Ministrul francez al Justiţiei acuzat că nu a cântat Marseilleza

Ministrului Justiţiei din Franţa i s-a cerut demisia pentru că nu a cântat imnul naţional 

Val de sinucideri la Orange

9 salariaţi de la firma Orange (Franţa) s-au sinucis de la începutul anului 2014 iar 11 s-au sinucis în 2013. 

Evacuări record de romi în Franţa

Tabere de romi desfiinţate în Franţa

TVA creşte în Franţa de la 19,6% la 20%

De la 1 ianuarie 2014, în Franţa TVA  va fi 20% 

O echipă a postului de televiziune France 2 a urmărit o gospodină la cumpărăturile curente, calculând de fiecare dată diferenţa de preţ ce survine după majorarea TVA cu 0,4%. În ziua respectivă, pentru persoana aceea, diferenţa era cam de un euro. Diferenţa aceasta nu cuprinde, însă, efectul majorării asupra preţurilor mărfurilor ca urmare a majorării costurilor materiilor prime, transporturilor etc.

Strategia de dezvoltare pe 10 ani a Franţei

În urmă cu câţiva ani, întrebat fiind de ziarişti care este strategia de dezvoltare a României, primul ministru de atunci, domnul Tăriceanu a răspuns (citez din memorie) : "Nu avem nevoie de aşa ceva, se va ocupa Uniunea Europeană de asta".

În celelalte ţări ale Uniunii Europene, însă, se fac strategii şi planuri de dezvoltare.

În Franţa se defineşte planul de dezvoltare pe 10 ani.

Deputatii francezi penalizeaza clientela prostituatelor

Prostituţia: deputaţii au votat penalizarea cumpărării de acte sexuale (în Franţa)

Manifestatii in Franta

Criza bretonă: violenţe la Quimper, între 15.000 şi 30.000 manifestanţi contra ecotaxei şi pentru locuri de muncă

Gaz de şist: exploatarea şi explorarea definitiv interzise în Franţa

Consiliul Constituţional din Franţa a confirmat interdicţia fracturării hidraulice

Comisariatul general al dezvoltării durabile, din cadrul Ministerului Ecologiei, Dezvoltării Durabile şi Energiei din Franţa anunţă acestă ştire în mass media şi pe pagina sa de internet.
Consiliul Costituţional a confirmat vineri 11 octombrie interdicţia fracturării hidraulice pentru căutarea şi exploatarea de hidrocarburi.

Dosar cu rromi in Suedia

Romii- suspecţi din oficiu?

Poliţia  din oraşul Lund din Suedia a pus la punct un registru (o bază de date) cu numele a   4029 de rromi stabiliţi  ilegal pe acolo. Cotidianul Dagen Nyheter a dat publicităţii acest fapt, care a stârnit indignare multor cetăţeni.
Registrul electronic este accesibil agenţilor de poliţie din toate departamentele şi poliţiei criminale.

Opoziţie contra gazelor de sist în Europa

Manifestaţii în Marea Britanie, Polonia şi Franţa

Opoziţia la gazele şi la petrolul de şist a devenit acută în ultimele săptămâni în trei ţări europene. În Marea Britanie, în Polonia şi în Franţa proiectele de foraj au suscitat reacţii  de blocare, de ocupare sau de proteste de o intensitate neîntâlnită până acum.

În Polonia

De două luni, compania petrolieră americană Chevron şi-a reinstalat camioanele şi personalul în două mici comune poloneze (Zurawlow şi Rogow) situate în apropiere de graniţa cu Ucraina, pentru a continua prospectarea gazelor de şist, pentru care au făcut deja sondaje seismice.
Locuitorii contestă validitatea autorizaţiilor eliberate firmei şi se opun categoric continuării prospecţiunilor, după experienţa negativă avută deja când, după explorările seismice efectuate de Chevron, apa de băut a devenit neagră iar casele au fost fisurate.

Restructurare la Air France

Sindicatul personalului din domeniul aeronautic din Franţa protestează contra privilegiilor acordate foştilor şefi de stat

Transportul militar pe calea ferată - în Franţa

Militarii circulă în Franţa (şi) pe calea ferată!

Chiar şi pentru defilarea de ziua naţională, în Franţa a fost o mare deplasare de trupe, desfăşurată în mare parte pe calea ferată. Dar căile ferate şi trenurile militare franceze sunt folosite tot timpul anului.

Comisia centrală a căilor ferate din cadrul Statului Major al armatei terestre a Franţei dirijează 180 de trenuri ce transportă material militar în fiecare an. Ea se ocupă de activitatea feroviară a armatei în parteneriat cu Sncf (reţeaua feroviară a Franţei) şi cu ministrul transporturilor. Fiecare dintre aceste entităţi posedă şi întreţine o parte din căile ferate. Ministerul Apărării utilizează regulat 70 de instalaţii, şine sau peroane, din domeniul public feroviar şi 50 situate pe amplasamente militare. Pe căile ferate militare şi civile pe care circulă trenuri aparţinând Sncf, serviciul militar al căilor ferate poate să adauge o parte dintre cele 523 de vagoane adaptate pentru transportul de tehnică militară.

Căile ferate permit transportul materialelor, vehiculelor şi personalului către locurile de antrenament sau către o bază de îmbarcare spre o destinaţie din străinătate.« Aceste căi ferate sunt strategice, ele permit transportul masiv de material,  subliniază locotenent-colonelul  Christian Morin, adjunctul comisiei centrale a căilor ferate. Se economiseşte astfel potenţialul vehiculelor, care nu rulează şi deci nu se accelerează punerea lor în condiţii operaţionale. »

Pentru a se asigura aceste misiuni de transport, militarii urmează cursuri specifice în materie de tracţiune de tren, de întreţinere şi de construcţie de căi ferate.  « În timpul războiului din   Kosovo, această competenţă feroviară a permis să se construiască sau să se reabiliteze căi ferate », reaminteşte locotenent-colonelul Morin. 

sursa: http://www.defense.gouv.fr/actualites/articles/militaires-en-bonne-voie

Această colaborare serveşte probabil ambelor părţi. Se împart cheltuielile între ministerul Transporturilor şi cel al Apărării, militarii capătă calificări ce le servesc şi în viaţa civilă, căile ferate sunt bine întreţinute...(observăm că infrastructura nu a fost separată de rest).

De ce nu e şi la noi aşa?
--------------------------------------------------

Privatizarea CFR Marfă

Aud la televizor un cunoscut comentator spunând la Antena 3: 

" eu nu transport marfă pe calea ferată, aşa că...dar nu ştiu ce treabă avea CSAT -ul cu treaba asta...."

Nici eu nu transport marfă pe calea ferată, dar poate că alţii transportă.

O să spuneţi că noi, România, oricum nu mai producem nimic, aşa că nu avem ce să transportăm pe calea ferată. Se mai produce câte ceva în România, dar de către firme străine. Da, dar noi importăm multe. Cam totul. Iar costul transportului se adaugă la banii pe care trebuie să-i plătim pentru ce cumpărăm, de pildă, de la supermarket.

O să spuneţi că şi până acuma se plătea transportul, doar că banii mergeau la CFR Marfă, adică la statul nostru. Se plătea, dar puţin, aşa că CFR Marfă ieşea în pierdere. N-aveţi grijă, dacă se privatizează n-o să mai fie în perdere. 
Cum n-a mai fost în pierdere nici Romtelecom-ul, după ce l-a luat compania de telefonie a statului grec. (Nu se poate numi privatizare, deci, dar efectul a fost similar: grecii au mărit urgent preţurile, că tot n-aveau concurenţă).

O să spuneţi că la transportul de marfă pe calea ferată există deja transport privat, prin urmare ar fi concurenţă. Vorba e că CFR Marfă e mult mai mare decât companiile private şi poate impune preţul. Până acuma a impus un preţ mic. După privatizare, va impune un preţ mare.

Cum a a fost şi cu băncile.

Câtă vreme băncile erau româneşti, dobânzile la împrumuturi erau foarte mici. După 1989 au continuat să fie mici, chiar mult mai mici decât rata inflaţiei, aşa că desigur au început să acumuleze pierderi mari, cu buna ştiinţă a celor ce le conduceau. Au fost vândute unor bănci străine. Dobânzile la împrumuturi au crescut vertiginos pentru români, depăşind şi dobânzile cămătăreşti, în timp ce în ţările lor aceleaşi bănci practicau dobânzi mici. Întreprinderile noastre n-au mai putut să ia împrumuturi, sau- dacă au luat- au dat rapid faliment. Şi au fost vândute la fier vechi.

Dar noi am continuat neabătut pe acelaşi drum. 

Se pare că CFR Marfă reprezintă o uriaşă resursă de fier vechi şi de cherestea (sub forma actuală de vagoane - deci se pot duce pe roţile proprii spre topitorii). Preţul de vânzare va fi oricum sub preţul fierului vechi. 
Locomotivele ar valora 900 milioane de lei (considerate la jumate de preţ).Vagoanele ar rămâne gratis. 

După care, lucrurile vor continua , la vale, ca şi până acum.

Adică, marea societate străină ce va cumpăra compania va vinde fierul vechi şi cheresteaua, va rămâne cu un profit uruaş şi îşi va aduce propriile vagoane, percepând preţuri exorbitante pentru transport.
Celelalte companii private existente vor mări şi ele preţurile- nemaifiind obligate să ţină preţurile "jos" de concurenţa de stat.  Firmele ce îşi transportă mărfurile respective îşi vor mări preţurile în consecinţă. Cei ce vom plăti vom fi, ca de obicei, noi toţi. De unde? Nu prea ştiu...
  Interesant va fi când statul va vrea să transporte ceva şi el pe calea ferată. 
Ce anume? Mărfuri nu mai produce, dar are o armată. Dacă -Doamne fereşte!- ar fi nevoie să se transporte nişte trupe? Ar trebui ca firmele private să fie de acord. Dar, poate că firmele respective ar avea deja alte contracte şi nu ar avea vagoane disponibile! Cred că firma privată respectivă ar cere "marea cu sarea" ca să binevoiască să facă acel transport.


Dar, ce ne pasă nouă? Noi nu avem marfă de transportat, cum spunea comentatorul de la Antena 3.....

6 februarie
Ni se spun mai multe amănunte:

"In conformitate cu prevederile Programului de privatizare al M.T. pe anul 2013, se estimeaza ca veniturile din privatizare vor inregistra un nivel de 291.090.000 lei, (66,18 milioane euro), rezultat in principal din vanzarea unui pachet majoritar de actiuni ce reprezinta 51% din capitalul social al SNTFM CFR MARFA S.A. prin licitatie publica cu strigare cu criterii de precalificare si decontarea tranzactiei pe parcursul anului 2013. 

In consecinta, prin adoptarea actului normativ propus, veniturile bugetare aferente anului 2013 vor fi alimentate cu suma de 50.010.000 lei (11,37 milioane euro), reprezentand transferuri catre bugetul de stat din dividende si dobanzi incasate de M.T. in calitate de institutie publica implicata in procesul de privatizare, iar suma de 268.752.103 lei ( 61,1milioane euro) va fi varsata suplimentar la trezoreria statului ca urmare a derularii procesului de privatizare, respectiv de vanzare de actiuni S.N.T.F.M. CFR MARFA S.A.", se arata intr-un proiect  de act normativ.
Relu Fenechiu a mai aratat ca Romania are discutii cu UE pentru a vedea in ce conditii pot fi anulate datoriile CFR Marfa, pentru ca aceasta companie sa fie mai atragatoare pentru investitori. 

"Avem discutii cu Comisia Europeana pentru anularea datoriilor catre bugetul de stat, pentru transformarea unora in actiuni. Datoriile sunt la bugetul de stat, CFR Infrastructura si bugetul asigurarilor sociale".
La sfârşitul anului trecut, datoriile companiei se ridicau la circa 450 de milioane de euro.
Păi, dacă statul român preia datoriile de 450 milioane euro şi vinde compania fără datorii cu 66,18 milioane de euro, înseamnă că vinde în pierdere cu 303,82 milioane de euro numai din ştergerea datoriilor.
Din diferenţa de cost între preţul deja anunţat şi valoarea reală se pierde mult mai mult. 
Valoarea fierului vechi ar fi 145 milioane de euro, la care s-ar adăuga valoarea cherestelei din vagoane. Deci chiar prin vânzarea ca fier vechi la un preţ de vânzare de 66,18 milioane de euro s-ar pierde mult peste (145-66,18) 79 de milioane de euro. Am ajuns deci la o pierdere estimată de peste 303 milioane de euro.

Numai că locomotivele şi vagoanele sunt funcţionale, nu sunt de aruncat. 

CFR Marfă are zeci de mii de vagoane, sute de locomotive, terenuri şi clădiri care valorează miliarde de euro.

"O locomotiva noua costa in jur de 1,6 - 2 milioane de euro. 900 de locomotive ori un milion de euro fac minim 900 de milioane. Dacă tragem linie şi calculăm, doar de aici se strâng aproape 1,1 miliarde de euro", spune liderul sindical Bogdan Hossu.

Grosul pierderii, şi care va fi inestimabilă, va consta însă în pierderea capacităţii proprii de transport marfă pe calea ferată! 

http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/fmi-nu-impune-privatizarea-cfr-marfa-89118

Coabitare (politica)

        Coabitarea politică 

în Franța

Cum pe la noi se pare că multă lume nu știe ce e aceea coabitare politică, chiar unii cunoscuți comentatori afirmând că acest cuvânt nu înseamnă nimic, să încercăm să explicăm ce înseamnă coabitarea politică în Franța (de exemplu).

Coabitarea  desemnează coexistența instituțională între un șef de stat și un șef de guvern (ieșit din majoritatea parlamentară) ce sunt antagoniști din punct de vedere politic.