In fiecare an, in prima vineri dupa Pasti, Biserica Ortodoxa
sarbatoreste Izvorul Tamaduirii.
Icoana Izvorul Tămăduirii pictată de Arsenie Boca |
"Izvorăște-mi mie, Născatoare de Dumnezeu Fecioară, darurile cuvântului, ca să laud izvorul tau, care izvorăște viața și dar credincioșilor, că tu pe Cuvântul Cel într-un Ipostas L-ai izvorât nouă, și izvor de tămăduire, de obște, te-ai arătat tuturor celor ce-I cântă...".
Este un praznic închinat Maicii
Domnului, menit sa arate rolul Fecioarei Maria in lucrarea mântuirii oamenilor.
Numele de Izvorul Tamaduirii aminteste de o serie de minuni savarsite la un
izvor aflat in apropierea Constantinopolelui.
În această zi, în biserici, la fântâni sau la izvoare se oficiază slujba de sfințíre a apei sau Agheasma Mică, apă ce se bea dimineața, pe nemâncate, pentru întărire trupească și sufletească.
În unele regiuni ale țării , preoții fac și binecuvântarea caselor credincioșilor cu apă sfințită.
Credincioșii merg la mormintele apropiaților stinși din viață, dau de pomană, îngrijesc locurile de veci și le stropesc cu aghiasmă. Mulți dintre credincioși merg în pelerinaj la bisericile, mănăstirile și izvoarele renumite pentru harurile lor tămăduitoare.
În această zi de vineri nu se face nici o treabă casnică. Nu se spală, nu se calcă rufe, nu se coase.
Cartierul Vlaherne din Istanbul
Lingvistul român a studiat lucrările unor istorici antici, cum ar fi Genesios și lexiconul Suidas și a trac concluzia că denumirea Blaherne derivă din Blah sau Vlah, adică valah. O colonie de valahi a locuit la marginea Constantinopolelui , formând cartierul Vlaherne (Blaherne) , ce se găsește între mănăstirea Chora, poarta Adrianopolelui și Cornul de Aur. Acolo se află un palat, una dintre cele 24 de porți din zidul lui Theodosius II (poarta Blaherne) și bazilica Sfânta Maria Maica Domnului cunoscută sub numele „biserica Sfânta Maria din Blaherne”.
Palatul din Blaherne a fost folosit ca reședință obișnuită a împăraților latini din Constantinopol. Ultimul basileus, Constantin XI a murit luptând cu spada în mână, în fața porții Blahernelor, în timpul luptelor ce au dus la căderea Constantinopolelui în mâinile turcilor.
Dincolo de zidurile vechiului
Constantinopol, se află două biserici ortodoxe în care se intamplă minuni: Izvorul Tămăduirii și Vlaherne. Construite sau extinse în vremea împăratului bizantin Leon,
de origine tracă, ele sunt vizitate de mii de oameni, în căutare de ajutor
divin.
Nu departe se află fostul palat al lui Dimitrie Cantemir, actualmente muzeu
Biserica Izvorul Tămăduirii din Istanbul
BISERICA IZVORUL MAICII DOMNULUI
(MERYEM ANA RUM KILISESI VE AYAZMASI)
Biserica Izvorul Tămăduirii din Constantinopol (azi Istanbul) , cunoscută sub denumirea de „Mănăstirea Izvorului Maicii Domnului” se află în cartierul Zeitinburnu, în
apropiere de Balikli, Istanbul, la numai câteva sute de metri în afara
zidurilor vechi ale orașului, după ce se iese prin Poarta numită Silivri.
Ansamblul monahal actual,
înconjurat de un zid înalt, se găsește între cimitirul ortodox și cel
armean. Acum este o biserică mică din secolul XIX și un mic paraclis, ce datează din secolul V în mijlocul incintei. Se coboară la Izvor pe trepte albe de marmură.
Aya Vlaherna Ayazmas ve Panayia Rum, adică Biserica Acoperământului Maicii Domnului din Vlaherne, zidită în apropierea unui alt izvor făcător de minuni.
Se găsește tot în exteriorul zidurilor vechiului oraș, în cartierul Fanar, în apropiere de ruinele Palatului Vlahernelor, fosta reședință din afara zidurilor a împăraților bizantini. În Bostan Sokaki la numărul 47 se găsește Aya Vlaherna Ayazmas ve Panayia Rum, adică Biserica Acoperământului Maicii Domnului din Vlaherne, zidită în apropierea unui alt izvor făcător de minuni.
Biserica din Vlaherne a
fost ridicată inițial , peste izvorul sfânt, în anul 452, de către împărăteasa
Pulcheria, fiind destinată să adăpostească relicve sfinte: Veștmântul și
Acoperământul Maicii Domnului, care se spune că au fost aduse în cartierul
valah al capitalei de către doi frați, pelerini, Galbien și Candios. Lingvistul român Ilie Gerghel a studiat lucrări ale unor istorici vechi, ca Genesios și lexiconul Suidas și a concluzionat că numele cartierului Blachernes (Vlaherne) este derivat din Blah sau Vlah, vechiul nume al românilor (valahi); el a arătat că o colonie de valahi a trăit aproape de Constantinopol.
După alte surse, Sfintele relicve ar fi fost primite de împărăteasa Pulcheria de la cumnata ei Eudoxia, ce le adusese din Palestina.
După alte surse, Sfintele relicve ar fi fost primite de împărăteasa Pulcheria de la cumnata ei Eudoxia, ce le adusese din Palestina.
Pulcheria a construit
trei mari sanctuare închinate Sfintei Fecioare, la Constantinopol:
- La Vlaherne – pentru tunică și mantie- Capela des Manganes – pentru icoana Maicii Domnului Hodighetreia , despre care se spune că ar fi fost pictată chiar de sfântul Luca
- Biserica din Chalcoprateia – pentru Sfântul Brâu.
Tradiția spune că Leon cel Mare, cu puțin timp înainte de a ajunge împărat, a întâlnit în pădurea de pini de lângă Constantinopol un bătrân orb care i-a cerut apă și să-l ducă în cetate. Leon a căutat un izvor și la un moment dat a auzit -o pe Maica Domnului care îi spunea că în pădure este un izvor cu a cărui apă să spele ochii orbului și din care să-i dea să bea. Leon, care era foarte credincios, a făcut întocmai iar orbul a început să vadă.
Ajungând împărat al Bizanțului în 473, împăratul Leon
I a pus să se construiască o altă biserică, foarte aproape de capela făcută
de Pulcheria . El a amenajat și o fântână cu apă din izvorul miraculos (Hagiasma), o baie (Hagion Lousma) și o capelă- relicvariu pentru mantia și tunica Sfintei Fecioare (paraclesion de Hagia Soros) .
Biserica purta numele de Sfânta Fecioară din Vlaherne (Blachernes) sau
biserica Sfântului Sanctuar.
Împăratul Iustinian ,
care avea probleme urinare, a fost tămăduit de apa vindecătoare a izvorului. În
semn de recunoștință, el a reconstruit biserica, făcând-o mai mare și mai
frumoasă. Deteriorată de mai multe cutremure, biserica a fost restaurată de
Vasile Macedoneanul, apoi de fiul acestuia Leon cel Înțelept.
A mai fost reconstruită
după un incendiu în 1070, dar a căzut victimă altui incendiu în 1434. A rămas
doar capela din fața Izvorului, dar și aceasta a fost reconstruită în secolul
al XIX-lea.
Maica Domnului Panaghia din Vlahernes |
Se spune că Sfântul Veștmânt al Maicii Domnului, precum și icoana Sfintei Fecioare au prilejuit multe minuni. Avarii au fost respinși în anul 626 după rugăciuni adresate Sfintei Fecioare. În 717 a fost respins atacul arabilor, în 864-al rușilor.
În biserică se producea
o „minune obișnuită”: în fiecare vineri, voalul care acoperea icoana Sfintei
Fecioare se ridica, lăsând să se vadă icoana, și se lăsa din nou a doua zi.
În fiecare vineri o
procesiune pleca de la biserica din Blachernes spre celălalt mare sanctuar din
Constantinopol, Sfânta Fecioară din Chalcoprateea, aflat la celălalt capăt al
orașului și în care se păstra Brâul Maicii Domnuliu. Aceste relicve au fost
furate de cruciați în 1204.
Cât despre izvorul
sfânt, se spune că el are puterea de a tămădui abcese, tumori, febra,
sterilitatea, ulcerul, surditatea, dizenteria, gangrena, cancere, lepra,
inflamații, pietre și un număr de boli mintale.
Împăratul venea acolo să
se roage de mai multe ori pe an și cu ocazia unei ceremonii se scălda în
întregime în fântână.
Acum fântâna se găsește
la sud de biserica reconstruită la începutul secolului XIX.. Pe 2 iulie și în prima vineri de după Paști se
organizează mari ceremonii religioase în jurul fântânii minunate, pentru
numeroși pelerini și bolnavi.
Izvoare tămăduitoare la noi în în țară
La Mănăstirea Ghigiu
La Mănăstirea Dervent
La Mănăstirea Horaicioara
La Mănăstirea Ghigiu
La Mănăstirea Dervent
La Mănăstirea Horaicioara
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu