joi, 20 aprilie 2017

Izvorul Tamaduirii


In fiecare an, in prima vineri dupa Pasti, Biserica Ortodoxa sarbatoreste Izvorul Tamaduirii.
Icoana Izvorul Tămăduirii pictată de Arsenie Boca


"Izvorăște-mi mie, Născatoare de Dumnezeu Fecioară, darurile cuvântului, ca să laud izvorul tau, care izvorăște viața și dar credincioșilor, că tu pe Cuvântul Cel într-un Ipostas L-ai izvorât nouă, și izvor de tămăduire, de obște, te-ai arătat tuturor celor ce-I cântă...". 

Este un praznic inchinat Maicii Domnului, menit sa arate rolul Fecioarei Maria in lucrarea mantuirii oamenilor. Numele de Izvorul Tamaduirii aminteste de o serie de minuni savarsite la un izvor aflat in apropierea Constantinopolelui.
În această zi, în biserici, la fântâni sau la izvoare se oficiază slujba de sfințíre a apei sau Agheasma Mică, apă ce se bea dimineața, pe nemâncate, pentru întărire trupească și sufletească.
În unele regiuni ale țării , preoții fac și binecuvântarea caselor credincioșilor cu apă sfințită.
Credincioșii merg la mormintele apropiaților stinși din viață, dau de pomană, îngrijesc locurile de veci și le stropesc cu aghiasmă. Mulți dintre credincioși merg în pelerinaj la bisericile, mănăstirile și izvoarele renumite pentru harurile lor tămăduitoare.
În ziua de vineri nu se face nici o treabă casnică. Nu se spală, nu se calcă rufe, nu se coase. 

In Turcia, dincolo de zidurile vechiului Constantinopol, se află două biserici ortodoxe în care se intamplă minuni:   Izvorul Tămăduirii și Vlaherne. Construite sau extinse in vremea imparatului bizantin Leon, de origine tracă, ele sunt vizitate de mii de oameni, în căutare de ajutor divin. 
Amplasarea în Istanbul a celor două biserici ortodoxe cu izvoare tămăduitoare
Sub numele de „Fethiye Camii” găsim biserica ortodoxă Church of Theotokos Pammakaristos (Biserica Maicii Domnului), fost Patriarhat Ecumenic, ce adăpostește cel mai numeroase mozaicuri bizantine după cele de la Hagia Sophia și Biserica Mântuitorului din Chora (toate transformate în moschei și actualmente parțial muzee).
Nu departe se află fostul palat al lui Dimitrie Cantemir, actualmente muzeu


Biserica Izvorul Tămăduirii din Istanbul

BISERICA IZVORUL MAICII DOMNULUI

(MERYEM ANA RUM KILISESI VE AYAZMASI)

Biserica Izvorul Tămăduirii din Constantinopol (azi Istanbul) , cunoscută sub denumirea de „Mănăstirea Izvorului Maicii Domnului” se află în cartierul Zeitinburnu, în apropiere de Balikli, Istanbul, la numai câteva sute de metri în afara zidurilor vechi ale orașului, după ce se iese prin  Poarta numită Silivri
Ansamblul monahal actual, înconjurat de un zid înalt, se găsește între cimitirul ortodox și cel armean. Acum este o biserică mică din secolul XIX și un mic paraclis, ce datează din secolul V  în mijlocul incintei. Se coboară la Izvor pe trepte albe de marmură. 



Aya Vlaherna Ayazmas ve Panayia Rum, adică Biserica Acoperământului Maicii Domnului din Vlaherne, zidită în apropierea unui alt izvor făcător de minuni

Se găsește tot în exteriorul zidurilor vechiului oraș, în cartierul Fanar, în apropiere de ruinele Palatului Vlahernelor, fosta reședință din afara zidurilor a împăraților bizantini. În Bostan Sokaki la numărul 47 se găsește Aya Vlaherna Ayazmas ve Panayia Rum, adică Biserica Acoperământului Maicii Domnului din Vlaherne, zidită în apropierea unui alt izvor făcător de minuni. 
Biserica din Vlaherne a fost ridicată inițial , peste izvorul sfânt, în anul 452, de către împărăteasa Pulcheria, fiind destinată să adăpostească relicve sfinte: Veștmântul și Acoperământul Maicii Domnului, care se spune că au fost aduse în cartierul valah al capitalei de către doi frați, pelerini, Galbien și Candios. Lingvistul român Ilie Gerghel a studiat lucrări ale unor istorici vechi, ca Genesios și lexiconul Suidas și a concluzionat că numele cartierului Blachernes (Vlaherne) este derivat din Blah sau Vlah, vechiul nume al românilor (valahi); el a arătat că o colonie de valahi a trăit aproape de Constantinopol.
După alte surse, Sfintele relicve ar fi fost primite de împărăteasa Pulcheria de la cumnata ei Eudoxia, ce le adusese din Palestina.

Pulcheria a construit trei mari sanctuare închinate Sfintei Fecioare, la Constantinopol:
- La Vlaherne – pentru tunică și mantie
- Capela des Manganes – pentru icoana Maicii Domnului Hodighetreia , despre care se spune că ar fi fost pictată chiar de sfântul Luca
- Biserica din Chalcoprateia – pentru Sfântul Brâu.

Tradiția spune că Leon cel Mare, cu puțin timp înainte de a ajunge împărat, a întâlnit în pădurea de pini de lângă Constantinopol un bătrân orb care i-a cerut apă și să-l ducă în cetate. Leon a căutat un izvor și  la un moment dat a auzit -o pe Maica Domnului care îi spunea că în pădure este un izvor cu a cărui apă să spele ochii orbului și din care să-i dea să bea. Leon, care era foarte credincios, a făcut întocmai iar orbul a început să vadă. 
Ajungând împărat al Bizanțului în 473, împăratul Leon I a pus să se construiască o altă biserică, foarte aproape de capela făcută de Pulcheria . El a amenajat și o fântână cu apă din izvorul miraculos (Hagiasma), o baie (Hagion Lousma) și o capelă- relicvariu pentru mantia și tunica Sfintei Fecioare (paraclesion de Hagia Soros) . 
Biserica purta numele de Sfânta Fecioară din Vlaherne (Blachernes) sau biserica Sfântului Sanctuar.
Împăratul Iustinian , care avea probleme urinare, a fost tămăduit de apa vindecătoare a izvorului. În semn de recunoștință, el a reconstruit biserica, făcând-o mai mare și mai frumoasă. Deteriorată de mai multe cutremure, biserica a fost restaurată de Vasile Macedoneanul, apoi de fiul acestuia Leon cel Înțelept.
A mai fost reconstruită după un incendiu în 1070, dar a căzut victimă altui incendiu în 1434. A rămas doar capela din fața Izvorului, dar și aceasta a fost reconstruită în secolul al XIX-lea.
Maica Domnului Panaghia din Vlahernes
Aici s-a aflat o icoană ce o înfățișează pe Maica Domnului în întregime, stând în picioare, cu mâinile ridicate spre rugăciune și mijlocire. Chipul lui Hristos, binecuvântând, este pictat în medalion pe pieptul Fecioarei. 
Se spune că Sfântul Veștmânt al Maicii Domnului, precum și icoana Sfintei Fecioare au prilejuit multe minuni. Avarii au fost respinși în anul 626 după rugăciuni adresate Sfintei Fecioare. În 717 a fost respins atacul arabilor, în 864-al rușilor. 
În biserică se producea o „minune obișnuită”: în fiecare vineri, voalul care acoperea icoana Sfintei Fecioare se ridica, lăsând să se vadă icoana, și se lăsa din nou a doua zi.
În fiecare vineri o procesiune pleca de la biserica din Blachernes spre celălalt mare sanctuar din Constantinopol, Sfânta Fecioară din Chalcoprateea, aflat la celălalt capăt al orașului și în care se păstra Brâul Maicii Domnuliu. Aceste relicve au fost furate de cruciați în 1204.
Cât despre izvorul sfânt, se spune că el are puterea de a tămădui abcese, tumori, febra, sterilitatea, ulcerul, surditatea, dizenteria, gangrena, cancere, lepra, inflamații, pietre și un număr de boli mintale.
Împăratul venea acolo să se roage de mai multe ori pe an și cu ocazia unei ceremonii se scălda în întregime în fântână.
Acum fântâna se găsește la sud de biserica reconstruită la începutul secolului XIX.. Pe 2 iulie și în prima vineri de după Paști se organizează mari ceremonii religioase în jurul fântânii minunate, pentru numeroși pelerini și bolnavi. 
Izvoare tămăduitoare la noi în în țară

La Mănăstirea Ghigiu
La Mănăstirea Dervent
La Mănăstirea Horaicioara

Niciun comentariu: