Circuit turistic pe nişte bălţi împuţite?
Cum era înainte?
Ştrandurile din jurul lacurilor Bucureştiului aveau o îndelungată tradiţie. Erau Ştrandul Floreasca 1, Floreasca 2, ştrandul MAI, ştrandul Snagov, ştrandul Străuleşti, ştrandul Griviţa, ştrandul Băneasa, ştrandul Bordei, ştrandul Tei, ştrandul Telefoanelor, (cum era denumit în popor), ştrandul MApN şi alte ştranduri mai mici. Vaporaşe asigurau traversarea. Toată lumea înota în lacuri. Copiii sau cei care nu ştiau să înoate aveau bazine cu apă mică amenajate pe marginea lacurilor, tot cu apă din lac, cu care comunicau liber, despărţitura fiind permeabilă pentru apă. Apa adâncă era semnalizată cu geamanduri şi erau bărci cu salvatori care asigurau asistenţă înotătorilor. Erau plaje mari, cu nisip, dar şi zone umbrite de copaci. Erau şi terenuri de volei, ori se putea juca volei pe iarbă, în cerc, la umbra copacilor. Se puteau închiria bărci sau hidrobiciclete, iar pe maluri, în incintele ştrandurilor erau braserii sau chioşcuri unde se putea mânca sau de unde se puteau cumpăra băuturi răcoritoare sau bere (la restaurant şi vin, desigur, la masa). Nu se făcea comerţ ambulant şi nu erau magazine sau chioşcuri care să vândă lucruri fără legătură cu activitatea de ştrand. Erau însă fântâni ţâşnitoare, de unde oricine putea să bea apă potabilă. Nu se făceau grătare pe cont propriu. Intrarea la ştrand era contra unei sume foarte modeste, aşa că orice copil, tânăr sau pensionar putea să aibă acces fără probleme. |
| Ștrand de „pe timpuri” |
Ce vedem acum?
O baltă împuţită, pe malurile căreia numeroase pancarte avertizează că scăldatul e interzis, apa fiind contaminată. Ştrandurile sunt abandonate, oferind imagini dezolante. Pe malurile lacurilor, însă a proliferat construirea de case particulare. Există o legătură între aceste fenomene? La prima vedere nu, dar de fapt , da!Nu v-aţi mirat de abundenţa anunţurilor de pe stâlpii din Bucureşti pentru forarea de puţuri de mare adâncime? Multe anunţuri înseamnă şi că există mulţi clienţi. Sau, cel puţin, au fost... De ce vor aceştia să aibă puţuri de mare adâncime? Doar ca să aibă apă potabilă? Un inginer instalator m-a lămurit: păi, ca să deverseze apa uzată ce merge de obicei la canalizare, în apa freatică! Cum aşa? Păi, cei care îşi fac vile în zone fără canalizare nu doresc să finanţeze o reţea de canalizare în zona lor. Pentru autorizaţie, declară că îşi vor face haznale vidanjabile, şi chiar îşi fac. Numai că vidanja nu va poposi niciodată acolo! De ce? E simplu: un puţ forat în fundul haznalei asigură deversarea ei în apa freatică!
Ce contează că asta e un act criminal, care distruge iremediabil apa freatică ? Ce contează că am ajuns ţara cu apele cele mai poluate din Europa? Reţeta e valabilă şi pe la ţară, pe acolo pe unde noii îmbogăţiţi îşi fac case de vacanţă cu tot comfortul. Nimeni nu îi controlează, nimeni nu pedepseşte cu ani grei de puşcărie astfel de fapte, aşa cum ar fi normal şi cum se întâmplă în alte ţări. Dacă cineva vrea să facă, de exemplu, o grădiniţă sau o şcoală la ţară declară că va folosi apă potabilă îmbuteliată, pentru că se ştie din start că apa din fântânile satului sau din puţurile ce s-ar fora nu e potabilă! (Că lumea o bea, asta e altceva, nimeni nu a făcut analiza, dacă sătenii se îmbolnăvesc...n-au avut noroc!).
Dar există şi varianta grosieră, adică deversarea a conductei direct în lac. Ce contează că ţi-ai făcut casă pe malul lacului ca să ai un mediu înconjurător sănătos? Tot ce contează e că nu mai plătesc vidanjarea! Şi am şi impresia că sunt jmecher!
Iată ce zoaie se scurge în lac şi de ce e interzis înotul în lac:
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Iată ce a rămas acum din ştrandurile de altă dată:
 |
 |
Ce se va face acum, cu bani europeni?
"Piste pentru biciclete cu o lungime de 4.410 m, un loc de joacă pentru copii , cinci posturi de salvamar, o sală polifuncţională cu o capacitate de 360 de locuri, precum si două amfiteatre cu cate 240 de locuri fiecare.De asemenea, circuitul turistic va include şase debarcadere, cinci platforme pentru activităţi culturale şi de agrement, 12 debarcadere pentru ambarcaţiuni mici de agrement şi ambarcaţiuni turistice, trei pavilioane pentru activităţi culturale şi agrement si trei piscine destinate agrementului."
Ce observăm? Nu se intenţionează igienizarea lacurilor, pentru a le face utilizabile pentru înot!
Nici un cuvânt despre asanarea lacurilor. Ele nu vor redeveni propice pentru înot, aşa cum ar fi normal!
Puzderia de ştranduri de altădată va fi înlocuită cu doar trei piscine, realizate pe o insulă artificială, deci prin micşorarea suprafeţei de lac. Majoritatea activităţilor de agrement s-ar desfăşura la suprafaţa apei, în bărci sau hidrobiciclete, pe care doritorii de agrement le vor conduce pe balta pestilenţială infestată cu materii fecale. Halal agrement! Nici vorbă de scăldat din barcă. Ce te faci, însă, dacă cineva cade în mod accidental în apă? Sigur, vor fi nişte posturi de salvamar, care - sperăm- îi vor salva de la înec pe nefericiţi. Dar de infecţie cine îi va salva? Salvatorii vor fi şi ei în pericol...
Să nu uităm faimoasa telegondolă!
"Traseul telegondolei este gândit să înceapă de la Lebăda şi să se termine în Herăstrău trecând peste lacurile Pantelimon, Plumbuita, Dobroieşti, Fundeni, Tei şi Floreasca."
Da, asta e ceva mai departe de balta împuţită. De departe, se va vedea doar culoarea dubioasă.
Dar plaja pe malul lacului? Dar inotul în lac?
---------------------------------------------------------------------
Alta informatie utila:
Cum vorbesti cu un operator la *222 la Vodafone
Incercaţi combinaţia următoare:
1330
1330
