Se afișează postările cu eticheta #Colectiv. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta #Colectiv. Afișați toate postările

marți, 8 decembrie 2015

Infectie nosocomiala

Sunt spitalele de la noi mai periculoase decât cele din alte părți?


La conferința de presă susținută de secretarul de stat Săndesc , secondat de dr. Adrian Streinu-Cercel, directorul Spitalului de bol infecțioase M. Balș, ni  s-au adus la cunoștință următoarele:
·         În adresa primită din partea unui spital din Belgia, s-a specificat că pacienții cu arsuri de la Colectiv erau „colonizați” cu bacterii  diverse.
·         Domnul Streinu-Cercel ne-a explicat că noi toți suntem colonizați cu bacterii, ceea ce este un lucru benefic, pentru că altfel nu am putea să ne hrănim.
(De aici eu înțeleg că prima parte a adresei e „de bine”, adică belgienii ne comunică faptul pacienții respectivi beneficiază și ei de ajutorul bacteriilor pentru a se hrăni)
·         În adresa primită de la un spital militar din Belgia, se specifică de asemenea și faptul că pentru acei pacienți există riscul de a dezvolta infecții.
(Ni se explică imediat că pacienții cu arsuri sunt mai lipsiți de apărare în fața infecțiilor și că, în medie, pacienții intubați dezvoltă o infecție în a cincea zi după intubare. Adică, e absolut normal ca pacienții cu arsuri să dezvolte infecții. Ce fel de infecții? Păi..nozocomiale, adică intraspitalicești, pentru că sunt luate de la vecinul de pat.)
Așa că, în concluzie, să ne bucurăm dacă ni se depistează bacterii la analize și să ne obișnuim cu gândul că după cinci zile de tratament în spital (cu sau fără intubare) vom avea o infecție cu una sau mai multe bacterii, că așa e peste tot.
Cât despre bacteriile rezistente la antibiotice, ni se explică faptul că ele pot veni de pildă din Asia, de unde au ajuns în Suedia și apoi la noi. (Așa că ele nu provin de la noi, ci din Asia, deci nimeni din sistemul sanitar de la noi nu e de vină).
Cum în urma conferinței de presă rămăsesem cu unele nelămuriri, am zis să mai citesc câte ceva despre infecțiile nosocomiale. Și iată ce am găsit:
Ce e o infecție nosocomială
= O infecție contractată într-un așezământ de sănătate (spital, policlinică etc).
(nosos=boală în grecește, komein=a îngriji).
Prin urmare o infecție nosocomială este o infecție ce nu exista înainte de intrarea pacientului în spital și se dezvoltă la peste 48 de ore după internare.
Termenul de 48 de ore se prelungește la 30 de zile în cazul infecțiilor de sit operator și până la un an în cazul montării unor materiale protetice.
Altfel spus, orice infecție care apare pe o cicatrice chirurgicală în anul ce urmează după operație , chiar dacă pacientul a ieșit din spital, poate fi considerată ca nosocomială. (cf. Wikipedia).
Ce mai scrie acolo?
„Infecțiile nosocomiale nu sunt  deci toate evitabile( se citează ca factori favorizanți imunitatea scăzută, tehnici medicale invazive ș altele), dar aproape jumătate dintre acestea pot fi prevenite prin mijloace simple, cum ar fi spălarea pe mâini și o formație continuă adaptată.
Vedem și statistici referitoare la situația din Franța, de pildă, unde se enumeră o serie întreagă de norme specifice în domeniu.
An
Pacienți
tratați în spital
cuprinși în anchetă
Nr unități
spitalicești
investigate
Pacienți
infectați
In spital
pondere infecții
nosocomiale
depistate
Observații
1990
11 599
39 spitale
6,7%
7,4%

1996
anchetă națională
236 334
830
6,7%
7,6%.

2001
anchetă națională
305 656
1533
(78% din paturile de spital disponibile)
5,9%
6,4%.
Sub egida Rețelei de alertă, de investigație și de supraveghere a infecțiilor nosocomiale (Raisin)
2006
anchetă națională
358 353

4,97%
5,38%


Se remarcă o scădere (cât de cât) a procentelor de infecții nosocomiale constatate, în Franța. Se remarcă de asemenea cercetarea sistematică ce se face în spitalele de acolo.
Dintre aceste infecții „căpătate” în spitale, în 2006 30,3% erau infecții urinare, 14,7% erau pneumopatii, 14,2%erau infecții din situri operatorii, 10,2% au fost infecții ale pielii și ale țesuturilor moi , 6,8 % au fost infecții respiratorii și 6,4% au fost septicemii bacteriene.
 Printre pacienții internați la reanimaremai mult de două zile, 14,4% au prezentat cel puțin o infecție.
Dar la noi, cât la sută dintre pacienți fac infecții intraspitalicești? 
În Italia,
În anul 2000, circa 6,7% dintre persoanele spitalizate au căpătat o infecție în spital și 10% dintre aceștia au decedat (deci 0,6%).
La policlinica Umberto I, în care condițiile de igienă „s-au dovedit dezastruase” în 2006, indicele de infectare a depășit 15%.
În SUA
10% dintre pacienții spitalizați capătă o infecție nozocomială. O treime dintre aceste infecții ar fi evitabile.
La noi a făcut cineva o astfel de anchetă la nivel național, o cercetare care să constate câți dintre pacienții ce au primit îngrijiri sau au fost investigați în spitale s-au „procopsit” și cu o infecție de pe acolo? N-am auzit să se fi făcut....
Infecțiile cu germeni multirezistenți
Din păcate infecțiile din spitale prezintă un pericol major din alt punct de vedere: germenii care se înmulțesc prin spitale au devenit din ce în ce mai rezistenți la antibiotice, pentru că au supraviețuit unor tratamente (de cele mai multe ori pe durata a doar trei zile) cu antibiotice și au căpătat rezistență la acestea. Medicii folosesc atunci alte antibiotice și microbii capătă rezistență și la noile tratamente, pentru că nu s-a făcut o antibiogramă pentru a se stabili gradul de sensibilitate a germenului la antibioticul respectiv și fiindcă tratamentul durează tot trei zile)  și tot așa. În acest mod simplu se selectează tulpini de bacterii rezistente la aproape toate antibioticele, așa-numiți „germeni multirezistenți”.
La analizele de urină din secțiile de urologie vedem că urina tuturor pacienților este „sterilă” .Aceeași urină dusă la un laborator privat din oraș poate indica o infecție cu klebsiella ce nu mai e sensibilă decât la Tienam (ultima redută a medicinei contra acestor germeni multirezistenți).
Printre bolnavi circulă sub formă de zvon denumiri de germeni care ar circula nestingheriți prin spital. Oficial, însă, nici o vorbă despre asta!
Ni se spune că și în alte părți există infecții intraspitalicești.
Da, cifrele de mai sus arată asta. Dar mai arată ceva: faptul că aceste infecții sunt depistate , raportate, se duce o luptă împotriva lor pe plan național, la vedere.
La noi, gunoiul e ascuns sub preș.
Să vedem care sunt măsurile igienice recomandate la francezi pentru reducerea numărului de infecții din spitale:
  • ·         Igiena mâinilor personalului sanitar, a pacienților și a anturajului lor (De multe ori m-am gândit, privind mâinile încărcate cu inele și brățări , cel mai adesea de aur, ale asistentelor, dacă aceste bijuterii sunt compatibile cu o bună igienă. Dar dacă ai ghinionul să folosești un grup sanitar din unele dintre spitalele de la noi, nu mai ai nici un dubiu în privința riscurilor care te pas acolo. Nu degeaba grupurile sanitare pentru personal sunt separate față de cele pentru pacienți și închise cu cheia)
  • ·         Depistarea, la sosirea în spital, a pacienților cu risc mare (vârste extreme, imunodeprimați, pacienți ce au fost internați des, pacienți transferați de la alte spitale)- cum se practică în Olanda, în Finlanda sau în Danemarca

  • ·         Izolarea septică (într-o cameră individuală) a bolnavilor susceptibili a propaga infecții (asta la noi nu prea se poate face, din lipsă de rezerve).
  • ·         Izolarea protectoare a celor sensibili la infectare
  • ·         Supravegherea folosirii antibioticelor în spital (eu știu că la urologie se prescriu din start câte două antibiotice oricărui pacient operat, iar dacă acesta face febră i se prescriu alte două antibiotice și dacă nici acestea nu au succes e trimis un membru de familie în oraș să cumpere alte două antibiotice , care ar putea să „meargă”...)
  • ·         Supravegherea mediului de către un tehnician biohigienist (ce e aia?n.n.) care să se ocupe de aparatele de aer condiționat , apă, camerele de grefe, apa pentru îngrijirile standard și apa caldă sanitară – să nu conțină legionella sau alți germeni patogeni; să controleze și să dezinfecteze endoscoapele și să controleze calitatea microbiologică a suprafețelor (adică de pildă a mușamalelor pe care nu le spală nimeni vreodată, a tărgilor ce n-au fost dezinfectate de la achiziționarea lor, acum 30 de ani etc)

  • ·         Acțiuni preventive tehnice: tratarea conductelor ce transportă fluide, mai ales apă (cu șoc termic sau șpc clorat) , a tuturor aparatelor de încălzire și de climatizare
  • ·         Formarea și controlul periodic medical al personalului din spital: spălarea mâinilor după fiecare pacient (cu săpun și alcool), folosirea de mănuși sterile (dar dacă n-avem, ce să facem..?) și a măștilor, dacă e necesar (n-am văzut la noi decât în sala de operații), dezinfectarea materialelor în autoclave (la noi uneori pacientul stă pe mușama fiindcă nu e cearceaf..), obligația pentru personalul de îngrijire să scoată toate bijuteriile și ornamentele corporale (aha, va să zică ei s-au gândit la asta n.n.), distrugerea materialelor de unică folosință
  • ·         Constituirea unui Comitet de Luptă contra infecțiilor nosocomiale care să elaboreze programe în asociere cu o Echipă Operațională de Igienă
  • ·         Schimbarea cu regularitate (de 3-4 ori pe an) a antibacterienelor de suprafețe (adică a materialelor de întreținere cu care ar trebui să se dezinfecteze măsuțele, paturile , pardoselile)



Există și măsuri de prevenire ce se adoptă prin însăși soluția arhitecturală adoptată: separarea fluxurilor materialelor septice de cele ale materialelor curate, neintersectarea circuitului pacienților și medicilor cu al vizitatorilor țn haine de stradă, etc. La noi, am văzut câte două operații desfășurate în același timp în aceeasi sală de operații, brancardier ce intra și ieșea cu targa pe roți ca să ducă sau să aducă un pacient în timp ce alt pacient era deschis pe masă, medic ce ieșea din sală, mergea printre aparținătorii îmbrăcați în paltoane și străbătea două coridoare ca să ia o sondă, ca să se întoarcă apoi în operație, alt medic ce ieșise din operație ca să –i asculte pe studenți, dar nu întindea mâna cunoscuților ci le întindea cotul, explicând că urma să intre ca să continue operația începută, pacient căruia i s-au găurit pe viu burta și vezica urinară în salon, pe un pat fără cearceaf, de față cu ceilalți pacienți din salon și cu studenții veniți să învețe...

Accesul personalului medical în sala de operație (care, desigur, ar trebui să fie sterilizată pentru fiecare intervenție) ar trebui să se facă printr-un filtru în care medicii și asistentele ar trebui să-și lase îmbrăcămintea nesterilă (inclusiv halatele de spital), să treacă printr-un duș dezinfectant, ca să se îmbrace apoi cu haine sterile și așa să intre în sală. La noi însă....mai va!

luni, 30 noiembrie 2015

Concert caritabil Angela Gheorghiu

Pentru victimele de la Colectiv

Așa cum a arătat în atâtea rânduri, marea noastră soprană Angela  Gheorghiu nu a încetat nici o clipă să simtă românește.
Ea a susținut la Ateneu un concert în memoria victimelor tragicului incendiu, dar și pentru ajutorarea celor afectați de această tragedie.
Corul și Orchestra Simfonică a Filarmonicii , sub conducerea dirijorului Tiberiu Soare, au participat de asemenea „pro bono” (adică fără a primi plată) la acest emoționant concert.
Sumele provenite din biletele cumpărate, dar și cele virate în conturile afișate pe postul tv care a transmis concertul vor fi destinate celor care încă suferă după incendiul din „clubul groazei”..
Frumoasă cum o știm, elegantă și înainte de toate într-o formă vocală perfectă, Angela Gheorghiu ne-a oferit interpretări de un mare rafinament și încărcate de emoție pieselor muzicale din concert, majoritatea fiind lucrări religioase renumite. Nu puteau lipsi nici ariile de operă, publicul ascultând cu entuziasm două dintre ariile celebre de Giacomo Puccini.
La concert au venit și nemângâiații părinți ai unei fete pe care Angela Gheorghiu încercase să o salveze ajutând la tratamentul costisitor, dar care din păcate părăsise această lume.
Și am văzut-o pe marea soprană arătându-și cu sinceritate emoția , cu simplitate dar și cu noblețe, fără a încerca „poze de divă” , ci transmițindu-și sentimentele prin arta sa.
Și înainte de Ziua Națională, ne-a oferit și o interpretare entuziastă și entuziasmantă a Imnului nostru.

Un concert minunat.
Și pentru că unele dintre piesele muzicale au fost mai puțin (unele chiar deloc) cântate la noi, mă gândesc că ar fi folositor să încerc a spune câte ceva despre ele.
1. 

Panis Angelicusn
de sfântul Tomas d’Áquino,
 aranjament muzical César Franck
Panis angelicus
fit panis hominum;
Dat panis coelicus
figuris terminum:
O res mirabilis!
manducat Dominum
Pauper, servus, et humilis.
Te trina Deitas
unaque poscimus:
Sic nos tu visita,
sicut te colimus;
Per tuas semitas
duc nos quo tendimus,
Ad lucem quam inhabitas.
Amen.

Pâinea îngerilor
Devine pâinea oamenilor.
Pâinea cerurilor
Sfârșește proorocirile.
Ô minune!
Mănâncă pe Domnul
Sărmanul, servul și umilul
Pe Tine, Întreite Dumnezeu.
Într-Unul Te rugăm
Vino la noi,
Așa cum te slăvim
Pe căile Tale condu-ne
Unde ne dorim,
La lumina în care Te afli.
Amin.

 2. Ave Maria.  de Franz Schubeert
3. 
Ombra di nube

muzica de  Licinio Refice
Era il ciel un arco azzurro di fulgor; 
Chiara luce si versava sul mio cuor. 
Ombra di nube, non mi offuscare; 
Della vita non velarmi la beltà. 
Vola, o nube, vola via da me lontan; 
Sia disperso questo mio tormento arcan. 
Ancora luce, ancora azzurro! 
Il sereno io vegga per l'eternità!
Era pe cer un arc albastru de fulger
Lumină lină îmi curgea pe suflet
Umbră de nor, nu mă mâhni;
Splendoarea vieții nu-mi ascunde,
Zboară, norule, departe de mine;
Să se risipească frământarea-mi,
Încă lumină, mai mult albastru!
Senin să fiu pentru vecie!
4.

Ave  Verum Corpus
muzica de  Mozart
AVE VERUM CORPUS NATUM DE MARIA VIRGINE
V
E RE PASSUM IMMOLATUM IN CRUCE PRO HOMINE
CU
I USLATUS PERFORATUM FLUXIT AQUA ET SANGUINE
EST O
  NOBIS PRAEGUSTATUM MORTIS IN EXAMINE
O IES
U DULCIS O IESU PIE O IESU FILI MARIAE

Ave, corp adevărat născut de Fecioara Maria,
Ce cu adevărat Ai suferit și  Ai fost jertfit pe cruce pentru om
Din a cărui  coasta străpunsă a curs apă și sânge
Ai gustat moartea pentru noi  
O dulce Isus, bunule Isus, Isus fiul Mariei



Cântat de cor

5.
Privegheați și vă rugați  - Gh. P. Brănești
6.
Iubi-te-voi, Doamne  - Evghenie Humulescu
Iubi-te-voi Doamne, de voia mea
Domnul este întărirea mea
Și scăparea mea și izbăvitorul meu
Domnul este întărirea mea și scăparea mea și izbăvitorul meu
De Tine simt  nevoia al inimii Stăpân
Cand valuri m-amenință cum singur să rămân?
Cum voi putea eu oare la țărmuri ca s-ajung
De nu-mi vei fi Tu sprijin pe drumul greu și lung?
În marea-mi slăbiciune Tu ești puterea mea,
Din Tine am viața și în Tine o voi avea
De Tine simt nevoie al vieții mele Domn,
De Tine soare dulce și scut mântuitor
Rămâi pe totdeauna, rămâi în viața mea
De Tine simt nevoie, deplin a Te vedea!.
7.
Tatăl Nostru -     muzică de Anton Pann
8.
Va Pensiero (corul robilor) din opera Nabucco de Giuseppe Verdi

9.
Vissi d'arte -arie din Tosca de Puccini

10.
O mio babbino caro -arie din Gianni Schicchi de Puccini
11.
Deșteaptă-te, române! 

Un conccert care ne-a mers la inimă tuturor
PS
Contul pentru donații în lei:

RON RO25BRDE445SV33742074450

miercuri, 11 noiembrie 2015

La noi nu se respecta normele de siguranta la foc

Tragedia de la Colectiv nu trebuie sa se repete!
Aceasta tragedie ingrozitoare, care inca nu s-a terminat, caci sunt inca atatea persoane care sufera pe paturile de spital fara sa stie daca macar vor supravietui, pentru a se gandi apoi cum sa se refaca , i-a facut pe unii dintre cei aflati in posturi de conducere sa mai faca niscai controale legate de  prezenta avizelor PSI.
So asa mai aflam si noi cate ceva.

63,5%- dintre scolile de la noi nu au aviz PSI.

Asta ne-a comunicat primul ministru interimar Cimpeanu m dupa ce initial anuntase ca doar 7% dintre scoli au acest aviz. Intelegem ca dupa primul anunt unele dintre scoli 'au gasit" ace aviz (caruia nu ii dadea probabil nimeni nici o atentie, asa ca cine stie pe unde era ratacit)
Oricum procentul scolilor in neregula este foarte mare, asa ca domnul Cimpeanu a indicat o procedura simplificata de avizare provizorie a scolilor, "Aș exemplifica planul de evacuare din școli, dar nu e singurul element pe care îl avem în atenție, pentru că lucrurile trebuie începute de undeva",
 Adica sa se faca acel plan de evacuare (o schita pe care se indica pe unde sa se iasa in caz de urgenta) si inca ceva (nenominalizat), ca apoi sa se primeasca avizul provizoriu pentru a se crea o APARENTA DE LEGALITATE. 
Se ce doar o aparenta? Pentru ca norlal si legal ar fi sa se indeplineasca TOATE cerintele de siguranta de incendiu, daca vrem ca acei copii sa fie in siguranta din acest punct de vedere.
Sa ne imaginam ca exista planul cu pricina si elevii stiu pe unde trebuie sa iasa. Dar ce vor face ei daca timpul in care se pot evacua este prea lung, iar comportarea la foc a constructiei este slaba, astfel incat nu pot iesi din cladire inainte de a fi cuprinsi de flacari? E doar un exemoku.
Ni se spune ca " Pentru a obţine avizul de la ISU este nevoie de timp şi de investiţii, care pot ajunge la 15.000 de euro" Vai de mine! Pe ce ar trebui sa fie dati acesti bani? Trebuie reconstruita scoala aceea, sau ce? Cum au fost construite, atunci, acele scoli si dupa ce proiecte? Pentru ca arhitectii respecta de obicei normele de siguranta la incendiu- dar a apelat cineva la ei?
Ori s-a mers dupa celebrul principiu " lasa ca merge si asa"?

Nici spitalele nu corespund cu normele PSI

Premierul interimar s-a referit in treacat si la spitale si nu intamplator.
Nici acolo nu sunt lucrurile in regula - cel putin la unele dintre ele, ca nu le-am vazut pe toate pe dinauntru.
E suficient sa observam casele scarilor care nu sunt separate de restul cladirii prin pereti si plansee conforme cu NPSU, ci mai au si geamuri (simple) spre coridoarele adiacente...
Cel putin la unul dintre spitalele mari din Bucuresti am vazut asta- nu va spun la carem sa constate pompierii.
* la nivelul I şi II de stabilitate, uşile caselor de scară trebuie să fie pline sau cu geam armat 

Ati vazur astfel de usi la toate scarilor din spitale? 

A doua cale de evacuare este de multe ori incuiata
Am mai intalnit si cazuri in care cea de a doua cale de evacuare, ce a fost proiectata conform normelor, nu ar putea sa fie folosita in caz de necesitate pentru ca ....usile sunt uncuiate, ca sa nu mai fie nevoie sa fie supravegheate. Da, dar daca ar fi nevoie sa se iasa pe acolo- si daca lumea se ia dupa planul de evacuare care indica acea scara ca evacuarea cea mai apropiata?


La metrou, iesirile de evacuare sunt inchise cu lacat

Stim cu totii cum sunt intrarile si iesirile din statiile de metrou> cu dispozitive turnante, care nu permit trecerea decat a unei persoane odata. Doar ca aceste accese nu pot constitui cai de evacuare pentru simplul motiv ca in caz de panica toata mulea s-ar bloca  la turnantele respective si s-ar calca in picioare/ (Asa cum s-a intamplat la iesirea nenorocita de la Colectiv, care, dupa ce ca era insuficienta fata de numarul mare de persoane din interior, avea si un prag metalic de care s-au impiedicat cei ametiti de fum si speriati, acestia fiind apoi calcati in picioare de ceilalti- unii au sternul strivit, cum ne spun medicii care ii ingrijesc)
Prin proiectare, la metrou s-au prevazut si usite cu deschidere simpla, spre exterior, prin care ar urma sa iasa persoanele in caz de urgenta. Doar ca aceste usite sun inchise cu lacare, ca ssa nu intre persoane fara bilet. Bine, nu intra fara bilet, dar Doamne fereste de un motiv de panica! (incendiu, explozie, cutremur etc).

La noul teatru de opereta scarile sunt metalice si finisate cu lemn

Ce sa mai vorbim despre noul teatru de opereta, de la care aveam pretentia sa fie proiectat conform cu nprmele actuale de  suguranta, daca care are doua scari metalice placate cu lemn, ce nu ar oferi nicidecum evacuarea in bune conditii a celor peste 500 de persoane din interiorul acelei sali aglomerate!

Blocuri inalte sunt termoizolate cu polistiren 

Acelasi normativ P118/2913 defineste ce inseamna o cladire inalta:
e1). Clădire înaltă – clădire civilă supraterană, la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la peste 28 m faţă de terenul sau carosabilul adiacent cel mai de jos accesibil autovehiculelor de intervenţie ale pompierilor pe laturile care permit calarea, ridicarea, manevrarea scării de intervenţie şi accesul în clădire. Atunci când ultimele niveluri sunt locuinţe de tip duplex sau triplex se ia în considerare numai nivelul de acces din circulaţiile comune orizontale ale clădirii. Deasupra nivelului limită se poate afla un singur nivel tehnic ce ocupă o suprafaţă de maxim 70% din aria construită a clădirii şi cuprinde numai încăperi pentru maşini ale ascensoarelor, spaţii tehnice aferente construcţiei şi circulaţii funcţionale. 
In general apartamentele de bloc au inaltimea libera de 2,50-2, 70m, la aceasta adaugandu-se si grosimea de plansee intermediare si finisaje (circa 17 cm ontre nivele).
Prin urmare, daca avem un bloc cu P+11 niveluri alcatuit numai din apartamente de locuit, acesta va avea inaltimea pardoselii ultimului nivel de minimm : 0,45 m ( 3 trepte)+10x 0,17 +10x 2,60m =28,15m. 
Deci blocurile de locuinte cu P+11 niveluri sunt cladiri inalte
Dar daca la parter sunt magazine, acestea sunt de regula mai inalte,mai adaugandu-se inca aproximativ 1,60m. 
Deci blocurile cu P+10 niveluri sunt cladiri inalte, daca au magazine la parter. 
Bormativul PSI prevede ca pentru blocurile de locuit care sunt înalte sau foarte înalte 
 izolatia  termică în structură compactă exterioară trebuie să fie din clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1d0. 
De asemenea, Tâmplăria exterioară la blocurile de locuinţe care nu sunt înalte sau foarte înalte, se realizează din produse A1, A2, B sau C fără picături d0, iar la clădirile înalte şi foarte înalte va fi A1 sau A2-s1d0.
On sistemul de clasificare european (adoptat si la noi, fiind mai complicat decat cel fokosit la noi anterior)  un produs pentru constructii poate fi oncadrat in clasele de reactie la foc A1, A2, B, C, D, E si F,, la care se adauga indicativele s1, s2, s3si respectiv d0m d 1 sau d2, Orimul parametru indica emisia fumului iar al doilea formarea de picaturi la actiunea focului. 

Respecta, oare, polistirentul expandat aceste cerinte? (A1 sau A2-s1d0.)
Tare ma tem ca nu....
Si exemplele pot continua......