu analfabetismul funțional, în timp ce alții se vor dezvolta ca pentru secolul XXI sau deja pentru secolul XXII)

Documentul Benelux pune accentul pe principiile de « subsidiaritate și proporționalitate », sugerând că  « UE nu va face ceea ce statele membre nu sunt în măsură să ofere ele însele cetățenilor lor  », fraza reluând criticile aduse unei Europe care face prea multe lucruri și care trebuie să -și concentreze eforturile asupra domeniilor în care   « valoarea adăugată » este fără echivoc, cum ar fi securitatea, comerțul și climatul,  Iar François Hollande a admis de asemenea că acestă Europă cu mai multe viteze va fi « una dintre căile posibile, pentru ca la Roma să putem spune  ce vrem să facem cu toții și apoi doar unii în mai multă Europa ». Prin urmare, doar unii să se unească mai mult, în „mai multă Europă”, iar ceilalți să rămână „de căruță”. Se subînțelege că  e inutil să se mai pompeze bani acolo unde banii au fost folosiți ineficient, cum ar fi în România și să păstreze banii pentru întărirea securității spațiului Schengen, sporirea comerțului țărilor dezvoltate și apărarea mediului din aceste țări (n.n.)

5.     Al cincilea scenariu ar fi « Să se facă mult mai mult împreună ». Adică să se accentueze unirea tuturor statelor componente, formându-se treptat un stat federal european, care să tindă a avea un nivel ridicat de dezvoltare . 

Acest document marchează începutul dezbaterilor oficiale asupra viitorului Europei.  « Când celebrăm cei 60 de ani de la tratatul de la Roma, e timpul ca Europa unită în 27 să-și  construiască o viziune pentru viitor », a declarat dl. Juncker.

« Cartea albă » care descrie aceste scenarii este percepută și ca o reacție la populismul crescând  în Europe și constituie o prelungire a punerii în operă a acordurilor încheiate de către conducătorii din UE la ultimul  sommet de la Bratislava.

Un document cu piste de reflexie oferit conducătorilor celor  27, mai degrabă decât soluții gata făcute.

Cea de a șaizecea aniversare a tratatului de la Roma va fi comemorată pe 25 martie ce vine, în prezența celor 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, Marea Britanie urmând probabil să lipsească.  

Conducătorii naționali urmează deci să aleagă clar ce scenariu doresc, dintre cele descrise în  «Cartea albă». Cele cinci căi diferite de urmat merg de la o Europă redusă la o piață unică până la una mai integrată decât acum, existând și posibilitatea unei Europe  cu «mai multe viteze» pentru a depăși neconformitățile. În mod evident, mai multe viteze înseamnă rămânerea în urmă a celor care merg cu viteză mai mică. Un oficial european s-a exprimat că „nu putem merge cu viteza ultimului vagon”, uitând că toate vagoanele unui tren merg de fapt cu aceeași viteză! 
Dacă vagoanele din urmă merg mai încet decât celelalte, asta înseamnă  că ele au fost decuplate de la tren. 
Expresia „mai multe viteze” ar prezenta de fapt într-un mod „elegant” excluderea țărilor din Est din UE.
Ministrul-președinte al Waloniei, Paul Magnette și-a declarat deschis părerea că nici o relansare nu va fi posibilă fără ieșirea țărilor din Est din UE.

Dar despre care țări din Est ar fi vorba?

Europa cu două viteze, sau cu mai multe viteze?

Deși Germania a fost -se pare- șocată de refuzul Varșoviei, Bratislavei și Budapestei de a-i lăsa mână liberă în privința refugiaților, iar Polonia mai și sfidează Bruxellesul cu reforma Tribunalului său constituțional, care nu ar respecta regulile statului de drept, totuși doamna cancelar și dl. Hollande ar conta pe faptul că Polonia, Ungaria și Slovacia vor continua să mizeze pe UE, chiar dacă un mic număr de capitale decid să avanseze un proiect fără ele, cel puțin la început. Ar fi imposibil pentru ele să se lipsească de «garanția europeană, de protecția sa, câtă vreme sunt încolțite între (Rusia lui) Putin și America imprevizibilă a lui Trump» , spunea un diplomat de la Bruxelles. 
Deci Germania și Franța ar dori ca Polonia, Ungaria și Slovacia să formeze o categorie aparte, mai aproape de UE, în timp ce alte țări din Est....ar forma o a treia categorie, cu totul periferică...
De România și de Bulgaria nu se îngrijorează nimeni că nu s-ar putea lipsi de garanția europeană și de protecția europeană și că ar fi încolțite „între Rusia lui Putin și America imprevizibilă a lui Trump”? Evident-nu!
  
Din păcate, Parisul și Berlinul par să agreeze acest scenariu. Deja pe 6 martie era anunțat un summit „cvadripartit”, la Versailles, cu Franța, Germania, Spania și Italia.

Pentru a nu alerta țările din Est, cei patru nu vor face nici un anunț concret la terminarea reuniunii de la Versailles. François Hollande, Angela Merkel, Paolo Gentiloni și Mariano Rajoy discută în ambianța luxoasă din Versailles viitorul Europei.  O reuniune în cadrul căreia marile puteri din UE se vor pune de acord înainte de consiliul european de pe 9 și 10 martie. Deși Spania nu face parte dintre statele fondatoare ale UE, ea aderând abia în 1986, totuși a fost invitată la Versailles, în timp ce Belgia, Olanda și Luxemburgul - nu. „Dacă lărgim, nu mai terminăm” s-a explicat la Elysée, cu asigurarea că noțiunea de „cercuri” a existat mereu în Uniunea Europeană. Adică „noi vrem egalitate, dar nu pentru căței” (nn).

Nici o problemă, noi nu ne alertăm, președintele nostru a spus că vom discuta în următorii 1-2 ani. (n.n.)


Șeful executivului european nu și-a exprimat preferința pentru una dintre variantele prezentate , ci a invitat țările din UE să vină cu idei în pregătirea reuniunii la nivel înalt de pe 25 martie, de la Roma, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la tratatul fondator al Uniunii.  «Roma trebuie să marcheze începutul unui nou capitol » pentru o  «Europă unită în 27», a spus el. Dar opiniile sunt deja conturate pentru mulți. Discuțiile continuă, după cum vedem, în ritm alert. Dar fără noi. Oricum, noi se pare că nu avem nici o ideie în afară de aceea de a nu se schimba nimic.

Deși se spune că varianta mai multor viteze ar presupune ca fiecare dintre state să participe sau nu la anumite proiecte după voința lor, de fapt unele state nu au posibilitatea, să participe, căci nu corespund (încă?) la anumite cerințe. Cum ar fi cazul zonei euro sau spațiului Schengen.

Și până acum se putea proceda la o integrare diferențiată. Dar acum, se pare că aceasta va fi nu excepția, ci regula! 

Conform tratatului de la Amsterdam, din 1997, statele membre pot să meargă mai departe cu integrarea diferențiată, prin intermediul cooperării întărite. Această procedură permite ca minim 9 state să poată avea o aceeași politică, fără a se asocia la ea cu alte membre din UE. Dar Consiliul trebuie să acorde autorizația pentru ca o astfel de cooperare întărită să fie aplicată, la propunerea Comisiei europene și după ce a fost aprobată de Parlamentul european. 
Dacă până acum cooperarea întărită a fost aplicată doar la probleme de detaliu, pe viitor s-ar putea ca ea să se extindă la chestiunile cele mai importante. 
Iar deciziile să nu mai fie luate în unanimitate. S-ar forma un guvern al zonei euro, detașat de prerogativele naționale...


Aceste propuneri ar trebui să facă obiectul unor dezbateri în fiecare dintre țările din UE. Unele dintre aceste țări au deja opinii bine conturate, după cum am văzut - ele au propus deja căi de urmat.

Dar România?

Bun, am înțeles că nimeni nu ar vrea să fie lăsat „de căruță”. Unii se miră că nu protestăm. Dar aici nu cred că e nevoie de proteste, ci de soluții. 
Cred că niciunul dintre români nu ar vrea să fim decuplați de la trenul UE și să fim lăsați să ne târâm de unii singuri, din ce în ce mai încet, pe urmele celorlalți, ceea ce ar însemna mărirea distanței dintre țara noastră și țările dezvoltate.  „Europa cu mai multe viteze” ar  duce la excluderea anumitor țări , fără voia lor, de la politicile comune. Ar însemna și reducerea sau  chiar desființarea „fondurilor de coeziune”, pentru că -probabil- s-a stabilit că nu se mai dorește coeziunea. 

Dacă în UE nu există o procedură pentru excluderea unuia sau unora dintre membri, iată că există o procedură mascată pentru a face asta. Adică unii ar putea rămâne membri doar cu numele și cu unele parteneriate asemănătoare cu parteneriatele încheiate cu țări din afara UE, cum ar fi Turcia sau Ucraina, dar fără a  fi membri cu drepturi depline în UE ! Sau, mai degrabă se va crea o nouă Uniune, numită altfel, în care noi nu vom intra, în schimb va fi invitată Marea Britanie.

Lasă că noi nici n-am apucat să fim membri cu drepturi depline în UE, că nu suntem în Schengen și nici în zona euro. 
Dar dacă Marea Britanie a ieșit din UE pentru că nu dorește cerșetori din Est (indiferent cum s-ar numi ei) acolo, ei bine se poate crea o nouă Uniune, cu Marea Britanie dar fără noi!

Situația actuală a țărilor din Europa

Dar suntem conștienți ce înseamnă aceste variante?

Probabil continuarea «ca până acum» va fi respinsă de către ceilalți participanți, pentru că dacă toată lumea ar fi fost mulțumită de cum merg treburile nu s-ar fi pus problema unor schimbări. Unii au fost atât de nemulțumiți încât chiar au părăsit UE, alții amenință că o vor face dacă lucrurile continuă ca până acum.  Chiar dacă românii ar vrea continuarea modului de acțiune de până acum, nu vom putea face nimic de unii singuri, dacă ceilalți membri ai UE vor vrea altceva. 

Varianta 2 înseamnă de fapt desființarea Uniunii europene - și probabil nimeni nu vrea asta. 

Rămâne deci doar varianta integrării mai accentuate, ceea ce înseamnă renunțarea la mai multe atribute ale suveranității. (Dar noi nu vrem nici asta, din spusele conducerii noastre superioare n.n.)

Dar ce fel de integrare?

Țările dezvoltate doresc o integrare între ele, cu excluderea celorlalte. 
Iar celelalte, la rândul lor, ar urma să formeze categorii diferențiate. 
Faptul că se preconizează un stat federal european care să includă și Marea Britanie deși nu ar mai fi în UE înseamnă de fapt că UE ar rămâne doar o piață comună, iar statele europene se vor regrupa după alte criterii: un stat federal al țărilor dezvoltate din Vest, eventual o altă uniune a țărilor din grupul de la Vișegrad, iar celelalte....să rămână piețe de desfacere pentru primele. Și spații - tampon. 

Le explică cineva românilor toate acestea? Îi întreabă oare cineva ce ar vrea din toate astea, dar întrebarea fiind pusă după explicarea tuturor consecințelor?

Diplomația românească ar trebui să fie acum extrem de activă, să fie purtate numeroase discuții preliminare în pregătirea acelui summit de pe 25 martie. 
Vedeți voi vreo agitație, că eu nu văd? Programele tv sau articolele din presă aproape nu tratează acest subiect. 
Parcă pe noi nu ne-ar privi asta. Sau poate chiar așa și e? Poate noi am fost deja dați afară din UE și nu știm?

Ce aflăm din presa străină?
„EUROPA ÎN 27 NU POATE FI EUROPA UNIFORMĂ ÎN 27”.

François Hollande a făcut această declarație în Le Monde. Președintele Franței a declarat ritos că dacă „Europa cu mai multe viteze nu e instaurată, Uniunea europeană e condamnată”. El a propus o „cooperare structurată, pentru a federaliza țările care vor să meargă mult mai departe”, la această federație urmând să fie asociată și Marea Britanie, chiar din afara UE (!). 
Dar asta înseamnă oricum desființarea Uniunii europene așa cum o știam și înlocuirea ei cu un stat federal  ale cărui granițe nu vor coincide cu cele ale Uniunii Europene, Uniunea europeană urmând să rămână cu numele, dar cu rol doar de piață comună. 

Rugat să spună dacă nu ar fi o alternativă la această Europă cu mai multe viteze,  François Hollande a răspuns : "Nu. Sau o facem altfel, sau nu vom mai face nimic împreună ."

"În viitor, va fi un pact comun, cu o piață internă, pentru unii cu o monedă unică. Dar pe acest soclu va fi posibil, pentru statele membre care ar dori, să meargă mai departe în Apărare, mai departe în armonizarea fiscală sau socială, mai departe în cercetare, în cultură, în problemele tineretului."

Subiecte de discuție între „cei mari”: uniunea monetară, fiscalitatea, problemele sociale, antiterorismul și protecția frontierelor, dar mai ales problema apărării. Toate astea, pentru acel club restrâns.
Ce va mai rămâne pentru noi, din Uniunea Europeană: piața comună! 
În rest, cine vrea și mai ales cine poate se dezvoltă, merge înainte cu cercetarea, cu armonizarea socială, cu armonizarea fiscală  

Chiar dacă participanții la această reuniune restrânsă poartă aceste discuții în mod discret, fără a face publice concluziile discuțiilor pentru a nu stârni adversități, comentatorii apreciază că summitul de la Versailles nu va fi pe placul țărilor din grupul de la Vișegrad, din Est, care „de câteva zile simt crescând pericolul și subliniază importanța menținerii unității celor Doăzecișișapte”- relatează Les Echos.
Context politic în UE
Presa străină (Le Figaro) nu uită să menționeze și împrejurarea că trei dintre liderii reuniți la Versailles sunt spre final de mandat . 
În același timp, euroscepticismul nu încetează să crească în Europa. Conform Huffington Post, «după ultimul eurobarometru al Comisiei europene, datat la sfârșitul lui 2016, 38% dintre europenii sondați au o imagine„neutră” a UE, 25% o imagine negativă și 35% o imagine pozitivă. Cu alte cuvinte, soarta Europei trezește mai multe întrebări decât speranțe »

Media relatează între altele și că la alegerile legislative din Olanda, Geert Wilders, liderul partidului de extremă dreapta, aliat cu Marine Le Pen este umăr la umăr cu partidul liberal (VDD) al șefului de guvern Mark Rutte. „Fără îndoială, o victorie a extremei drepte într-o țară fondatoare a Uniunii Europene ar constitui un nou seism” a conchis Huffington Post.

**********************************************************************************************

13.03.2017

Soluția Tăriceanu

Care ar fi soluția întrevăzută de guvernanții noștri? 
Acum,  auzim la tv cum că , într-un târziu și președintele Senatului, dl Tăriceanu a aflat că „se discută despre Europa cu două sau mai multe viteze”. 

Mă tem că până să afle și dl. Tăriceanu despre asta, în Europa deja nu se mai discută : discuțiile s-au terminat! (n.n.)

Cu ani în urmă, pe când era Prim ministru, dl Tăriceanu a răspuns la întrebarea „care ar fi strategia de dezvoltare a României” cu cuvintele (pe care le citez aproximativ din memorie) : „acum nu mai avem nevoie de o strategie de dezvoltare, se ocupă Uniunea europeană de asta!” Am reținut acele cuvinte pentru că m-au șocat: atunci de ce mai aveam guvern și Prim ministru?
Prin urmare, noi am așteptat să ne facă alții planuri de dezvoltare, și ei ne-au făcut: să fim așa cum era potrivit pentru planurile LOR de dezvoltare. Ale cui, ale lor? Ale celor care aveau guverne adevărate și Prim miniștri adevărați. Și rezultatele se văd acum.

Ce soluție vede acum domnul Tăriceanu?

La ședința Adunării Generale a Asociației Municipiilor din România de azi, dl. Călin Popescu Tăriceanu le spune primarilor de municipii că ei au „un rol esențial în dezvoltarea economică a României, în așa fel încât România să aibă o forță de negociere mai mare în UE”. 
Da, aceste cuvinte sunt adevărate, din păcate însă ele ar fi trebuit spuse cel târziu în  anul 2004, sau măcar în 2007.

Așa cum, cu altă ocazie, dl. Tăriceanu se dusese la inaugurarea unui pod nou dar credea că se află pe un pod construit pe timpul lui Ceaușescu, și acum domnia sa e decalat mult în timp. El îndeamnă primarii să dezvolte economic România, ca să avem o forță mai mare de negociere în UE. 
Adică de acum și până pe 25 martie a.c. să ne dezvoltăm rapid, ca să negociem mai bine în UE!  
Fiindcă, zice domnia sa, „Nu vă spun un mare secret. Forța de negociere, arma principală de negociere la nivelul UE este dată de forța economică”.

Dl. Tăriceanu a mai dat și detalii despre ce trebuie făcut: „o consolidare economică presupune punerea în aplicare a marilor proiecte de dezvoltare”. 
Da, domnule, cum de nu s-o fi gândit nimeni până acum? Doar am avut și un Minister al marilor proiecte! Doar că nu am văzut acele mari proiecte realizate pe teren!

Să înțelegem că  noutatea constă în aceea că acum marile proiecte urmează a fi desfășurate de către fiecare municipiu în parte. Adică, dacă la nivel de țară nu s-a reușit să se facă mari proiecte, poate municipiile vor reuși să-și facă fiecare  autostrada lor, pe teritoriul lor, vor face câte o porțiune de traseu de tren de mare viteză, vor reuși să-și facă aeroporturi, industrii performante, institute de cercetări (fără cercetare nefiind posibil progresul) și tot ce mai e necesar. Fiecare municipiu va avea și o zonă agricolă aferentă, de care să se ocupe (probabil). De pildă centralele atomo-electrice neterminate de la Cernavodă vor fi terminate de municipiul Cernavodă. 
„Primarul trebuie să fie un vizionar pentru orașul lui, un om care să aibă capacitatea de a anticipa dezvoltarea orașului, să poată să faciliteze prin proiectele pe care le pune pe masă acestă dezvoltare”
Foarte adevărat și asta, nu e nici un secret, numai că aceste cuvinte au fost spuse luni 13 martie 2017, și ar fi trebuit să fie spuse cu peste 10 ani în urmă! Și nu e valabil doar pentru primari, ci cu atât mai mult pentru Guvern!
  
Da, desigur, dl. Tăriceanu, fost Prim ministru, actualmente președinte al Senatului i-a avertizat pe primarii de municipii. Așa că, dacă peste 12 zile vom afla că nu vom face parte din Statele Unite ale Europei, dl. Tăriceanu va putea spune: ce să vă fac, eu v-am avertizat, dar dacă voi nu ați dezvoltat economia....




Vedeți și                                               http://nazone.ro/2017/02/europa-cu-doua-viteze.html

Europa cu doua viteze

Reuniunea informala a șefilor de stat sau de guvern ai UE la Malta

Reuniunea informală a celor 28 de state membre ale Uniunii Europene,  la Malta pe 3 februarie a.c.

Temele oficiale de discuție au fost :

• excluderea refugiaților din UE
• viitorul UE după Brexit
• pregătirea celei de a 60-a aniversare a tratatului de la Roma

Într-un context marcat de tensiuni apărute între Europa și Statele Unite, numeroși lideri europeni au criticat presiunile făcute de către președintele american asupra Europei. Doamna cancelar Angela Merkel a chemat la întărirea rolului internațional al Europei.

Președintele polonez al Consiliului UE, Donald Tusk a vorbit despre „declarații neliniștitoare ale noii administrații americane”, calificând Statele Unite drept o „amenințare” exterioară ce se adaugă la  „politica agresivă a Rusiei”, la o „Chină să spunem în plină afirmare” și la „războaiele, teroarea și anarhia din Orientul Mijlociu și din Africa”.
În același timp, „în interiorul UE crește un sentiment naționalist, din ce în ce mai xenofob”.
 Pentru a face față acestor mari probleme, președintele Tusk a chemat la „măsuri decisive și spectaculoase”.

Acestea ar fi:

• Întărirea definitivă a frontierelor exterioare ale UE ( vedem că de fapt se referă la frontierele spațiului Schengen; Consiliul recomandă și prelungirea temporară a granițelor interioare din spațiul Schengen). (Dar noi nu suntem în UE? -n.n.) 
• O mai bună colaborare între agenții însărcinați cu lupta împotriva terorismului
• Apărarea păcii și ordinei în zona fără frontiere (zonele de litoral spre Mediterana, să înțelegem? -n.n.)
• Creșterea cheltuielilor pentru apărare
• Întărirea politicii externe pe ansamblul UE

- Cotidianul german Handelsblatt afirmă că UE va SUA pune pe lista  prevăzută a paradisurilor fiscale (cu măsurile asociate respective).

- UE va coopera cu Libia pentru a stăvili fluxul de migranți din Libia spre Italia.

(În 2016 au sosit peste 181000 de migranți clandestini prin Marea Mediterană, iar numărul de decese și de dispariții e în creștere cu fiecare an).

Comentatori de la mondialisation ca afirmă că adevărata cauză a agravării relațiilor transatlantice și a tensiunilor crescânde din interiorul UE ar fi contradicțiile fundamentale ale sistemului capitalist mondial:

•  contradicția dintre integrarea și interconexiunea globală a economiei și divizarea sa în state naționale cu interese opuse
• contradicția dintre caracterul social  al producției mondiale și subordonarea  la proprietatea privată a mijloacelor de producție și acumularea profitului privat de către clasa conducătoare.

Uniți vom învinge, divizați vom eșua. 

Donald Tusk a chemat conducătorii din UE să rămână uniți.
„Trebuie să fie foarte clar: dezintegrarea Uniunii Europene nu va reda statelor membre o suveranitate integrală, ce e puțin mitică; în realitate, ea le va înfeuda de fapt marilor supraputeri, care sunt Statele Unite, Rusia și China. Numai împreună putem fi total independenți”.

Uniunea Europeană nu ar trebui să își abandoneze rolul de superputere comercială  deschisă celorlalți, care își protejează cetățenii și întreprinderile, păstrând principiul că liberul schimb trebuie să fie însoțit de tranzacții comerciale corecte. „Noi va trebui să apărăm de asemenea hotărât ordinea internațională fondată pe statul de drept. Nu putem să ne înclinăm în fața celor care se silesc să slăbească sau să invalideze legăturile transatlantice, garante ale perenității ordinei și păcii la nivel mondial. Ar fi bine să le amintim prietenilor noștri americani propria lor deviză: Uniți vom învinge, divizați vom eșua. ” scrie în scrisoarea asupra viitorului UE adresată de președintele Tusk celor 27 de șefi de state înainte de reuniunea de la Malta.

Comentatori din presă remarcă  însă și tendințele de destabilizare

caricatură: deligne          vaporul cu însemnele UE  are în față două aisberguri: Trump și Brexit, 
                                                         iar cei de pe punte spun: 
                                   „să rămânem uniți; să ne separăm!;drept înainte!;la babord!;cu totul la tribord!

Soluția : integrare și dezvoltare.

Președintele Consiliului UE a chemat la unitate, dar pentru a se face față aprigei concurențe a marilor puteri sunt necesare eforturi majore pentru dezvoltare.

Pentru asta s-a creat în UE    EFSI.

Pe 6 decembrie 2016, Consiliul European a stabilit prelungirea Fondurilor europene pentru investiții strategice (EFSI), inițiativă far a UE în cadrul „planului de investiții pentru Europa”. Se prevede o extindere a EFSI, cu mobilizarea a 500 de miliarde de euro până în anul 2020. De asemenea s-au prevăzut îmbunătățiri operaționale după experiența căpătată în primul an de aplicare a programului. (EFSI a fost creat la mijlocul anului 2015 și avea ca obiectiv să realizeze 315 miliarde de euro suplimentar până la mijlocul anului 2018).

Principalele schimbări ale EFSI:

• prelungirea duratei EFSI până în 2020
• obiectiv de investiții: 500 de miliarde euro
• mărirea garanției bugetare a Uniunii la 26 de miliarde € (dintre care 16 miliarde € vor fi disponibile până la mijlocul anului 2018)
• creșterea contribuției Băncii europene de investiții la 7,5 miliarde €.
• încurajarea investițiilor private
• îmbunătățiri tehnice, privind: extinderea acoperirii geografice, includerea de sectoare suplimentare ca agricultura, silvicultura și pescuitul, aquacultura și alte sectoare eligibile în regiunile mai puțin dezvoltate sau în tranziție, acțiuni legate de schimbările climatice, caracterul complementar al investițiilor (proiecte care să remedieze investițiile ce nu sunt optime sau sunt periclitate de criza pieței), dispoziții privind transparența precum și „platforma europeană a consiliului în investiții” care să ajute statele membre să dezvolte proiecte.

Bun, dar România ce face în privința investițiilor? Ce fonduri au fost prevăzute pentru investiții în Bugetul României pe anul 2017? Participă România la programul EFSI al UE? 

Ori ne mulțumim să rămânem din ce în ce mai mult în urmă față de celelalte țări din UE?
Să ne uităm pe documentele oficiale publicate pe site ul EFSI:

Sunt figurate grafic domeniile în care s-au aprobat fonduri europene pentru investiții strategice, iar în dreapta volumul de investiții din fiecare țară (raportat la PIB): culoarea mai închisă reprezintă un volum de investiții mai ridicat. Remarcăm că România e codașă la investiții. Fruntașe sunt: Finlanda, Estonia, Lituania, Bulgaria, Italia și Spania. Iată că nu ne mai asemănăm (nici măcar) cu Bulgaria!

Ca pe urmă să ne mirăm că în UE se pune problema din ce în ce mai des a Europei cu două viteze?
Era un program pentru IMM-uri, parcă inițiat de „guvernul tehnocrat”, dar cică nu se mai dau bani pentru asta în noul buget. Mai avem întreprinderi românești?

Deja organizarea UE arată cam așa

Dar acum se propune deschis o 

Europa cu mai multe categorii de membri.

Statele din  Benelux, care sunt și fondatoare ale Uniunii Europene au prezentat o declarație comună în care punctează faptul că « diferitele căi de integrare și de cooperare crescută furnizează răspunsuri eficace la problemele cu care se confruntă în mod diferit statele membre  ».
(Adică- înțeleg eu- statele membre au probleme diferite: unele au probleme cu prea multe aeroporturi (Spania, de pildă are peste 41) , altele au probleme cu lipsa de autostrăzi , de aeroporturi și de toalete, deci pentru fiecare ar fi căi diferite)
Documentul pune accentul pe principiile de « subsidiaritate și proporționalitate », sugerând că  « UE nu va face ceea ce statele membre nu sunt în măsură să ofere ele însele cetățenilor lor  », fraza reluând criticile aduse unei Europe care face prea multe lucruri și care trebuie să -și concentreze eforturile asupra domeniilor în care   « valoarea adăugată » este fără echivoc, cum ar fi securitatea, comerțul și climatul,  Iar François Hollande a admis de asemenea că acestă Europă cu mai multe viteze va fi « una dintre căile posibile, pentru ca la Roma să putem spune  ce vrem să facem cu toții și apoi doar unii în mai multă Europa ». 
Cu alte cuvinte, să încetăm să le dăm ajutoare sociale mai mari decât salariile din țara lor sărăntocilor ăstora veniți din țările de la periferia UE și să folosim banii mai bine pentru nevoile noastre adevărate  - cam așa, nu? (n.n.)

Adicătălea, înțeleg eu, hai să ne integrăm noi, cei care vrem asta și care ne putem dezvolta corespunzător și să-i lăsăm pe cei care nu pot ține pasul să stea în zona lor de subdezvoltare, că nu putem să facem noi în locul lor eforturile de dezvoltare necesare. 

TAINA CASATORIEI SAU CONTRACT DE CASATORIE

Căsătoria - unire de către Dumnezeu, sau contract cu jurăminte?

Părintele Stephen Freeman a adus în discuție, printr-un articol , esența cununiei ortodoxe, diferită de căsătoria catolică

Există câteva aspecte prin care creștinismul răsăritean și cel apusean se diferențiază în mod clar în ceea ce privește Taina Sfintei Cununii. Unele caracteristici ale slujbelor cununiei în creştinismul apusean nu se regăsesc în răsărit şi vice-versa. În multe biserici răsăriteane slujba care se oficiază la nuntă este denumită şi “cununie”, după denumirea părții centrale – încununarea mirelui şi a miresei. 

Totuşi cea mai mare diferență între slujbele cununiei din apus şi răsărit constă în rolul jurămintelor făcute de miri: aceste jurăminte nu există în slujba ortodoxă.

În timpul slujbei ortodoxe mirii sunt logodiți mai întâi prin schimbarea inelelor. 

În centrul bisericii preotul rosteşte rugăciuni. În timpul acestora, într-un fel de “epicleză” (invocarea Sfântului Duh pentru un anumit scop – prezentă în toate tainele Bisericii), preotul Îi cere lui Dumnezeu să fie prezent, să le dea nuntă cinstită şi viață neîntinată, roua raiului şi multe binecuvântări, să îi izbăvească de tot necazul, mânia, nevoia şi primejdia, şi chiar înainte de  încununare:

“Stăpâne, întinde mâna Ta din sfântul Tău locaş şi uneşte pe robul Tău (N), cu roaba Ta (N) pentru că de către Tine se însoţeşte bărbatul cu femeia. Uneşte-i pe dânşii într-un gând, încununează-i într-un trup, dăruieşte-le lor roadă pântecelui, dobândire de prunci buni.”

Apoi preotul îi cunună (de trei ori), spunând de fiecare dată: “Cu mărire şi cu cinste încununează-i pe dânşii” (vezi Psalmul 8:5).

Concepția Apuseană despre nuntă

În Apus însă nunta se axează pe jurăminte. “Iei … această femeie … şi promiți să o iubeşti şi să o prețuieşti  … etc până când moartea vă va despărți?” Când eram anglican (spune Părintele Stephen Freeman) am fost învățat că mirii sunt cei care slujesc de fapt taina cununiei. Preotul este doar un martor şi se roagă pentru binecuvântarea lui Dumnezeu.

Această parte esențială a nunții a încurajat creativitatea în ultimii ani. “Scrierea propriilor jurăminte” a devenit extrem de importantă pentru multe cupluri (aducând cu sine şi un pic de nelinişte). Am auzit jurăminte foarte frumoase dar şi unele extrem de banale.

Se poate adăuga că această concepție permite și reînnoirea jurămintelor.

Pentru ca cei doi care și-au asumat obligații prin contractul căsătoriei să nu uite care au fost termenii acestui contract.

Cununia Ortodoxă

Însă în cazul căsătoriei ortodoxe, bărbatul și femeia au fost uniți de însuși Dumnezeu. 

Căsătoria ortodoxă nu presupune nici un contract. Un cuplu vine în fața lui Dumnezeu în biserică, unde are loc taina. Duhul Sfânt se coboară asupra unui bărbat şi a unei femei şi îi uneşte într-un suflet şi trup. Taina căsătoriei e o unire, nu un contract.

Este datoria creştinilor ortodocşi să reflecteze serios la substanța Tradiției lor- spune părintele  Stephen Freeman . Creştinii ortodocşi ar face bine să îndepărteze confuzia înțelegerii contractuale pe care s-ar putea să o fi  însuşit în mod neintenționat.

Adică, aș spune eu, din spirit de imitație față de ceea ce vedem în filme, românii încep să rostească și ei jurăminte în biserica ortodoxă, la căsătorie, ba chiar consideră potrivit să „își reînnoiască jurămintele” după ceva timp, tot în cadrul unui serviciu religios oficiat în biserica ortodoxă. Iar în fața presiunilor celor care solicită astfel de slujbe, prelații ortodocși oficiază servicii religioase în care psalmodiază : „cu ocazia împlinirii a 20 de ani...”. 
Oricum, nu poate fi vorba în ortodoxie despre „reînnoirea jurămintelor”, pentru că nici nu au fost făcute astfel de jurăminte în cadrul ceremoniei ortodoxe de căsătorie. Așa ceva se poate face doar în cadrul căsătoriei în rit catolic. 

Ce se întâmplă? Am trecut cumva la catolicism și nu știm? 

“Cu mărire şi cu cinste încununează-i pe dânşii”! Spune preotul în Biserica Ortodoxă.

Iar Taina Căsătoriei nu are nevoie de reînnoire. Ea este sfântă și a fost pecetluită de însuși Duhul Sfânt. Ce ar mai putea spune omul, pentru a „completa” sau „reînnoi” asta, peste câtva timp?

Cutremurele peste gradul 5 in Romania

În ultimii 12 ani, conform datelor oferite de EMSC

Romanii au dat Marea Britanie afara din UE

Cand elevii isi dau afara profesorul

Imnul traseistelor

Cantecul prostituatelor din Romania

Care sunt frontierele europene?

Europa sau spatiul Schengen?

La prima vedere, a simplu sa stim care sunt frontierele Uniunii Europene, Orice cautare pe internet de arata care sunt acestea si ne arata harta cu tarile ce fac parte din UE.
Numai ca unele tari continua sa nu faca parte pe deplin din UE. Si din pacate, acesta este cazul Romaniai si al Bulgariei- tari care par sa fie lasate din ce in ce mai mult in afara Europei.
Stim cu totii ca Romania a investit foarte mult pentru a-si securiza frontierele si a putea sa faca parte din Europa cu adevarat.
Numai ca Europa nu se gandeste si la Romania si la Bulgaria atunci cand se vorbeste despre "frontierele Europei"/
Chiar in aceste zile se vorbeste despre "frontierele comune"  care erau asigurate pana acum de catre statele membre ajutate de  Frontex .  Comisia europeana urmeaza sa  transforme Frontex in Agentia europeana de paza a frontierelor si  de paza a coastelor (AEGFGC- titlu provizoriu) cu buget si personal mult mai ample, urmand a beneficia pana in 2020 de un buget de 322 milioane de euro, avand echipamente proprii si un efectiv de rezerva de 1500 de persoane provenind din statele membre (mobilizabil in 3 zile).
Una dintre principalele sarcini ale noii agentii de paza a frontierelor va fi controlarea fluxului de migranti.

Interesant este ca tot acest proiect priveste "supravegherea mai eficace a frontierelor exterioare ale zonei Schengen".

Rezulta de aici ca Europa e limitata de fapt la "zona Schengen" si ca celelalte doua state -"paria" ale UE - n-au decat sa se descurce singure, cum or putea, ca si pana acum.
Cele doua state de la " periferia rau famata" sunt bune ca sa li se trimita o parte dintre migranti, desigur pe cei nedoriti  (adica mai prost calificati sau care prezinta riscuri de securitate, desi nedovedite cu certitudine pentru a fi respinsi) . Iar intre ele si zona Schengen se va ridica bariera intarita a noiii agentii de paza a frontierelor UE.
Odata cu stipularea acestei noi scheme europene, e limpede ca cele doua state sunt condamnate sa ramana pe vecie niste periferii neintegrate in faimoasa Uniune Europeana.
Iar politicienii nostri nu spun nimic. Nici ziaristii nu par sa observe. De ce oare?

Unele state europene nu vad cu ochi buni proiectul, pentru ca el prevede posibilitatea de interventie la frontiere in caz de urgenta chiar si fara acordul statului membru respectiv.
" Daca un stat membru se dovedeste incapabil sa -si asigure controlul frontierelor exterioare, Europa ar trebui sa aiba posibilitatea de a prelua responsabilitatea acestora" a spus Manfred Weber.
Se face aluzie la Grecia, care nu a putut stavili fluxul de imigranti clandestini.
Bine, bine, dar Romania?
Romania asculta fara cracnire ordinele, va primi refugiatii care i se trimit, (deci a renuntat la dreptul suveran de a accepta sau nu stramutari de persoane. A acceptat chiar si incalcarea propriei Constitutii de catre UE),  a mai primit si multi alti refugiati care venisera direct aici din Siria, Moldova sau din Afganistan, are frontierele securizate (dupa cum se vede pana acum), dar continua sa fie tinuta in afara "frontierelor comune".
Daca - eventual - ar fi depasita de vreo situatie ce ar putea surveni....ei bine, sa se descurce cum o putea!
Europa se gandeste la frontierele statelor de categoria I care o compun, nu la cele de categoria a doua.

Unde sunt personalitatile noastre

Cine ii cunoaste pe specialistii nostri?

Tinerii au uesit in strada pentru a-si arata revolta fata de starea de lucruri de la noi din tara.
Sunt posturi tv care invita telespectatorii sa trimita propuneri pentru un nou guvern, care sa fie alcatuit din specialisti neangajati politic dar care sa aiba capacitatea de a scoate Romania din marasmul ineficientei , incompetentei si coruptiei si sa o indrepte spre progres.
Dar cine sa fie acesti specialisti?
Ei exista,  cel putin asa sper, ca doar nu ne-om fi tampit cu totii si nici nu furam cu totii (asa cum se incearca a se acredita uneori).
So mai ales , continuam sa tinem la aceasta tara in ciuda propagandei care s-a facut cum ca patriotismul ar fi ceva perimat, ceausist, o vorba goala care nu mai e 'la moda".

Sunt, desiguri, sumedenie de specialisti care muncesc onest si au rezultate remarcabile in domeniile lor de activitate, fara a fi insa cunoscuti de opinia publica.
De ce?
Pentru ca la posturile de televiziune suntem asediati doar cu emisiuni gen 'nora pentru tata". "schimb de babe", "vreau sa fiu cu acela", "calatorie (fictiva) in Africa", "ferma unor (presupuse) vedete" (care se prefac a munci cateva minute in fata camerelor ), seriale de comedie in care, taranii sunt aratati ca fiind toti tampiti, betivi iar femeile ...de moravuri usoare, sau "o vreau pe ....(cutare persoana ce a fost cercetata pentru prostitutie) " sau "il vreau pe cutare individ -decretat nu se stie de ce  vedeta" , ni se arata tot felul de peronaje care se cearta in direct " ca la usa cortului", injuraturile se difuzeaza fara oprelisti pe post, bancurile fara perdea sunt auzite la emisiuni de dimineata, la care, evident, se uita mai mult copiii, pentru ca adultii sunt la munca, persoane care nu s-au distins prin altceva decat prin faptul de a fi facut un copil nelegitim cu o persoana cunosuta au fost chemate sa prezinte emisiuni tv desi nu cunosc bine limba romana, etc. etc. etc.
Se promoveaza neprofesionisti care pot sa cante sau sa faca jonglerii (nu e rau in sine) dar in acelasi timp adevaratii cantareti de valoare raman necunoscuti marelui public.
E un exemplu edificator faptul ca Horia Brenciu, afirmat mai ales ca prezentator al unui joc de noroc, este o 'vedeta", in timp ce despre fratele lui< Marius Brenciu, care este un tenor foarte valoros apreciat pe marile scene ale lumii putin romani au auzit.
Cand, de fapt, Marius Brenciu ar fi trebuit sa fie mult mai cunoscut si mai apreciat, conform cu rezultatele lui domeniul muzicii clasice.
Cam asa se prezinta lucrurile in toate domeniile.

Cercetatori care au facut inventii importante in diferite domenii, arhitecti cu lucrari admirate , ingineri care au zezolvat probleme spinoase, preoti care sunt adevarati pastori si exemple de urmat pentru comunitatile pe care le pastoresc din punct de vedere spiritual, persoane care se dedica ingrijirii copiilor cu dizabilitati in mod benevol si fara a fi retribuite, persoane care planteaza paduri si care curata muntii de gunoaie, sateni care pastreaza traditiile nu la modul declarativ, in fata camerelor de luat vederi, ci ca mod de viata moral si frumos, artisti care stralucesc pe scenele lirice ale lumii, artisti plastici de valoare, de ce nu apar ei la posturile noastre de televiziune?

Iar acum, ni se cere sa-i numim pe acei specialisti competenti si cu dragoste de tara, care sa scoata tara din impas.
Da, dar nu-i cunoastem!
Mass media a facut totul pentru ca astfel de oameni sa nu fie cunoscuti.
Nu e vorba doar de artisti.
E vorba si despre economisti de valoare (nu fosti activisti), despre juristi de valoare, despre oameni de stiinta din toate domeniile , despre oameni cu vocatie de politicieni cinstiti dar care nu au fost promovati tocmai pentru ca spuneau deschis ceea ce gandeau.

Zeci de ani acesti oameni au fost marginalizati. Iar acum, ni se cere sa-i propunem si sa-i aducem in fata.
Poate ca eu cunosc cativa, dar pe care ii cunosc prea putini dintre ceilalti. Iar aceia cunosc pe altii, de care eu si altii ca mine nu au auzit.
Probabil ca asta s-a dorit- nu stiu.

Si acum ce va fi? Va aparea cumva un alt personaj care " cu voia dumneavoastra" va fi aparent la coada listei, ca sa ajunga apoi rapid in fata, acolo unde era dinainte stabilit ca trebuie sa ajunga?

Fluxul de migranti se apropie de Romania

Crește numărul de migranți în Bulgaria

Așa cum era de așteptat, după ridicarea barierelor metalice la frontiera între Austria și Slovenia și a gardurilor de la frontiera Ungariei spre Serbia , migranții s-au îndreptat spre Bulgaria (urmând a trece ulterior prin România).

Pe 1 noiembrie 2015, AFP și Reuters au relatat :

Criza migranților se arată și în estul Europei. 

Barierele și-au făcut apariția la frontiere, migranții și refugiații începând să parcurgă distanțe mai mari , prin Bulgaria, în ciuda condițiilor grele

Corespondentul la Dimitrovgrad Laurent Geslin a relatat despre sosirea a 250 de migranți, în majoritate afgani, care au trecut munții din Bulgaria pentru că nu avuseseră bani pentru a plăti traversarea cu barca din Turcia spre Grecia. Unii nu mâncaseră de patru zile.

Unul dintre migranți, Bilal  spune că poliția bulgară a fost violentă cu ei.: « Ei ne-au prins, ne-au lovit și ne-au trimis într-o tabără (de corturi-nn). Am ieșit de acolo după 20 de zile și am ajuns aici după patru zile, mergând pe jos. Am ajuns aici 31. Am traversat frontiera prin munți, prin păduri»

Circa 100 de migranți încearcă zilnic să intre în Bulgaria clandestin, ascunși în camioane, pentru a evita să fie înregistrați și plasați în taberele de migranți din Bulgaria , unde ar trebui să aștepte aprobarea cererii de azil în UE. Ori, cum pentru afgani s-a decis să nu se acorde azil, aceștia ar urma să fie returnați pe unde au venit.

Condiții de viață foarte aspre

Noaptea, temperaturile scad sub 2 grade în tabere, unde nu sunt corturi încălzite. Odată ce primesc un permis de circulație, migranții își reiau drumul.. Mincho a devenit taximetrist după ce au ajuns migranții la Dimitrovgrad, O ocazie de a câștiga un ban într-un oraș devastat de șomaj : « Sunt unii oameni care mă anunță, tăietori de lemne de exemplu. Ei îi văd trecând pe oameni și știu că sunt migranți. Și mă cheamă. »

Lângă autobuzul care pleacă spre Belgrad, șase oameni s-au înfășurat în pături. Așteaptă de 24 de ore. Nici unul dintre ei nu are cei 25 de euro necesari pentru a plăti drumul până în capitala Serbiei.

130 de migrați în camion frigorific, în Bulgaria

Peste 130 de migranți au fost găsiți sâmbătă într-un camion frigorific, la frontiera tuco-bulgară. Erau 38 de bărbați, 33 de femei și 58 de copii care au afirmat că sunt sirieni și erau ascunși în spatele unor cutii cu sticle de apă minerală. Camionul a fost cercetat la principalul post de frontieră dintre Turcia și Bulgaria de la Kaptan-Andreevo. Șoferul turc, ce urma să ajungă în România a fost arestat.

Bulgaria a fost ocolită până acum de principalul flux de migranți, care trec din Turcia spre Grecia pe cale maritimă.

Dar autoritățile se așteaptă la o creștere a numărului de migranți prin Bulgaria, odată cu agravarea condițiilor meteorologice la apropierea iernii. 

Sâmbătă, poliția bulgară a controlat circa 6000 de vehicule și a arestat 16 călăuze și 495 de migranți clandestini în toață Bulgaria.(relatează Lefigaro cu AFP).

 Autoritățile de la noi au pregătit oare tabere pentru migranții care cer azil la noi, pentru ca ei să aștepte acolo, în incinte închise, răspunsul oficial și în caz de refuz al azilului să fie preluați de acolo pentru a fi conduși la granița prin care au intrat?
Pentru că astfefel de migranți se adaugă la numărul celor care vor fi repartizați de către UE la noi!

***********************************************************************************************************************************

5.11.2-15
Slovenia a dat noi competente armatei pentru a face fata miilor de migranti.
Soldatii ajuta politia pe cei 67km de frontiera a Sloveniei cu Croatia, la limita spatiului Schengen.
La intrarea in Slovenia, migrantii sunt primiti de politie  si , conform procedurilor UE, ar trebui condusi in centre de triere pazite, in care sa astepte decizia de primire sau de respingere a statutului de refugiant cu drept de azil.
Germania va infiinta de asemenea centre de triere (implicit si de retinere) a migrantilor in zonele sale de frontiera, pentru ca de acolo migrantii sa fie fie retrimisi de unde au venit (daca sunt migranti economici) fie repartizati in tarile UE (daca sunt refugiati din zone de conflict).
Politia suedeza evacueaza o tabara de "romani" din Malmö
Conform postului de radio de informatii Sveriges Radio, circa jumatate dintre ocupantii taberei (75 de persoane, care traiau in corturi, caravane si masini) au parasit tabara , dar ceilalti au refuzat sa plece si au inceput o manifestatie in afara taberei.
Martin Valfridsson, coordonatorul national pentru ameliorarea situatiei imigrantilor din UE aflati in stare de vulnerabilitate a declarat ca nu va exista nici o toleranta fata de cei care stau in tabere de acest fel, fie ca s-au instalat pe terenuri publice sau private. 
"Trebuie sa practicam toleranta 0 fata de cei care locuiesc pe teritoriul Suediei fara autorizatie".
" In orase;e mari, noi expulzam chiar si familiile cu copii care nu pot sa-si plateasca chiria".
Totusi, in tabara din Malmö au fost tolerati in mod exceptional migranti din Romania si din Bulgaria (numiti generic "romani" de catre mass media internationala nn) timp de 6 luni, inainte de a cere interventia politiei. Grupuri de romi au fost deja expulzati din alte orase suedeze, inclusiv din Stockholm.
In acelasi articol se mentioneaza ca orasul Malmö a devenit un centru al crimei si violentei.

·          Germania va infiinta de asemenea centre de triere (a se